2,152 matches
-
semnat în decembrie 1991 de către 11 State Membre (Marea Britanie a semnat în 1997). Acest acord enunță, pe de o parte, obiectivele politicii sociale (promovarea muncii, ameliorarea condițiilor de muncă, o protecție socială adecvată, dialogul social, formarea resurselor umane, lupta împotriva excluziunii sociale), iar pe de altă parte prevede procedura de adoptare a măsurilor în domeniul social și confirmă rolul esențial pe care îl joacă partenerii sociali. Aderarea unui nou stat membru = este un proces prevăzut în articolul 49 din TUE. Prima
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
sociale au fost inspirate din Carta Socială Europeană (1961) și Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale a Lucrătorilor (1989). Aceste obiective au în vedere: promovarea muncii, ameliorarea condițiilor de muncă, o protecție socială adecvată, dialogul social, formarea resurselor umane, lupta împotriva excluziunii sociale. În ceea ce privește procedura de decizie a Consilului UE, în chestiunile care țin de politica socială, Tratatul CE prevede fie codecizia, după consultarea Comitetului Economic și Social (CES) și Comitetul Regiunilor (CR), fie unanimitatea, pe baza propunerii Comisiei și după consultarea
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
său, să limpezească anumite aspecte neclare ale științei înseși: dacă... ne hotărîm să introducem în gîndirea științifică noțiunea de antagonism contradictoriu... înțelegem cum un cîmp, ca și continuum omogen, este mereu legat de un corpuscul, ca discontinuum născut de o excluziune eterogenizantă... "11. În aceeași carte, Experiența microfizică și gîndirea umană, Lupasco evidențiază importanța filosofică a principiului de excluziune al lui Pauli, veritabil principiu de individuație în lu-mea evanescentă a particulelor. O particulă este definită în general ca un ansamblu de
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
de antagonism contradictoriu... înțelegem cum un cîmp, ca și continuum omogen, este mereu legat de un corpuscul, ca discontinuum născut de o excluziune eterogenizantă... "11. În aceeași carte, Experiența microfizică și gîndirea umană, Lupasco evidențiază importanța filosofică a principiului de excluziune al lui Pauli, veritabil principiu de individuație în lu-mea evanescentă a particulelor. O particulă este definită în general ca un ansamblu de proprietăți intrinseci, numite numere cuantice, și îi este asociată o anumită energie-impuls. Particulele pot fi clasate în fermioni
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
această situație este firească: poți afirma, dacă ești întreg la minte, că noaptea e zi, că negrul e alb, că bărbatul e femeie, că viața e moarte? Totuși, în plan social, logica terțului exclus acționează ca o veritabilă logică de excluziune: binele sau răul, dreapta sau stînga, femeile sau bărbații, bogații sau săracii, albii sau negrii. Ar fi revelator să întreprindem o analiză a xenofobiei, a rasimului, a antisemitismului sau a naționalismului în lumina logicii terțului exclus. Astăzi trăim în plină
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Doilea Principiu al Termodinamicii (sau Principiul lui Carnot-Clausius) care arată că, pentru un sistem macrofizic închis, entropia crește, dezordinea sporește, energia se degradează spre căldură. În lumea microfizică, omogenizarea guvernează evoluția particulelor, precum fotonii, care nu se supun principiului de excluziune al lui Pauli: ele pot să se acumuleze la nesfîrșit în aceeași stare cuantică. "Astfel, universul moare în lumină" scrie Lupasco. Ar trebui să adăugăm: Dacă nu ar exista contradicția". Într-adevăr, potrivit logicii lui Lupasco, omogenizarea și eterogenizarea se
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Ar trebui să adăugăm: Dacă nu ar exista contradicția". Într-adevăr, potrivit logicii lui Lupasco, omogenizarea și eterogenizarea se află într-o relație de antagonism energetic. Eterogenizarea este procesul orientat spre diferit. Ca și concept, ea provine din principiul de excluziune al lui Pauli, care acționează ca dinamism de individuație. O eterogenizare absolută conduce spre o ordine statică, de unde orice mișcare e absentă, spre moarte prin diferențierea extremă. Pentru ca mișcarea să fie posibilă, trebuie ca omogenul și eterogenul să coexiste: "Pentru ca
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
trebuie ca omogenul și eterogenul să coexiste: "Pentru ca dinamismele să poată fi antagoniste, trebuie ca natura lor energetică să țină totodată de omogen și de eterogen...". Antagonismul eterogenizare-omogenizare este astfel un dinamism organizator, structurant. Lupasco observă pe bună dreptate că "... excluziune nu înseamnă... anarhie, tocmai pentru că ea implică eterogenizarea în lupta cu forțele de omogenizare, și deci un antagonism organizator... pentru că este... condiția și principiul formator al oricărei sistematizări..."25. Din nou, cuplul antagonist eterogenizare-omogenizare nu este suficient pentru a asigura
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
mai degrabă de un preaplin al intelectului. Pauli a fost un copil supradotat. La 19 ani, era deja autorul unui volum enciclopedic despre teoria relativității, volum elogiat de însuși Einstein. La 24 ani face descoperirea sa științifică majoră principiul de excluziune care îi poartă numele și care avea să-i aducă Premiul Nobel în 1945. Urma cea mai vie a acestei experiențe este convingerea sa că problema cea mai importantă a vremii noastre este problema psiho-fizică relația între spirit și materie
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
În Franța, unde Învățământul este secularizat În mod programatic - simbolurile religioase sunt excluse din perimetrul școlar -, Începe să se pună tot mai serios problema de a se studia religia instituționalizat, În perimetrul școlilor. Nu se poate ajunge la astfel de excluziuni de materii din curriculum din motive ideologice sau politice. Forurile europene nu preconizează astfel de excluderi. Dimpotrivă, chiar se militează pentru salvgardarea specificităților, inclusiv spirituale; iar religiei va trebui să i se rezerve un loc special În școală, fiind un
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
în oameni și a dezvolta un stat al bunăstării, activ și dinamic, va fi elementul central, atât pentru a plasa Europa în economia cunoașterii, cât și pentru a asigura că nașterea noii economii nu amplifică problemele sociale existente, ale șomajului, excluziunii sociale și ale sărăciei”<footnote Industrial Policy in an Enlarged Europe, p. 7. footnote>. Aplicat în cadrul strategiilor managementului resurselor umane, acest model (cu caracter de generalitate societală) duce la modificarea sensului unor concepte de bază. Se modifică chiar modul de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
și politici de ocupare a forței de muncă în România, p. 63. footnote>. Mai sunt și alte probleme concepute a exprima cerințe reale de preocupări în România, printre care se reliefează cele legate de politicile de angajare, incluziune socială, evitarea excluziunii sociale (șomajul), respectarea demnității personale la locul de muncă, sănătatea personalului etc.<footnote Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op. cit., p. 169. footnote>. Formarea capacității de problematizare a situației proprie resurselor umane reprezintă, ea însăși, o problemă centrală a
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
statului român la problematica drogurilor, prin dezvoltarea mecanismelor de coordonare, colaborare interinstituțională, transparență decizională, cercetare și analiză strategică. Noua strategie promovează principiile statului social cu accent pe abordarea umanistă a consumatorilor de droguri ca grup vulnerabil distinct supus riscurilor de excluziune socială, înscriindu-se în cadrul normativ național și respectând principiile fundamentale ale Uniunii Europene: respectul față de demnitatea umană, libertate, democrație, egalitate și statul de drept De fapt, omul, își constientizează și își cunoaște trecutul dar iți construiește viitorul, mai puțin sau
Cuvânt înainte. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Ichim Costica Romică () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1903]
-
la rândul său în structurarea unei conștiințe a destinului comun modalitățile de descurajare a celor care "călătoreau" gratis în comunitățile utopice sunt deosebit de relevante. Retragerea completă a reciprocității nu prea s-a practicat, dar erau diferite grade de ostracizare și excluziune din viața socială a comunității. Principalul control era bazat pe rușine, aprobare sau dezaprobare publică, ridiculizare, critică. În multe comunități utopice din secolul al XIX-lea aceste metode erau instituționalizate. De exemplu, fiecare trebuia să se supună din când în
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
familia este o comunitate, Selznick consideră că, într-un aspect important, comunitatea diferă de familie și prietenie. Familiile și prieteniile creează legături speciale care așază oamenii separat unii de alții. Dimpotrivă, experiența comunității conduce spre incluziune la fel ca spre excluziune. Incluziunea este leitmotivul tuturor expresiilor de genul "comunitatea universitară", "comunitatea catolică" etc. De dragul comunității, granițele sunt dărâmate. 5. Despre forța comunităților "Comunitățile sunt întărite atunci când apartenența capătă numeroase forme, când membrii sunt animați de motive diverse și care obligă, precum și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
secretă, cu atât devine mai "depersonalizat" în ordinea socială mai largă. Societatea secretă are un motiv aristocratic: permite separarea față de acele calități care identifică pe oricine și deci pe nimeni, fiind atât un mijloc de incluziune, cât și unul de excluziune. Cu cât o societate de acest tip caută să se mențină mai secretă, cu atât centralizarea este mai mare, iar presiunea pentru solidaritate devine considerabilă. Celor cinci maniere în care Nisbet consideră că a fost abordată comunitatea în perioada clasică
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
unele idei socialiste, cum ar fi căutarea justiției sociale. Apare astfel problema includerii cât mai multor indivizi în rețele care să le permită dezvoltarea în societatea contemporană. Dar astfel ajungem la un conflict vechi, și anume cel între incluziune și excluziune, comunitatea fiind unul dintre acele concepte care ne aduc în atenție aceste tensiuni perpetue. Dar în comunitarism acest conflict nu este văzut ca ireconciliabil. "Găsirea căilor de armonizare a valorilor particularismului cu solicitările juste ale universalismului este o parte majoră
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
prestigiului care se cuvin cadrelor didactice; * reabilitarea sistemului școlar din mediul rural și acordarea de facilități profesorilor și educatorilor, pentru a stimula așezarea acestora la sate; * dezvoltarea unui sistem al "școlilor pentru a doua șansă", ca mijloc de luptă contra excluziunii sociale; * acordarea de burse copiilor cu performanțe școlare ridicate care provin din familii cu venituri modeste; * informatizarea școlilor din mediul rural: * prevenirea și combaterea violenței școlare, a delincvenței juvenile, a consumului de droguri și a prostitiției în rândul minorilor. Promovarea
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
populația rurală a țării. Toate acestea sunt precedate de o analiză teoretică a celor trei termeni. 2. MODERNITATE, TRADIȚIE, POSTMODERNITATE ASPECTE TEORETICE 2.1 Tradiție și tradiționalism Dihotomia tradiție-modernitate nu a implicat niciodată o opoziție perfectă și o relație de excluziune, dimpotrivă regula este cea amalgamării elementelor ce aparțin celor două, într-o societate sau o cultură dată. De aceea, tratarea separată a acestora are doar o logică explicativă, altfel putând părea un demers artificial. Termenul de tradiție cu sensul originar
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
era definită proprietatea în dreptul roman și în Evul Mediu). În ce privește proprietatea asupra pământului, Ghani o definește ca (1) un set de drepturi (2) cu forme specifice de aplicare (3) și respectând reguli rutinizate, (4) care reglementează drepturi de incluziune și excluziune asupra pământului (5) în culturi în care persoanele, obiectele, drepturile și obligațiile sunt în mod specific definite (6) și în acest fel stabilește modalități de control și de acces la pământ (7) conducând la anumite forme sancționate de putere sau
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
transgresează interesele statului. În același timp, gânditorii liberali consideră că promovarea drepturilor culturale poate justifica încălcări ale drepturilor omului prin punerea în practică a unor norme și tradiții „greșite”. Datele Raportului privind Dezvoltarea Umană din 2004 (UNDP, 2004) arată că excluziunea socială prin privarea de libertăți culturale este foarte răspândită în lume, printre dificultățile pe care le întâmpină membrii minorităților fiind interzicerea învățământului în limba maternă. Statisticile Universității din Maryland din 2002 au stabilit că 334 de milioane de persoane din
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
membrii minorităților fiind interzicerea învățământului în limba maternă. Statisticile Universității din Maryland din 2002 au stabilit că 334 de milioane de persoane din întreaga lume aparținând minorităților etnice nu pot învăța în propria limbă. Persoanele care suferă acest tip de excluziune sunt supuse unei formidabile presiuni asimilatorii, alternativa la învățarea limbii dominante fiind marginalizarea prin limitarea accesului la servicii educaționale, la viața politică sau la justiție corectă. Autorii aceluiași raport contestă mitul potrivit căruia educația în limba maternă scade șansele de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
profit) ale acestei investiții. În loc să exprime profitabilitatea investiției în ani de studiu într-o anumită specializare și sporul de productivitate pe care școala îl produce, ratele de revenire calculate de economiștii educației exprimă de fapt eficacitatea unui anumit mecanism de excluziune. Premisele paradigmatice ale teoriei acreditărilor se găsesc în analiza weberiană a stratificării sociale, mai exact în teoria despre dominația exercitată de anumite grupuri de status pe baza diplomelor școlare. Voi prezenta principalele teze ale modelului lui Max Weber, apoi voi
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
d., sperând ca membrii propriului grup să ocupe cele mai bune poziții. Realizarea cea mai importantă a elitelor educate nu constă în ocuparea celor mai înalte poziții sociale, ceea ce ar putea reprezenta, de fapt, o consecință a meritelor, ci în excluziunea socială a celor din clasele mai puțin privilegiate prin blocarea sistematică a accesului lor la poziții superioare prin mecanisme de acreditare. Principalele teme care i-au preocupat în ultimele decenii pe aderenții teoriei acreditărilor au fost inflația diplomelor, efectul de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și școlile trebuie să fie incluși în colectivități coezive care pot asigura suportul, monitorizarea și modelele comportamentale dezirabile. Aceste calități ale comunităților, identificabile cu degradarea capitalului social, sunt periclitate în primul rând de fenomene de deprivare materială și culturală, asociate excluziunii sociale, precum sărăcia, șomajul sau familia monoparentală. Teoria controlului social afirmă că rețelele dezorganizate sunt mai puțin capabile să controleze comportamentul rezidenților (Hirschi, 1969). Pe de altă parte, teoria învățării sociale sau a asociațiilor diferențiale explică apariția și persistența grupărilor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]