612 matches
-
a Tomi" în Atti del Convegno..., 1959, p. 35. 19 Pentru relațiile strânse dintre Fabia și Marcia vezi: Tristia 3, 6, 25; Pontica 1, 3, 138 și 3, 1, 75-80. 20 Cf. V. G. Nemetry, Comentarius exegeticus ad Ovidii Tristia. Excurs I. De tertia Ovidii uxore, Budapest, 1913, pp. 129-132. Acest exeget neagă însă pertinența ipotezei. Fabius Maximus a fost orator, poet, om politic, consul în anul 11, an în care Ovidiu îi dedică un epitalam (Pontica 1, 2, 133). 21
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
putere. Este suficientă chiar și o mică schimbare a percepției asupra a ceea ce este "acceptabil", pentru că raporturile de putere să se modifice și ele, iar faptul este valabil nu numai la nivelul macro-jocurilor, ci și la acela al micro-jocurilor sociale. Excurs despre manipulare 32 Puține sunt cuvintele care produc, în zilele noastre, o fascinație mai mare decât "manipularea", iar faptul merită o atenție aparte. Printr-o omisiune aparent de neînțeles, se vorbește despre capacitatea indivizilor și a grupurilor de a manipula
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
31 Ibid., p. 65. ("... oricare ar fi tipul sau, adică resursele, legitimarea, obiectivele și metodele de o exercita, puterea (...) implică întotdeauna posibilitatea pe care o dețin unii indivizi sau grupuri de a acționa asupra altor indivizi sau grupuri." 32 Acest excurs reprezintă versiunea modificată a unui studiu publicat sub titlul "Homo manipulans", în revistă Saeculum, nr. 1-2/2006. 33 Este vorba, aici, despre realitatea "comunicaționala". 34 Oxford. Dicționar de sociologie, Ed. Univers Enciclopedic, București, 2003. 35 Prin comunicare socială înțelegem aici
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
p. 85). Tocmai la aceste aspecte se raportează modernitatea reflexivă, atât la nivel individual, cât și la nivel instituțional. Dincolo de reevaluarea rolurilor sociale individuale, reîncapsularea presupune, în cadrul instituțiilor moderne, reflecția asupra îmbunătățirii propriei eficiențe. De o deosebită importanță, în acest excurs al lui Giddens, este așadar recuperarea ideii de amplasare spațio-temporală a individului și a percepției ca atare a inserării acestuia în lumea înconjurătoare. Discuția privind relația individului cu spațiul și timpul nu aparține doar sociologiei elaborate de autori consacrați, precum
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
care l-am întâlnit și la alți autori francezi din epocă, precum Charles Doussault. Doar marile nume ale elitei politice au fost dezvăluite, mai cu seamă în cea de a treia parte a cărții, în care a făcut un scurt excurs în istoria și în viața publică a românilor (spre exemplu, în afara personajelor antice ori medievale, s-a referit la Mihail Sturdza, Alexandru Ghica, Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Petre Mavrogheni, Barbu Catargiu, Apostol Arsache, Mihail Kogălniceanu, Ștefan Golescu etc.)29
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
numaidecît elocventă. În mod implicit, caracterizările indirecte pot fi interpretate diferit de către cititori la rîndul lor diferiți, ca în cazul dezertorului. Dar caracteristicile implicite pot furniza și metode de a descoperi minciuni și de a dezvălui secrete. Pe baza acestui excurs în sursele de informație, se poate stabili o diviziune, clasificînd personajul după cantitatea de accent care cade pe el. Cu cît descrierea se face în mai multe moduri și cu cît mai des este calificat un personaj, cu atît mai
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
interpretărilor kantiene sau schopenhauriene, la care ne-am fi așteptat poate, ci și armele moderne ale structuralismului, deconstrucției, postmodernismului, pe Lacan și Derrida, pe Paul de Man și Jauss, așa încît o expresie ca 96 "pisicuța mea" prilejuia un eroic excurs în istoria simbolului pisicii de la sumerieni până la Allan Poe și Baudelaire, cărora, se arăta cu satisfacție patriotică, Eminescu le era evident superior. Extaze culturale de acest fel, încă majoritare la noi, nu arată nici admirație reală pentru un autor, nici
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
este prieten, dar și dușman. Simbolizează viața (vezi focurile vii), dar și moartea, puterea creatoare, dar și forța distructivă. O foarte reușită sinteză asupra imaginilor și simbolurilor legate de foc realizează doi autori francezi, Jean Chevalier și Alain Gheerbrant 83. Excursul lor începe de la doctrina hindusă și tradițiile celtice, ajungând până la semnificația sexuală a focului în triburile aborigene. Se are în atenție și simbolismul religios al focului și Dyonisie Areopagitul (Dumnezeu este foc, flacără care arde). Credințele și ritualurile pe care
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
un studiu pertinent despre polemică și pamflet, aplicat, mai ales, gazetăriei unui autor celebru, cu gena polemicii în cromozomi. Nu vom trece însă peste existența unui precedent, cu beneficii critice nu atât de mult sesizate la vremea respectivă, și anume: excursul prin care, în 1999, Cornel Munteanu analiza Pamfletul ca discurs literar. Un eseu care este asimilat acum, prin ceea ce are esențial, de un alt demers, situat tot sub zodia livrescului și care pune în scenă exigențe teoretice și pragmatice deopotrivă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
în spațiul social al cetății, poate deveni autonom (de aici structura triadică a mecanismului sau dispozitivului polemic, și anume: polemistul, partenerul sau adversarul său și martorul, instanță, cu un rol mult mai mare decât bănuim). Tot acest dens și sintetic excurs teoretic, dezvoltat pe aproape un sfert din eseu și care pune la lucru cultură filologică și filosofică bine asimilate, este un interstițiu absolut necesar pentru investigarea operei publicistice argheziene din perioada interbelică, în fond o operație de (re)descoperire și
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
doar două reprezentative. Plecând de la un mobil real, solicitarea B.O.R. de a nu se ține spectacole de teatru în săptămânile de post, invocat neutru în incipit, pamfletarul dezvoltă un scenariu în care interdicția dobândește, treptat, o aură comic-absurdă. Excursul în imaginar, asupra căruia vom reveni puțin mai încolo, devansează concluzia subiectivă, prin generalizare, din final: "Spiritul meschin al popilor a fost întotdeauna înclinat spre jignirea celorlalți, spre stăpânirea spiritului public [...]. Trebuie însă statul să patroneze aceste apucături, această minoritate
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
reale din așezarea de la Hoisești. Remarcăm în mod deosebit faptul că analizele de materiale și prezentarea rezultatelor este realizată într-o manieră modernă, cu ajutorul unor grafice și tabele, inclusiv cu caracter combinatoriu, ceea ce contribuie la înțelegerea mai clară a etapelor excursului și a concluziilor. Locuirea de la Hoisești este prezentată în contextul celor câteva cazuri de așezări Cucuteni A, situate de asemenea pe forme joase de relief, punându-se astfel accentul pe adaptarea respectivelor comunități la condiții de mediu mai puțin obișnuite
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
propria capacitate de înțelegere și asumare a lumii. Obiectivitatea se încadrează ca registru viabil între individualul unic, clar delimitat, și divinul de necuprins. Numai în acest interval, just evaluată, ea mai poate avea o noimă. III. DESPRE MONOTEISM III.1 Excurs metodologic Utilizarea neadecvată a termenului „monoteism“ - considerații cri tice. Reconfigurarea și redefinirea conceptului în corelație cu „legătura Unului“. Imposibilitatea circumscrierii Unului unei tradiții reli gioase anume. Elemente de istorie conceptuală. Apro prierea ilegi timă și abuzivă a termenului de către religiile
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
Unul nu este un „obiect“, ci o relație. Unicitate spațială și unicitate temporală. Monoteismul ca relație: fragilitate și disconti nuitate; bivocitatea relației. „Legătura Unului“ și restaurarea omului. Semnificații ale expresiei „popor ales“ - re con textualizare. Intermezzo înlăuntrul cuvintelor III.1 Excurs metodologic Voi începe excursul privitor la monoteism afirmând că utilizările și aplicarea acestui termen, la nivel popular ori în studiul religiei (unde este folosit cu valoare conceptuală), sunt neadecvate. Prin utilizarea termenului „monoteism“, propun în cele ce urmează extinderea conceptului
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
obiect“, ci o relație. Unicitate spațială și unicitate temporală. Monoteismul ca relație: fragilitate și disconti nuitate; bivocitatea relației. „Legătura Unului“ și restaurarea omului. Semnificații ale expresiei „popor ales“ - re con textualizare. Intermezzo înlăuntrul cuvintelor III.1 Excurs metodologic Voi începe excursul privitor la monoteism afirmând că utilizările și aplicarea acestui termen, la nivel popular ori în studiul religiei (unde este folosit cu valoare conceptuală), sunt neadecvate. Prin utilizarea termenului „monoteism“, propun în cele ce urmează extinderea conceptului, într o manieră creatoare
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
-se să înțeleagă situațiile existențiale exprimate de documentele pe care le studiază, istoricul religiilor va accede la o cunoaștere mai profundă a omului și pe temelia acestei cunoașteri se va putea dezvolta, la scară mondială, un nou umanism.“ După acest excurs în gândirea lui Eliade, voi reveni acum la modul în care această teoretizare a noii metodologii oferă argumentele și reperele sub semnul cărora aș așeza demersul propriu, ducând mai departe gândul lui Eliade și nuanțând aspectele care țin de concretizarea
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
se înscriu, din punctul de vedere al rigurozității epistemologice, în ariile delimitate de "tehnici" ale cercetării precum documentarea, analiza conceptuală, analiza definițională comparată și interpretarea textuală. Nu mai puțin, ambiționând la înscrierea demersului nostru în tradiția raționalității critice specifice oricărui excurs de natură teoretico-politică, am optat pentru o grilă hermeneutică al cărei accent cade pe menționarea rezervelor acolo unde a fost cazul față de certitudinile asumate de autorii aflați pe "cărări" deja bătătorite în analiza ideologiei. Cu toate acestea, pretenția ca abordarea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
întreg edificiul metodologiei sale. Dar istoria începe să reprezinte un adevărat organon pentru istoricism abia în una din fazele intermediare ale tranziției de la o societate închisă, magică, tribală sau colectivistă, la societatea deschisă 266, compatibilă cu libertatea individuală și cu excursul privind afirmarea acestei libertăți. Bazele epistemologice ale metodologiei istoriciste sunt lesne de observat din perspectiva demersului pronaturalist al acestuia, care susține posibilitatea de a aplica metodele științelor naturale în general, ale fizicii în particular, în științele sociale. Faza primară, în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
localizată în sfera structurii sociale și istorice"348. Ideologiei îi incumbă, în sensul său de reprezentare socială, anumite stereotipuri, dar ea asigură, în același timp, și filtrul necesar pentru respingerea acelor stereotipuri care nu sunt împărtășite larg în plan social. Excursul în planul perspectivei construcției holiste a spațiului social ne prezintă, din punctul meu de vedere, semnificația fundamental epistemologică a ideologiei. În măsura în care ideologia, în sensul său socio-cultural ce evidențiază funcția de integrare se prezintă ca un instrument în cunoașterea realității sociale
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
faptul că miza acestui subcapitol este aceea de a clarifica statutul speciilor inteligibile, si anume rolul pe care îl joacă în procesul cunoașterii, în cele ce urmeaza mă voi ocupa de această problemă, însă nu înainte de a face un scurt excurs printre interpretările contemporane ale teoriei tomiste a cunoașterii, care mă va ajuta să circumscriu disputa actuala și să mă poziționez în acest labirint interpretativ. 6. Topografia interpretărilor contemporane ale teoriei tomiste a cunoașterii Un cititor sârguincios al acestui volum ar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
răspunsurile ofe rite întrebarii-cadru a acestui demers, cu scopul de a sintetiză esență argumentelor de tip sistematic pe care le aduc în favoarea unei interpretări hibride a teoriei tomiste a cunoașterii. În cel de-al doilea subcapitol voi face un scurt excurs istoric al perspectivei lui Toma din Aquino asupra nivelului intelectiv, mai precis asupra conceptului, ghidat de întrebările cum și de ce și-a schimbat teoria despre con cept de-a lungul timpului și cum afectează această schimbare interpretarea hibrida pe care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
psiholog și oftalmolog american), Sven A. Barding (designer în domeniul textil), Perry Marthin (designer arhitect), Albert Henry Munsel (1858-1918) (educator pentru artă și artist), elvețianul Aemilius Műller (economist, jurnalist și specialist în advertising), ungurul Antal Nemecsisc (arhitect designer). Tot acest excurs nu are drept țel etalarea erudiției autorului în domeniu, ci argumentarea afirmației după care Eduard Gruber a avut preocupări perene în știință și a activat în domenii de larg interes în comunitatea oamenilor de știință 7 Subiecții de cercetare ai
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
spiritului tutelar caragialian". Reconstituirea descendenței a impus, în prealabil, decodarea "cărții de identitate" a comicului, concept operațional proteic și glisant. Sintetica introducere în studiile teoretice, tradiționale și contemporane, conturează atât deschiderea nelimitată a sferei noționale, cât și restrângerea conceptuală excesivă. Excursul exploratoriu îi ajută să contureze "genul proxim și diferența specifică" a problematicii comice. Creația lui Caragiale trece examenul "tuturor formulărilor determinative ale comicului", exemplificând pregnant aspecte divergente. Five o'clock se mulează pe definiția comicului, formulată de Benedetto Croce, încât
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
traseul reprezentărilor literare ale acestei categorii în literatura română postcaragialiană, este firesc să trecem în revistă câteva dintre aspectele esențiale care țin de teoretizarea absurdului. 5.1. Scurtă incursiune pe tărâmul absurdului Ceea ce ne propunem să subliniem în acest scurt excurs teoretic prin vasta problematică implicată de absurd este motivația și consecințele pătrunderii sale în domeniul literaturii, al dramaturgiei în special, ca zonă predilectă de manifestare artistică a acestui concept cu certe conexiuni cu epistemologia și cu metafizica. În linii mari
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
acest loc și În acest timp; ea nu se aseamănă cu acel tine de mâine sau de ieri, deși poate aparține, ca element abstract (și concret) aceleiași mulțimi aleatorii a Descrierii. O stare de sentiment continuă te ghidează În acest excurs descriptiv ce nu poate fi În nici un fel opus actului poetic. Un romancier care se respectă este Întotdeauna și un poet. Jurnalul lui M. Țin acest jurnal dintr-o proastă obișnuință. Mi se pare că așa mențin mai autentică Întâmplarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]