12,343 matches
-
amintire retrospectivă a cărei expresie finală să culmineze într-un șir de studii exegetice pe marginea filozofiei sale, Noica ar rămîne o emblemă cu care am ști să ne învesmîntam în clipele festive, pentru a-l uită de îndată ce, somați de exigențele vieții, trebuie să ne întoarcem cu picioarele pe pămînt. Colocviul de la Romă nu a fost festiv și nici fastidios. A fost cordial, antrenant și sobru. Și, mai ales, a fost un mod prin care, la poalele parcului "Borghese", numele lui
Noica la Roma by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7196_a_8521]
-
poetul vreme de treisprezece ani. Interzicându-mi mie s-o continui, au continuat-o ele, personificările menționate, așa cum nu s-au priceput. Dar pentru că în România, când e vorba de calitatea unei lucrări, a rămas valabilă vechea lozincă a minimei exigențe, „merge și-așa!” - o invitație leneșă la indiferență -, ediția Scrieri „merge și-așa”, mai ales că minima exigență este ocrotită, în acest caz, de străvechea autoritate superstițioasă a numelor și a treselor. Am avut, până la seismul din 4 martie 1977
O sugestie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7215_a_8540]
-
nu s-au priceput. Dar pentru că în România, când e vorba de calitatea unei lucrări, a rămas valabilă vechea lozincă a minimei exigențe, „merge și-așa!” - o invitație leneșă la indiferență -, ediția Scrieri „merge și-așa”, mai ales că minima exigență este ocrotită, în acest caz, de străvechea autoritate superstițioasă a numelor și a treselor. Am avut, până la seismul din 4 martie 1977, o mapă conținând cele 300 de pagini ale antologiei. Dovezi că paginile respective au existat în sertarele mele
O sugestie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7215_a_8540]
-
încredințate unei edituri, spre a se putea invoca eșecul tentativei, imputabil spiritului refractar al traducătorului. Pot să spun în schimb, informat direct de cel în cauză, că apariția monumentalei lucrări stă sub auspicii favorabile și că îi va respecta neabătut exigențele, de la cele de ordin estetic și tehnic pînă la cele privind ortografia.) Sînt injustiții pe care timpul va ști, cred, să le repare, proiectînd o lumină egală asupra întregii opere, ale cărei compartimente nu sînt etanșe, ci comunică între ele
La o reeditare by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8708_a_10033]
-
modestie și luciditate (auto)critică. Iată câteva mostre, fără alte comentarii " - Ce înseamnă un actor mare? - Un actor care joacă ireproșabil un rol. Eu nu joc ireproșabil. Am realizări bune, dar rămân anumite porțiuni din rol neacoperite, la nivelul de exigență la care mă situez acum. În momentul în care nu voi avea asemenea porțiune din rol, neacoperită, abia atunci aș putea spune: domnule, sunt un actor mare! - Foarte interesant că vă faceți propriul dvs. examen, cu fiecare rol. - Da, mă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8718_a_10043]
-
opt pagini sub genericul Permanențe culturale ale conviețuirii evreo-române, coordonat de Geo Șerban și avînd ca scop reevaluarea din perspectiva de azi a unor personalități de evrei-români din varii domenii - literatură, arte, jurnalism, științe etc. Fiindcă "o explorare la nivelul exigențelor contemporane a patrimoniului spiritual nu mai poate fi obținută doar cu evocări encomiastice", preocuparea expresă a redacției este "de a destrăma valul uitării acolo unde rutina și comoditatea amenință să semene confuzie, aplatizarea criteriilor și, implicit, anularea ierarhiei valorilor. Deopotrivă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8742_a_10067]
-
recunoscută. Ar fi instructiv ca același redactor statornic al colecției să studieze colecția "Biblioteca școlarului" din anii '60 și colecția "Lyceum" din anii '70, pentru a prelua un model acceptabil de editare a clasicilor pentru gimnaziu și, separat, cu alte exigențe, pentru liceu. Cele două colecții nu trebuie, bineînțeles, copiate, ci adoptate ca modele posibile, termen de comparație, pentru sugestiile practice pe care le-ar putea oferi. Nu mai stărui asupra celorlalte colecții ale Editurii Corint, pentru că nu mă interesează aici
O editură, dincolo de manuale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8811_a_10136]
-
post-postmoderne, texte autobiografice, dar și peripeții polițiste; bibliografie școlară, ca și bibliografie academică facultativă". Această ieșire din țarcul manualelor în largul culturii se face într-un mod cât se poate de atractiv și de convingător. Cărțile Editurii Art aplică, într-a--devăr, "exigența calității", așa cum se recomandă: "Dorim să ne câștigăm cititorii prin alegerile noastre: de autori, de traducători, de colaboratori, prin calitatea grafică a cărților noastre, prin prețurile lor decente. Oferta noastră își propune să fie - în toate sensurile - accesibilă. Singura restricție
Salut unei noi edituri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8864_a_10189]
-
să ne câștigăm cititorii prin alegerile noastre: de autori, de traducători, de colaboratori, prin calitatea grafică a cărților noastre, prin prețurile lor decente. Oferta noastră își propune să fie - în toate sensurile - accesibilă. Singura restricție va fi aceea dictată de exigența calității. Nu altceva vrea să spună deviza Editurii ART: Ťoriunde, oricând. dar nu oricumť". Spun, fără nicio ezitare, că am resimțit atracția imediată a cărților Editurii Art, atât datorită aspectului lor grafic foarte plăcut, cât și datorită selecțiilor de autori
Salut unei noi edituri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8864_a_10189]
-
și limba lecturilor sale esențiale. Cele mai personale pagini, redactate în franceză, au rămas în manuscris; probabil că și scrierile publicate de Russo în românește au avut o primă variantă franceză, iar autorul și-a tradus apoi propriul text, acomodîndu-l exigențelor altei limbi (așa cum a făcut cu celebra Cîntare a României). în scrisul lui Russo s-a instalat o tensiune fertilă între cele două limbi folosite de el pentru exprimare. Cînd scria în franceză, Russo adopta postura europeanului, a celui care
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
cea în care Hauptmann Wiesler explică doct felul în care, supus un interogatoriu de peste 40 de ore non stop, suspectul cedează. Wiesler nu este doar un caz particular, ci și posibilitatea pentru regizor de a explora sistemul din interior. Dacă exigența cere impecabilul, atunci acest agent pare să fie o încarnare a lui: de o punctualitate matematică, ducînd o viață aproape ascetică, trăind în cel mai uniform gri, culoarea hainelor sale, agentul XX/ 7 este una din rotițele sistemului și nimic
Sonată pentru oameni buni by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9779_a_11104]
-
noastru. Cît despre lucrarea de față - teza lui de doctorat - , ne înclinăm cu înțelegere în fața caznelor profesionale din rîndurile ei. Toți am trecut prin ordalițiul scrierii unor cărți de strictă înțepeneală terminologică, al căror rost era convenționala îndeplinire a unor exigențe universitare. și toți știm ce înseamnă să te plictisești singur de ce ai scris, înghițind în sec de fiecare dată cînd ți se cere să-ți prezinți intenția auctorială. Ținînd seama de cîtă magmă sufletească există în acest om, scrierea tezei
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
Cristina Balinte, care a îngrijit ediția de Opere Sorin Titel - ambele apărute în 2005, în colecția de "Opere fundamentale". Am particularizat aici unul dintre marile obiective. Dar misiunea ar fi mult mai complexă și mai de amploare pentru a acoperi exigențele. Editura FNSA (cu sediul în strada Dem. I. Dobrescu nr. 11, telefon 021.315.67.54, la care pot fi făcute comenzile) dobândește personalitate în acest context. Dacă FNSA imaginează să aibă rolul Fundației Regale din perioada interbelică, Editura FNSA
Fundația Națională pentru Știință și Artă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9837_a_11162]
-
Sorin Lavric Să încep cu două exemple grăitoare. Primul e luat din lumea de strictă exigență intelectuală a revistelor de specialitate. Acum cîțiva ani, doi psihologi americani, Peters și Ceci, au făcut un experiment aiuritor. Au ales douăsprezece articole din douăsprezece renumite reviste de psihologie, ai căror autori erau fără excepție cadre didactice profesînd în cele
Prostia oamenilor deştepţi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9891_a_11216]
-
prima oară. Rezultatul a fost pe măsura îndrăznelii experimentului. Numai trei reviste au recunoscut textele, în timp ce opt dintre celelalte nouă articole au fost respinse chiar de redacțiile ce le acceptaseră mai înainte, motivul invocat fiind acela că textele nu corespundeau exigențelor impuse de colectivul redacțional. Prin urmare, aceiași oameni care prima dată acceptaseră un text pe motiv că avea o înaltă ținută teoretică îl respingeau a doua oară pe motiv că nu întrunea condițiile de calitate și conținut cerute de redacție
Prostia oamenilor deştepţi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9891_a_11216]
-
de împrejurarea că sunt altfel! Așadar: A. Asumați diferența! și B. Comportați-vă ca și când diferența n-ar exista! / E nevoie de multă grație socială, de mare finețe psihologică și, aș spune, de mare subtilitate metafizică, pentru a uni cele două exigențe (A și B) într-o atitudine comportamentală unică și coerentă." În fine, cea de a patra conferință abordează tema ideologiilor, concept revolut teoretic, dar resuscitabil în prima clipă de ațipire a rațiunii: Ideologiile între ridicol și subversiune. "Scopul meu - recunoaște
Grația socială by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/9909_a_11234]
-
ea pare inofensivă și neutră în intenția de a reflecta realitatea, cînd de fapt, în modul cel mai premeditat cu putință, ea se insinuează în imaginația oamenilor, alterîndu-le conștiința, influențîndu-le gîndirea și modificîndu-le comportamentul, și toate acestea făcîndu-le sub pavăza exigenței nobile de a-și informa telespectatorii. Iar dacă mecanismul dependenței de televizor e psihologic, în schimb efectul ei atinge dimensiuni sociologice. Că există o patologie socială indusă de privitul la televizor e limpede, cum tot atît de limpede este că
Căpcăunul din ecran by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9921_a_11246]
-
în care un Spengler sau un Schopenhauer, nenumărîndu-se printre greii filozofiei occidentale, trebuiau coborîți în rang pînă la nivelul cuvenit modestei lor contribuții: pragul mărunt al spiritelor de mîna a doua. Așadar, o mazilire săvîrșită în numele valorii. Judecată prin prisma exigențelor lui Noica, mazilirea aceasta își are justificarea ei: cînd urci ștacheta foarte sus, ea se transformă implicit într-o ghilotină ce invită la decapitări simbolice. Dar privită din perspectiva mentalității contemporane, judecata lui Noica e prea aspră. Schopenhauer rămîne un
Ticăloasa fire by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8928_a_10253]
-
profesie liberală. A conștiinței propriei valori și a propriului produs. O profesie a proprietății private. Cu înclinații spre stânga și spre dreapta într-un demers paradoxal, căutând tresăririle ființei umile și exprimând identități dintre cele mai generoase (limba, geniul, națiunea...). Exigențele capitalismului barbar nu modifică realitatea, ci, eventual, o tulbură. Piața tulbură, dar nu învinge o realitate totuși infailibilă. Ea, piața, se insinuează în raportul scriitorului cu cititorul. Dar cerințele pieței nu sunt întotdeauna și cerințele cititorului, care este și el
Scrisul nu este un simplu produs de piață by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/8977_a_10302]
-
eventual, o tulbură. Piața tulbură, dar nu învinge o realitate totuși infailibilă. Ea, piața, se insinuează în raportul scriitorului cu cititorul. Dar cerințele pieței nu sunt întotdeauna și cerințele cititorului, care este și el derutat de multe ori, abătut de la exigențele proprii. Nici acestea nu sunt ascultate sau cultivate întotdeauna. Cititorul este și el o ființă cu suflet, nu oricând înțeleasă. Influențat de comportamentul pieței, își modifică și el comportamentul. Își însușește așteptări generate de pretențiile pieței. Interesată de profit, piața
Scrisul nu este un simplu produs de piață by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/8977_a_10302]
-
erodat de boemă și pacte secrete, își pierde, în mod voit sau poate din neglijență, independența și se consacră unor obscure jocuri de culise, pretându-se la politicile literare ale provinciei. Exercițiul prelungit al boemei îi stimulează versatilitatea, îi dereglează exigențele, făcându-l un lingușitor al eminențelor cenușii locale, inclusiv al celor politice. Criticul își pierde creditul clocotitoarei și promițătoarei juventuți echinoxiste. Criticul de poezie are ambiția (întru totul justificată și bine ilustrată pe alocuri) de a fi și critic de
În căutarea Clujului pierdut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9030_a_10355]
-
cu atîta elan". Rînduri din care încă o dată rezultă situarea Anei Blandiana la antipodul turistului-standard, impersonalizat, evacuat de criterii și emoții, în postura unei personalizări ce-și asumă spațiul precum un depozitar al trecutului, iar trecutul ca o sensibilizare proprie. Exigențele estetice și etice, îngemănate, decurgînd din această sensibilizare îi acordă autoarei-călătoare o responsabilitate deopotrivă față de lumea vizitată și față de sine însăși.
Ana Blandiana și homo viator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9077_a_10402]
-
și sinteze. O altă categorie o reprezintă criticii independenți (dar nu individualiști și vedetiști), instanțe conștiincioase, servile (sau mai bine zis serviabile) față de public și față de scriitori, triind fără odihnă valorile, cu două tipuri de atitudine (față de cărți), diferite ca exigență: una severă, dură, tăioasă în judecăți, tip Pompiliu Constantinescu, alta generoasă, moale, catifelată în judecăți până la ascunderea lor, tip Perpessicius. Indiferent de atitudine, aici se situează cititorii profesioniști, fără pretenții de doctrină, fără să afișeze o orientare categorică sau fără
O cititoare profesionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9053_a_10378]
-
de scriitorul respectiv și de intercalarea în edițiile antume ale aceleiași cărți a unor modificări sensibile. Asemenea modificări se pot datora fie voinței autorului de-a ameliora stilul cărții, dar și plierii lui la diverse conjuncturi politice ori acceptării unor exigențe sau a unor intervenții ale cenzurii, precum și - să presupunem -, în cazul unor studii de istorie literară, descoperirii unor documente ce impun modificări ale textului din ediția anterioară sau din ediții anterioare. în asemenea cazuri, editorul filolog trebuie să distingă între
Prometheus și Copyro by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/9098_a_10423]
-
editării operei unui scriitor. Bineînțeles că valoarea operei scriitorului respectiv și deci și frecvența reeditărilor vor majora drepturile financiare succesorale. în aceeași accepție a noțiunii de copyright poate fi inclus și dreptul succesorului de a interzice difuzarea unei ediții necorespunzătoare exigențelor filologice generale, inclusiv a celor istorico-literare și de a impune retragerea ei din librării, precum și plata de către editor a unor despăgubiri morale, pe lângă drepturile succesorale stabilite prin contractul de editare. Cred însă că în niciun caz copyright-ul nu poate
Prometheus și Copyro by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/9098_a_10423]