1,801 matches
-
mi se părea că era o plăcere, de fapt chiar era o plăcere, dar adevărul este că era o goană după vânt. Muzica aceasta m-a determinat la a avea fel de fel de senzații, trăiri în cât mai mare exaltare. Căutam tot ce însemna muzică techno, house, chiar trance, muzică creată de DJ-ei, un fel de muzică zgomotoasă și cam atât. De la vârsta de 15 ani am început să fiu dependent de acest fel de muzica și de pornografie. Un
ERAM DISPERAT DUPĂ MUZICĂ HOUSE ŞI PORNOGRAFIE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354173_a_355502]
-
ordine cele peste 23.000 de volume ale mănăstirii, iar în paralel își intensifică activitatea literară dar și preocupările legate de viața mănăstirească (participarea la slujbă, povățuirea pelerinilor și elaborarea predicilor). Volume publicate antum: “Geo Bogza - Un poet al Efectelor, Exaltării, Grandiosului, Solemnității, Exuberanței și Patetismului” (1982), “Critică la persoana întâi” (1983), “Escale în timp și spațiu” (1987) și “Prin alții spre sine” (1988). A trecut la cele veșnice la 29 martie 1989 în spitalul din municipiul Baia Mare, la înmormântarea sa
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354530_a_355859]
-
cititorului. Întru totul, gândul poetic se desfășoară în doar două sau trei stofe o viziune sublimă, delicată. Poeziile din placheta ingenios intitulată „Daruri” sunt tot atâtea stări de conștiință, descărcări pline de amărăciune, scurte meditații înfiorate, fie a tensiunilor și exaltărilor interioare, fie a vieții de care se izbește la fiecare pas. Din loc în loc răzbate fiorul poetic, ca în poemul „Nu pot să uit”: „Din ochi curg lacrimi grele/ Spre cearcăne adânci, Râu liniștit, ce cade/ Bezmetic de pe stânci!” Sau
STELE, CU ORICE PREŢ de CONSTANTIN LUPEANU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354620_a_355949]
-
Autorului imagine: prescura simt frica urcând pe frontierele gândului când bucuria începe să pască amarul cuvintelor în tăcere strânse de pe masa nunții ființei cu întristarea sub coviltirul căruței de trăiri se așterne liniștea o liniște a trupului în rugăciunea fără exaltări inutile fără iluziile unor împliniri imediate mă ceartă pâinea de pe masa nestrânsă a poeziei și versurile împlinesc diagonalele alegerilor segmente de viață ajung în centrul vorbirii atunci aleg să tac în piept simt nodul și podul de noduri în miezul
METRONOM ÎN ARŞIŢA GÂNDULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1037 din 02 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347206_a_348535]
-
forțare, în afară de piatra care a fost răsturnată din locul ei. Caiafa se încruntă, iar linia buzelor sale subțiri se arcui în jos. Pilat îi observă figura îngrijorată și tremurul mâinii și zâmbind cu sarcasm savură din plin adevărate momente de exaltare. Știa că ceea ce îi spusese îi provocase acestuia suferință și furie. Arhiereul se stăpâni totuși. Răzbunarea era însă acum de partea lui Pilat, gândi el, apoi încercă să-l contracareze cumva, deci își ridică capul și îl privi pe procurator
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 6) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357378_a_358707]
-
o aduce memoriei Părintelui Arsenie Boca constă în insinuarea de „slavă deșartă”. Astfel, în formularea autoarei, Părintele Arsenie ar fi căzut pradă unor „atitudini extravagante, câtuși de puțin în spiritul dreptei credințe”, care l-au condus la „spectaculozități ieftine și exaltări discutabile”. Legăturile cu Părintele Profesor Dumitru Stăniloae au încetat ca urmare a deciziei Părintelui Arsenie Boca de a transforma Mănăstirea Prislop într-o mănăstire de maici. (Se pare că Părintele Profesor Profesor Dumitru Stăniloae considera mai oportună o obște de
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357834_a_359163]
-
politic și social care anihila programatic tocmai aceste valori. Volumele de eseistică și hermeneutică publicate cu mari strădanii de Nicolae Steinhardt între anii 1976 și 1988 - Între viață și cărți (1976), Incertitudini literare (1980), Geo Bogza. Un poet al Efectelor, Exaltării, Grandiosului, Solemnității, Exuberanței și Patetismului (1982), Critică la persoana întîi (1983), Escale în timp și spațiu (1987), Prin alții spre sine (1988) -, dar și cele editate de Virgil Bulat, Ioan Pintea, Ion Vartic, începând cu anul 1991 - Monologul polifonic (1991
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
transcedere a sensurilor, proband încrederea căpătata asupra calității „înscrisurilor” sale. La o primă citire, poemele Georgetei Resteman creează senzația lecturării unui jurnal de epocă, strict personal, în care iubirea gravează, pe fiecare filă întoarsă, stări contradictorii - efuziuni lirice, tristețe, bucurie, exaltare ori amărăciune - dar și vehemență, maturitate, înțelepciune, liniște. În ceea ce privește planurile ideatice ale demersului sau artistic, se subînțelege că la baza liricii prezentului volum stă iubirea, o iubire profund resimțită, îndelung analizată și tranșată cu persuasiune, care se divide în părți
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
retorica - o sisifica truda, ce fac din „Oglindă umbrei” o carte prin care se probează forță creatoare inspirată, fericită alegere a drumului spre inima cuvântului, prin poezia simțurilor. Prin discreția, sfiala și umilință ce-i colorează lirismul, printre accentele de exaltare cenzurata și evocare nostalgica „Oglindă umbrei” amintește suav de scrierile poetei chiliene, de o cuceritoare simțire creștină, Gabriela Mistral. Mai mult, am îndrăzni să afirmăm că, prin inserțiile mitic-revelatorii și omniprezentă angoasei ontologice, se pot intui ritmuri „împrumutate” din expresionismul
OGLINDA UMBREI (POEME) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357603_a_358932]
-
revisions. New York: Colliers Books; 1937, p.52). Toate miturile „noii ordini”prevestesc oligarhia anarhistă a statului nihilist, care trebuie să „spulbere” totul. Toate mijloacele urii și ale violenței nu numai că nu sunt excluse, ci sunt perfecționate și intensificate. De la exaltarea câtorva minți halucinante, iraționale, care au coordonat Revoluția în scopul ei nihilist s-a ajuns la apologia distrugerii, ca scop al lumii înseși. Atingerea scopului propus al nihilismului, acela de a instaura Împărăția lui Antihrist va conduce implicit la sfârșitul
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
În romanul său de dragoste, erosul - construit cu delicatețe și o deosebită atenție la detalii - este pur, lipsit de orice urmă de indecență ori trivialitate. Un om cu o experiență remarcabilă de viață are abilitatea de a crea stări de exaltare incredibile: picură peste secvențele „fierbinți” nevoia de tandrețe și romantism sau construiește declarații de dragoste desprinse parcă din nemuritoarea poveste a sultanei Hafsa și a lui Yavuz Sultân Selim Khan (conducător al imperiului otoman, dar și un erudit creator de
STAN VIRGIL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344495_a_345824]
-
din nou, combinată cu amintirea hârjonelilor din zăpadă și a plăcerilor anterioare ne-a provocat să ne mai bucurăm odată de o repriză de iubire și dăruire a unor clipe de fericire unice, cu toată dragostea și bucuria momentului de exaltare tinerească. Într-un târziu, oboseala de peste zi și-a spus cuvântul și ne-a adormit foarte repede, brațe în brațe, corp lângă corp, strâns uniți, atât fizic, cât și sentimental. Mă gândeam, în acele momente, cât sunt de fericit cu
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350708_a_352037]
-
rapidă a formelor de cult din ritul latin; 2. o istorie revanșardă, cu acuzarea excesivă a Bisericii Ortodoxe, văzută aproape ca o întruchipare a răului; o privire întoarsă spre trecut și raportarea prezentului la acesta, în detrimentul perspectivei asupra viitorului; 3. exaltarea meritelor Bisericii Unite în dezvoltarea culturală a poporului român, „confiscarea” unor idei, precum iluminismul și latinitatea, denigrarea spiritualității bizantine, slave etc., cu exaltarea celei latine. Biserica Unită nu a respectat nici măcar dispozițiile Romei în acest sens, ajungând până acolo încât
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
-
a răului; o privire întoarsă spre trecut și raportarea prezentului la acesta, în detrimentul perspectivei asupra viitorului; 3. exaltarea meritelor Bisericii Unite în dezvoltarea culturală a poporului român, „confiscarea” unor idei, precum iluminismul și latinitatea, denigrarea spiritualității bizantine, slave etc., cu exaltarea celei latine. Biserica Unită nu a respectat nici măcar dispozițiile Romei în acest sens, ajungând până acolo încât a respins Documentul de la Balamand (1993), semnat și recunoscut de Biserica Romano-Catolică. Este adevărat însă că, prin acest Document, Biserica Catolică recunoaște că
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
-
Și în secolul al IX-lea continuă vandalismul. Un Claudiu, episcopul Turinului, se pune în fruntea unei mișcări iconoclaste, sfărâmând statuile, ștergând picturile murale, distrugând textele scriitorilor antici. Odon, abatele de Cluny, altădată iubitor al anticilor, într-un moment de exaltare, interzice studiul vechilor autori antici în mânăstiri. Papa Ioan al XVI-lea credea că Platon și Vergilui sunt niște vrăjitori pe care îi vedea zburând prin aer sau scufundându-se în ape. Începuturile literaturii creștine pot fi trasate în secolul
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359363_a_360692]
-
În romanul său de dragoste, erosul - construit cu delicatețe și o deosebită atenție la detalii - este pur, lipsit de orice urmă de indecență ori trivialitate. Un om cu o experiență remarcabilă de viață are abilitatea de a crea stări de exaltare incredibile: picură peste secvențele „fierbinți” nevoia de tandrețe și romantism sau construiește declarații de dragoste desprinse parcă din nemuritoarea poveste a sultanei Hafsa și a lui Yavuz Sultân Selim Khan (conducător al imperiului otoman, dar și un erudit creator de
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359344_a_360673]
-
de înălțare Mngâietoare armonie. Te simt azi marea mea iubire În orice strop de mângâiere, Izvor de fericire și de patimi Trăiesc secunde efemere. O, Doamne ai pus atâta har Și parcă-n toate ai pus iubire, Lirism împins la exaltare Și setea ta de nemurire! Din volumul MIRAJUL VIETII de Rodica Elena Lupu Referință Bibliografică: NEMURIRE / Rodica Elena Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1126, Anul IV, 30 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Rodica Elena Lupu : Toate
NEMURIRE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360321_a_361650]
-
o idee corectă. Umorul nu există în lucruri. Există însă în modul în care le privim. Nu este reflectarea lor pasivă. Este activ, ca și mânia. Este îmbibat însă de-o renunțare la orice reacție violentă. Reacția se restrânge la exaltarea acelor elemente care sunt respingătoare din punct de vedere etic, amorale și deformate, urâte din punct de vedere fizic, astfel încât să pară ridicole. Care este acest ceva respingător și urât, ce provoacă râsul, a fost elucidat odinioară de Bergson și
DIALOGURI PRIVILEGIATE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360563_a_361892]
-
ramurile de tuia. Altele ajung la mine lin, desăvârșirea Îndumnezeiește Sfinte, toată firea! Lor li se adaugă un amplu cor divin Din glasurile îngerești care îmi vin Din Catedrala Cerului, din nevăzut Prin hăruirea dată mie, dintru început. Ascult în exaltare și timpul se oprește Când înțelegerea în mine crește. Tot ce e viu vrea hrană cu lumină Ierburile toate, rozmarin și sulfină. Mă-mpărtășesc cu lumină lângă chiparos Spre bucuria Domnului nostru Cristos Floare de lotus înflorită tot în lumină
ÎMPĂRTĂŞIRE ÎN LUMIN de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360667_a_361996]
-
ramurile de tuia. Altele ajung la mine lin, desăvârșirea Îndumnezeiește Sfinte, toată firea! Lor li se adaugă un amplu cor divin Din glasurile îngerești care îmi vin Din Catedrala Cerului, din nevăzut Prin hăruirea dată mie, dintru început. Ascult în exaltare și timpul se oprește Când înțelegerea în mine crește. Tot ce e viu vrea hrană cu lumină Ierburile toate, rozmarin și sulfină. Mă-mpărtășesc cu lumină lângă chiparos Spre bucuria Domnului nostru Cristos Floare de lotus înflorită tot în lumină
ÎMPĂRTĂŞIRE ÎN LUMINĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360666_a_361995]
-
parte șuvițele le-aș da, Senină să rămâie, curată ca un crin, Icoana de iubire la care mă închin...” Epoca veroniană , cum a numit-o Perpessicius.( 1874- 1883) a dat cele mai frumoase poezii de dragoste din literatura română. De la exaltarea sentimentului de dragoste la lehamite și dezgust. În „Călin -file din poveste” aventura iubirii se petrece pe ambele tărâmuri, ale realului și idealului. Iubirea dintre Zburător și fata de împărat se desfășoară noaptea în taină, în furișe și fugitive îmbrățișări
FARMECUL POEZIEI EMINESCIENE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359815_a_361144]
-
trebuiau ținute ascunse și departe de curiozitatea oamenilor. Nu ar fi vrut să se întoarcă la existența anterioară, unde lăsase atâtea întrebări fără răspuns, ape tulburi cu valuri învolburate, permanenta teamă de ziua trecută și de necunoscutul din ziua următoare, exaltarea sau deprimarea, cât și dorința de a uita totul și de a avea un nou început.Dorea să sedetașeze de acele povești ce și le dorea uitate și care încă îi mai imprimau emoții, ce refuzau să se estompeze, odată cu
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359902_a_361231]
-
exprime tristețea și sar spre obraji într-un zâmbet clar. cu hohotul de râs sparg liniile hexagonului trecutului. stea în patru colțuri defilează prin cearcănele bine conturate iar pleoapele le strâng cât pot de mult... orbirea voită atinge maximum de exaltare când întâlnește prostia umană, lăsată liberă din lesă. mă așez pe iarba putrezită de așteptări. tomnatică așteptare a iernii, între noiembrie și februarie. frig și fierbințeala plăcută a scrisului mă copleșesc. simt gheara cum strânge creierul mic și... delăsarea... mâine
ROL IMPUS de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359260_a_360589]
-
În romanul său de dragoste, erosul - construit cu delicatețe și o deosebită atenție la detalii - este pur, lipsit de orice urmă de indecență ori trivialitate. Un om cu o experiență remarcabilă de viață are abilitatea de a crea stări de exaltare incredibile: picură peste secvențele „fierbinți” nevoia de tandrețe și romantism sau construiește declarații de dragoste desprinse parcă din nemuritoarea poveste a sultanei Hafsa și a lui Yavuz Sultân Selim Khan (conducător al imperiului otoman, dar și un erudit creator de
ÎN LOC DE PREDOSLOVIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345202_a_346531]
-
sau chiar un panoptic, esențiale sunt sufletul contemplativ, starea lui de beatitudine, lamura. Ceea ce la altți poate să fie numai "reportaj"sau șiruri de fotografii, aici pare a fi mai mult, si chiar si este: o emoție continuă și o exaltare în fața elementelor naturale care, în măreția lor, traduc în chip nedeslușit ceva din cele ce nu se văd ci doar se presimt.. Aceasta este, oricât ar apărea drept neobișnuit, expresia unui suflet arhaic. Nicăieri materia expusă nu se învoiește cu
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 42 din 11 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340193_a_341522]