2,762 matches
-
coeziune Între diferitele straturi sociale, În interiorul națiunii. Sunt interesante În acest context criteriile de selecție și rigiditatea marginilor sociale. Eugeniștii etichetau unele categorii de indivizi ca fiind periculoase pentru sănătatea națiunii, dar nu susțineau că aceste grupuri disgenice trebuiau irevocabil excluse și obliterate. Dimpotrivă, În multe cazuri, pentru că analizele eugeniste erau În continuare interesate de modalitățile de a controla comportamentul acestor indivizi, eugeniștii erau În favoarea unor politici și programe finanțate de stat sau private care ar fi contribuit la medierea relației
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
reintegrare a prostituatelor. Abordarea eugenistă a problemei delincvenței juvenile relevă aceeași neîncredere În sistemul penal. Eugeniștii Încercau să mențină un echilibru Între identificarea naturii ereditare a infracțiunilor comise de tineri și dorința de a recupera acești indivizi, Înainte de a deveni excluși permanenți 75. Într-un anumit sens, eugeniștii considerau că reabilitarea este o soluție mai eficientă pentru corpul sănătos al națiunii, deoarece excluderea permanentă a acestor indivizi ar fi Însemnat costuri mult mai mari pentru societate. Eugeniștii români nu erau la fel de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
din Germania În susținerea unor măsuri drastice de tipul sterilizării forțate sau al izolării În lagăre de muncă. Într-o manieră mult mai puțin agresivă, eugeniștii români considerau că responsabilitatea față de comunitatea de indivizi sănătoși includea și grija față de potențialii excluși ai societății. Făcăoaru a fost singurul care a Încercat În mod constant să susțină izolarea acestor indivizi. Ca un avertisment pentru colegii săi mai toleranți, el a oferit În numeroase ocazii exemple de familii degenerate de infractori și evaluări ale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Evului Mediu. Nașterea capitalismului în acele spații numite limbi, explozia bogățiilor private, modul de trai costisitor al membrilor clerului, al neguțătorilor și al proprietarilor, creșterea vertiginoasă a puterii banului care reglează ansamblul problemelor, provoacă și acest fel de reacție printre exclușii mecanismului social și economic. Aspirantul trebuie să solicite admiterea într-un colegiu al adepților Spiritului Liber. Dovadă că nimeni nu decide acolo ca suveran, cea care decide este majoritatea. Autogestiune și comunalism anarhic... Se constituie apoi un cuplu care presupune
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
la diseminarea progreselor tehnologice din acest domeniu. Preocuparea pentru potențialul de poluare al unor tehnologii este regăsită chiar și în regiunile cele mai slab dezvoltate ale planetei, grație acțiunilor organizațiilor ecologiste. Oferă oportunități structurate de exprimare a revendicărilor unor categorii excluse îndeobște din procesele politice convenționale și contribuie, astfel, la incluziunea socială. Piven și Cloward (1977) au arătat că mijloacele democrației reprezentative sunt puțin accesibile și eficiente pentru promovarea intereselor categoriilor sărace din țările dezvoltate. Participarea la m.s., ca instrument și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
membri ai colectivității” (apud Luzzi, 2005, p. 2). Opiniile cercetătorilor cu privire la s. relativă conturează ideea că, deși persoana supraviețuiește biologic, aceasta nu poate participa la viața comunității din care face parte. În acest caz, persoana poate fi ori marginalizată, ori exclusă. Evaluarea s. relative se află în strânsă legătură cu ceea ce impune colectivitatea, respectiv cu coordonatele pe care aceasta le stabilește și față de care membrii săi sunt sau nu săraci (Zamfir, 2000a, p. 28). Sărăcia absolută Studiile pe care le-a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
prin: U=V - adică statul este interesat doar de câștigul absolut. Coeficientul „k” este întotdeauna pozitiv; el ia valori apropiate de zero atunci când între cele două state relațiile se apropie de modelul „comunității de securitate”, în care războiul este practic exclus (caz în care funcția de utilitate a neorealiștilor se apropie de cea a neoliberalilor), și ia valori mari atunci când relațiile se apropie de modelul „stării de război” (Grieco, 1988, pp. 500-501). Cooperarea internațională: colaborare și coordonare Descrierea situațiilor internaționale cu ajutorul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de suveranitate și a ideii de stat. Există un potențial transformator al feminismului postmodern, diferit de la o autoare la alta, permanent suspicios și dispus să se auto-chestioneze și auto-deconstruiască. El aduce valorizarea pozitivă a punctelor de vedere ale celor mai excluși (și celor mai excluse), a celor invizibili, a celor care tac. De aceea găsim în feminismul postmodern un alt tip de „narare” (meta-nararea), care încearcă să evite logocentrismul și care dorește să „dea glas” „tăcerilor disciplinei”, care caută „comunități ale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ideii de stat. Există un potențial transformator al feminismului postmodern, diferit de la o autoare la alta, permanent suspicios și dispus să se auto-chestioneze și auto-deconstruiască. El aduce valorizarea pozitivă a punctelor de vedere ale celor mai excluși (și celor mai excluse), a celor invizibili, a celor care tac. De aceea găsim în feminismul postmodern un alt tip de „narare” (meta-nararea), care încearcă să evite logocentrismul și care dorește să „dea glas” „tăcerilor disciplinei”, care caută „comunități ale rezistenței”, care reimaginează domeniul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
continetului european, el introduce conceptul de „anarhie matură”, pentru a defini raporturile dintre aceste state puternice și mulțumite: fiecare dintre actori înțelege preocupările de securitate ale celorlalți, iar dilema securității este îmbunătățită. O amenințare cu forța între aceste state fiind exclusă, se poate observa aici o asemănare între conceptul lui Buzan și cel de „comunitate de securitate”. În perspectivă liberală, viziunea cea mai cunoscută în domeniu la nivelul întregului sistem este cea a „securității colective”, iar în termeni normativ-valorici, ideea kantiană
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Din moment ce romanul ne prezintă aventurile unui anchetator care se Înșală mereu, e greu să iei de bune concluziile la care se laudă că a ajuns În cele din urmă. O dublă greșeală, În ceea ce privește cartea și asasinul, nu poate fi așadar exclusă, și nu putem elimina nici ideea că Baskerville ar fi nimerit o dată adevărul și s-ar fi Înșelat În celălalt caz. Dacă admitem, ceea ce rămâne de demonstrat, că Jorge este criminalul, el are tot interesul să-l Încurajeze pe Baskerville
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
este Belleville, un cartier muncitoresc din nord-estul capitalei care, În 1856, devenise deja un orășel de șaizeci de mii de locuitori. Mulți dintre aceștia ajunseseră la sapă de lemn din cauza demolărilor lui Haussman și unii Îl numeau „o comunitate de excluși”. În anii 1860, zona era echivalentul suburban a ceea ce fusese Înainte Faubourg Saint-Antoine: un focar ilizibil de insurecții. „Problema nu era că Belleville nu ar fi fost o comunitate, ci că era acel tip de comunitate de care burghezia se
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
unele comparații între niveluri de trai discrepante. Marginalii trezesc interesul teoreticienilor justițiari pentru bunul motiv că oferă imaginea unei societăți inversate 139. Ei încarnează, punct cu punct, contrariul valorilor oficiale. Cu cât conflictele sociale sunt mai ascuțite, cu atât celălalt, exclusul, devine mai copleșitor, mai neliniștitor 140. De exemplu, secolul XIX aducând divizarea foarte clară între cei avuți și cei săraci, „periculoși“141, lupta de clasă din teoria lui Marx n-a fost, deci, rodul hazardului. Într-adevăr, o dialectică a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a-mi da curaj, și i-o strîng și eu. În cartea mea despre sarcină, Nouă luni din viața ta, scrie că ar fi bine să-ți incluzi partenerul În tot ceea ce Înseamnă graviditate, altfel se va simți jignit și exclus. Așa că-l includ pe Luke cît de mult pot. De exemplu, azi-noapte l-am inclus În vizionarea noului meu DVD, Brațe tonifiate În timpul sarcinii. În toiul ei, el și-a amintit subit că are de dat un telefon pentru o
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Înrămată a unui bărbat În costum cu aer destul de anost și, În timp ce o privește, fața i se luminează subit. — E incredibil de hotărît și motivat, așa, cam ca Luke. Uneori, cînd are de Încheiat cîte o afacere, mă simt ușor exclusă. Dar ce pot face? Îl iubesc. Serios? zic uimită, apoi Îmi dau seama că a sunat ca naiba. Vreau să spun... ăă... e minunat! — Pentru el am venit la Londra, continuă ea să privească fotografia. L-am cunoscut la o
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
să facă naveta cu trenul, de la stația Oxshott, iar ea Îmi poate da o mînă de ajutor cu Minnie, și putem juca bridge În fiecare seară, după cină. Ceea ce e complet adevărat, În afară de partea cu bridge-ul. În nici un caz. Exclus. Nici măcar cu cărțile de bridge de la Tiffany pe care mi le-a luat mama, ca să mă mituiască. Îmi zice Întruna că e „atît de distractiv“ și că „toți tinerii joacă bridge astăzi“. Da, da, vezi să nu. Oricum, sînt mult
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
POPORULUI, cotidian politic liberal apărut la București între 1 februarie 1895 și 16 ianuarie 1896. Printre semnatarii articolului-program se numără B. Delavrancea, Vasile M. Kogălniceanu, N.D. Xenopol și I. Bianu, dar gazeta va fi condusă de G.D. Palade. Nu este exclusă participarea și în continuare a lui Delavrancea, în calitate de publicist și purtător de cuvânt al partidului politic din care făcea parte, la redactarea ziarului. Este sigură, în schimb, prezența lui I.L. Caragiale, angajat ca redactor și însărcinat, probabil, cu o parte
GAZETA POPORULUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287204_a_288533]
-
concept slab al alterității, slab fiindcă e vorba doar de acea alteritate ce se manifestă ca limbaj sau prin limbaj - dar atenție, prin același limbaj cu cel pe care-l Înțeleg eu și de la care Generația PRO, de exemplu, este exclusă! Nu ne situăm cumva În drumul către acel Sartre ce afirma că ceilalți sunt Iadul? Și nu rămâne alteritatea mereu parțială, mereu fragmentată, mereu văduvită de acea parte a ei care nu este legată de limbaj? Cu alte cuvinte, este
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ascetico-intelectuală. E tot un fel de experiență de limbaj, dar nu ține de dialog. Horea Poenar: Adică orice generație este postulată prin limbaj ca alteritate. Nicolae Turcan: Este postulată prin limbajul monologat, dar ea rămâne totuși În afară, ca alteritate exclusă. Horea Poenar: Eu cred că o disociere rămâne o raportare. În momentul În care spun: eu nu sunt ca aceștia, mă deplasez În sens invers, asta nu face să mă deplasez În mai mică măsură prin raportare la ei. Cu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
publicații periodice. El schițează cu acest prilej și un program editorial, așa cum, probabil, pretindeau autoritățile. Revista își propune, potrivit declarației redactorului, să contribuie la răspândirea unor cunoștințe generale, mai ales de artă și literatură; orice luare de poziție politică este exclusă; intenția lui Vulcan e de a tipări literatură originală și traduceri, articole biografice, contribuții de istorie, lingvistică sau estetică, scrise în „stil ușor”. O completare a acestui program sumar este făcută într-o scrisoare din 9 aprilie 1865, pe care
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
a chestiunilor, pentru ca prin întrebări și răspunsuri propoziția în discuție să fie permanent construită și distrusă într-o manieră concisă”. Primul dialog pornește de la Crezul niceean pentru a explica și a apăra termenul de homousios, respingând în schimb homoiusios; este exclusă apoi teza că apelativul de „mediator” ar permite situarea Fiului printre creaturi. Al doilea dialog explică faptul că proprietatea Tatălui este aceea de a fi agennêtos, în timp ce Fiul este gennêtos, și examinează această relație, diferențiind-o cu grijă de generarea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Braun etc.), a fost victima a mai multor campanii de denigrare. Se stabilește În RFG În 1963 și, În 1987, este ales membru de onoare al Akademie der Künste din RDG (În baza procedurii de reabilitare a foștilor intelectuali comuniști excluși). Într-una dintre cărțile sale apărută după 1989, Turnul Babel. Amintiri dintr-o Republică democratică germană, Hans Mayer evocă condițiile În care Universitatea din Leipzig fusese rebotezata Universitatea „Karl-Marx” și felul În care reprezentanții ȘED se impuseseră În facultatea de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
suferiseră din cauza apartenenței trecute la ȘED sau la Stasi. Cu toate astea, dintre ei doar o mică minoritate reușise să se mențină profesional și să continue o activitate intelectuală, mai ales la universitate. Diferențele dintre cele două subgrupuri, cel al exclușilor și cel al celor menținuți În universitate, nu erau la fel de importante cum aveau să devină mai apoi, cănd ultimii au ocupat poziții stabile și aveau venituri similare celor din Vest. Aceștia trecuseră cu succes examentul În fața comisiei de verificare, beneficiaseră
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Secretele familiei Gonzaga, București, 1979; Mario Soldati, Cele două orașe, București, 1979; Gabriele D’Annunzio, Focul, pref. Nicolae Balotă, București, 1979 (în colaborare cu George Lăzărescu); Inocentul, București, 1983; Benvenuto Cellini, Vittorio Alfieri, Giacomo Casanova, Memorii, București, 1981; Luigi Pirandello, Exclusa. Rândul, București, 1983, Giustino Roncella, București, 1988, Iubirea lui, Craiova, 1994; Bertoldo și Bertoldino, București, 1984; Luigi Capuana, Medicul săracilor, București, 1984; Matilde Serao, Speranțe, București, 1984; Silvio Guarnieri, Condiția literaturii, București, 1986; Vamba [Luigi Bertelli], Gian Burrasca, București, 1992
LAZARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287762_a_289091]
-
mai cu seamă în societățile tradiționale și în mare măsură în cele în tranziție, unde compartimentarea severă de roluri nu este ceva condamnabil, putem admite un grad mare de realism în răspunsurile oferite (de notat că observația participativă este aproape exclusă ca metodă alternativă sau complementară, dar nu imposibilă, putându-se practica statul în gazdă, vezi capitolul 2). De numeroase ori însă, întrebările din chestionare se referă la reprezentările și atitudinile populației față de această chestiune. Iată răspunsurile la astfel de itemi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]