460 matches
-
nesfârșite primejdii" în hățișurile textului, momit pe drumuri înfundate, păcălit și părăsit într-un spațiu al ficțiunii în care totul e posibil, el este, paradoxal, condus cu deferență în atelierele creației, și introdus în tainele operei, printr-un gest care exhibă atât adorare cât și desacralizare: Realitatea e cel mai strâns ghem din câte există. Întâlnirea dintre nevralgiile scriitorului și cele ale cititorului său se numește comuniune și cuplarea acestor căței duce la cultură și satisfacții rare, nu e bucurie intensă
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
-și facă recunoscută utilitatea, locuitorii s-au pomenit mani-festându-și capacitatea de a face rău. Dacă dezvoltarea economică a unui oraș nu asigură automat coeziunea socială și prosperitatea tuturor cartierelor, naufragiul evident al unora dintre ele amenință performanța ansamblului. În loc să-și exhibe compasiunea fără viitor, sau replierea în certitudini pseudoștiințifice și ideologice, aleșilor locali le revine cu prioritate sarcina de a excela în arta și știința de a face să conveargă în producerea unei noi urbanități amenajarea și organizarea locurilor, misiile agenților
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de VIP! La noi, e plin de vipuri și vipițe, e pentru tot cartierul, ca să citez o vipiță de acum vreo zece ani! Star systemul a produs niște monstruozități care, dacă se ocupă de muzică, nu au voce și-și exhibă cracii, dacă sunt sportivi, ni-i pozează prin cârciumi sau înțepându-se în venă ș.a.m.d. În condițiile astea, să-ți dorești condiția de VIP... Oricum, vedetismul nu poate înlocui talentul, cum am văzut din cazurile amintite. Cred că
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
oarecum uluit, cum uluit ești când o valoare sigură, intangibilă îți este furată cu seninătate, incredibil, într-o secundă. Părea că Breban asista la viața sa și aceasta ar putea fi cu totul alta decât o știa el. Nu-și exhiba suferința, nu și-o ascundea, ci părea să spună: "Aha, deci și așa (pot să) stau (stea) lucrurile!" Liviu Antonesei: Înțeleg foarte bine ce spui și cred că înțeleg și ceea ce-a simțit Breban, mai ales în prima fază
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
de deasupra scrisului. Cristoiu a eșuat și pentru că era deja unsuros, urduros, din cauza presei comuniste pe care o slujise, cu toate micile lui izbânzi pe care le trâmbițează acum ca pe niște autentice fapte de arme. Tocmai trâmbițându-le își exhibă limitarea. CTP era proaspăt, fără datorii și posibile încrengături subterane. În 1981, student fiind, redactor-șef al revistei Universității "Al.I.Cuza" "Dialog" într-o întâlnire studențească, la Suceava, Ion Cristoiu deplângea absența jurnaliștilor tineri preocupați de politică și de
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
și noi, F. nu și-a pus probleme speciale de tehnică a genului, ca Radu Ionescu, spirit teoretic evoluat, nici măcar precum I. M. Bujoreanu, C. D. Aricescu sau G. Baronzi. Se formase ca autodidact, era ispitit în permanență să-și exhibe cultura, iar între lecturile lui rar poate fi semnalat romanul. În fapt, autorul s-a simțit solicitat indistinct de ideea unei opere ample, capabilă să transporte în „sertarele” ei tot ce acumulase între timp. În această scriere-laborator se stratifică beneficii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
la literatură. Poeziile, datate între 1998 și 2003, sunt frumoase, corecte formal și aduc în schema lor clasică sentimente, meditații, contemplații vechi și mai noi. Autorul lasă impresia că intră în concurs cu alți sonetiști, iubind, cam ca Shakespeare, sau exhibând dragostea, cu ochii la Emil Brumaru, însă cu mai multă pudibonderie. SCRIERI: 1100 de zile risipite, Cluj-Napoca, 1975; Soarele de pe Ararat, Cluj-Napoca, 1981; Colina zorilor, Cluj-Napoca, 1987; La steaua singurătății, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Magda Ursache, „1100 de zile risipite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290440_a_291769]
-
locurilor de muncă, În privința cărora guvernele păreau neputincioase. Faptul că liderii europeni păreau să fi pierdut controlul era În sine o sursă de angoasă publică - mai ales că politicienilor le convenea Într-un anumit sens, după cum am văzut, să-și exhibe neputința. Denis Healey, ministru de Finanțe În nefericitul guvern laburist de la jumătatea deceniului, deplora un continent Înecat În miliarde de eurodolari, opera unor „oameni fără chip care administrează negura atomică tot mai deasă a fondurilor mobile acumulate În europiețe pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ceremonial ludic cu măscărici și toboșari, iar versul liber înlocuiește formele prozodice clasice, conferind poeziei un caracter prozaic, anecdotic. Demitizarea rolurilor decadente, prozaismul și intertextul subliniază ecartul ironic față de o estetică simbolisto-decadentă resimțită ca epuizată și al cărei instrumentar este exhibat demonstrativ în felul unei mutatis mutandis postmoderne denudări a procedeului. XI.2. Salomeea în arta plastică Salomeea este o figură de frontieră, între istorie și mit, o figură cu o tradiție îndelungată în arta plastică, asociată uneia dintre imaginile obsedante
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
încă din interiorul regimului comunist, astfel că, la prăbușirea acestuia, slavismul și rusofilia au fost deja decapate din procesul etnogenetic românesc. Primele generații postcomuniste de manuale de istorie, până la pluralizarea discursului despre trecut odată cu introducere manualelor alternative începând cu 1998, exhibă încă o evidentă rezidualitate comunistă. Elemente reziduale ale discursului istoric național-comunist pot fi reperate în perpetuarea unei istorii proletariste. În privința chestiunii originii, de exemplu, agentul sociogenetic al românității, elementul care a sudat etnic daco-romanismul a fost munca: "Trăind și muncind
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]