10,806 matches
-
să nu fiu! Am ținut conferințe la Televiziunea Română, la Universități... Am fost de mai multe ori În România, dar acum nu mai pot pleca decât, cum vă spuneam, cu autorizație specială de la medic. Chiar dacă am stat aici, la Paris, În exil, după ce Ana Pauker m-a epurat din Ministerul român de Externe, nu mi-am uitat niciodată țara. V-am vorbit despre cele două priorități cărora le-am Închinat viața mea. Problema asta - a reconsiderării și a punerii În valoarea pe
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
LIRICA ÎNCHISORILOR Tezaurul Cultural al țării noastre a beneficiat de aportul substanțial al scriitorilor români care au ales calea exilului, desfășurând o prodigioasa activitate publicistica departe de meleagurile natale. Ei au părăsit țara în valuri succesive, unii, cei mai fericiți, înaintea instalării în România a regimului comunist, care a declanșat o acțiune fără precedent de lichidare a elitelor și valorilor
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
Dorin Tudoran, Dumitru Tepeneag, Paul Goma, Aurel Sergiu Marinescu, Bujor Nedelcovici, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Vlad Georgescu, Gabriela Melinescu și nu în ultimul rând, cel ce face obiectul prezentului remember, culegătorul de perle din poezia închisorilor, publicistul Zahu Până. Fenomenul exilului literar român a fost cercetat în toată complexitatea lui în câteva țări precum Germania, Franța, Austria și Spania. În Germania, scriitoarea Eva Behring a publicat câteva volume în care a tratat pe larg tema “exilului literar din România” (Rumaniche Exilliteratur
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
închisorilor, publicistul Zahu Până. Fenomenul exilului literar român a fost cercetat în toată complexitatea lui în câteva țări precum Germania, Franța, Austria și Spania. În Germania, scriitoarea Eva Behring a publicat câteva volume în care a tratat pe larg tema “exilului literar din România” (Rumaniche Exilliteratur). Bine documentata, în cartea sa intitulată “Scriitori Români în Exil” apărută la Munchen în anul 1999, ea menționează existența a peste 250 de scriitori români care au părăsit țara după anul 1944, scriitori care și-
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
în câteva țări precum Germania, Franța, Austria și Spania. În Germania, scriitoarea Eva Behring a publicat câteva volume în care a tratat pe larg tema “exilului literar din România” (Rumaniche Exilliteratur). Bine documentata, în cartea sa intitulată “Scriitori Români în Exil” apărută la Munchen în anul 1999, ea menționează existența a peste 250 de scriitori români care au părăsit țara după anul 1944, scriitori care și-au păstrat identitatea etno-culturala și au luptat pentru promovarea imaginii României în străinătate. Valentin Hossu-Longin
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
întotdeauna dragostea față de meleagurile unde au văzut lumina soarelui și compasiunea față de poporul român condamnat să suporte de câteva ori în istorie jugul unor dictaturi umilitoare și al unor ocupații străine. Cercetătoarea Eva Behring a ținut să precizeze că litertura exilului a fost omisa din istoriile literare apărute în România după evenimentele din Decembrie 1989, sau a fost tratată superficial, desi personalitatea celor plecați era binecunoscută și apreciată în Occident. În Spania, profesorul universtar dr.Silvia Marcu, cunoscătoare a situației din
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
reușind să emigreze în Statele Unite cu ajutorul unei rude a soției sale. Stabilindu-se la New-York, unde a fost ales președinte al Asociației Foștilor Deținuți Politici, Zahu Până a desfășurat o intensă activitate jurnalistică la câteva publicații de limbă română din Exil, printre care menționam Revista de Cultură și Acțiune Românească “CARPAȚII” care apărea la Madrid, revista “TRA ARMANAMI “editata de “Asociation des Francais Aroumain” din Paris, Revista “BANA ARMANEASCA”, publicațiile de orientare national-crestina “Puncte Cardinale” din Sbiu și “Cuvântul Românesc” din
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
căreia i-a dedicat o bună parte a vieții pentru a nu lăsa să se piardă o comoară de nestemate peste care au curs râuri de lacrimi și valuri de suferință. În colaborare cu câțiva dintre foștii deținuți politici din Exil a reprodus și reconstituit din memorie câteva sute de poezii pe care, cu pasiunea unui bijutier le-a cizelat, le-a șters patina vremii care se așternuse deasupra lor și le-a publicat în anul 1982 la Editură “Cuvântul Românesc
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
lui Jean Mattern concretizează printr-o prismă personală exercițiile de supraviețuire ale acelor colectivități și ale acelor indivizi care au opus uitării și adaptării mimetice, amintirea vie și conștientizarea continuă a apartenenței la o comunitate și care, deși urmând calea exilului impus de război au păstrat În ei locul natal.
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92884]
-
al tainei arătând limpede această noțiune simbolică prin care catehumenul renunță la vechile haine și, după Botez, se îmbracă în hainele albe, luminoase, simbolizând lumina și starea de curăție în care s-a îmbrăcat: „Tu ești în afara paradisului, catehumenule, împărtășești exilul lui Adam, întâiul nostru părinte ... Acum poarta se deschide. Dezbracă-te de omul vechi ca de o haină murdară. Primește veșmintele curăției pe care Hristos Ți le oferă”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De anima et ressurectione, PG XLVI, 420C
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
în latină și ebraică au constituit o bază de studiu pentru filozofii medievali europeni și evrei. A mai scris lucrări de gramatică, medicină, astronomie și matematică. Deși în timpul vieții a deținut funcții importante pe lângă curțile diferiților monarhi, moare în exil, în Maroc, renegat de lumea musumlană, în special datorită convingerilor sale filozofice. footnote>) și filozoful evreu Maimonide<footnote Moshe ben Maymon sau Maimonide (1135-1204) - medic, literat și filozof evreu spaniol, considerat cel mai mare gânditor de limbă ebraică din Evul
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
Maymon sau Maimonide (1135-1204) - medic, literat și filozof evreu spaniol, considerat cel mai mare gânditor de limbă ebraică din Evul Mediu. Născut la Cordoba, și-a scris opera în limba ebraică, dar și în arabă. Este nevoit să ia calea exilului, stabilindu-se în Maroc, apoi în Palestina, ajungând să se instaleze în final la Cairo, în Egipt, unde ajunge mare rabin și medic la curtea sultanului. Pasionat de opera lui Aristotel, Maimonide scrie o seamă de lucrări în care încearcă
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
instalau, încercând în acest fel să își păstreze identitatea ca și comunitate. Astfel, fiecărui mare centru urban din Spania musulmană îi va corespunde o nouă așezare pe malul sudic al Mediteranei. Nu toți musulmanii și evreii spanioli au ales calea exilului. Mulți au preferat convertirea la creștinism, pe care îl practicau de cele mai multe ori numai de fațadă, continuând în secret tradițiile și riturile religiei lor anterioare. După o perioadă mai lungă de timp, acești convertiți au sfârșit prin a
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
conservat cât de cât caracteristicile muzicii originare din Orient. Odată cu sec. XII, orașele din Al-Andalus încep să cedeze în fața Reconquistei spaniole și populația musulmană se exilează în diferite regiuni din sudul Mediteranei. Așa după cum am arătat mai sus, acest exil s-a produs în valuri, pe măsură ce orașele au fost recucerite de coaliția creștină. Intervalele de timp între diferitele valuri de exilați au fost foarte mari - de ordinul câtorva decenii sau chiar secole. Spre exemplu, căderea Saragozei a avut loc în
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
pe care exilații anteriori o cunoșteau - dat fiind faptul că dezvoltarea și transformarea genului muzical arabo-andaluz a continuat pe teritoriul spaniol. În plus, muzica comunităților deja instalate în Africa are de asemenea un alt aspect, diferit de cel din momentul exilului. S-a ajuns așadar la situația ca aceeași muzică, cu aceleași origini, să se dezvolte extrem de diferit, datorită condițiilor diverse în care ea a fost practicată. Așa se explică marea varietate, precum și diferențele - uneori majore - între diversele genuri și
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
nordice ale Africii. Coabitarea diferitelor comunități pe teritoriul Africii de Nord s-a derulat în general în condiții favorabile, de toleranță și de interacțiune. Această realitate este dovedită de faptul că nu au mai existat migrații masive de populații sau exiluri timp de mai multe sute de ani. În sec. XVI, Imperiul Otoman își întinde dominația peste teritoriul Africii de Nord, înglobând așa numitele State Barbare - Algeria, Tunisia și Tripolitania (partea de nord-vest a Libiei). Muzica de factură turcă - în special
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
ta. Pentru tine, omule, a pregătit și Împărăția, pentru tine a pregătit bunătățile negrăite, acel sfârșit în ceruri, sălașurile cele diferite și felurite, fericirea pe care nici un cuvânt n-o poate tâlcui<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Scrisori din exil, Către cei ce se scandalizează de fărădelegile și n I Ică jr., Edit. persecuțiile comise și despre Pronia lui Dumnezeu, VIII, 6-9, trad. de Ioa Deisis, Sibiu, 2003, pp. 287-288. footnote>. Prin Învierea Sa din morți ni s-a dat
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
ta. Pentru tine, omule, a pregătit și Împărăția, pentru tine a pregătit bunătățile negrăite, acel sfârșit în ceruri, sălașurile cele diferite și felurite, fericirea pe care nici un cuvânt n-o poate tâlcui<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Scrisori din exil, Către cei ce se scandalizează de fărădelegile și n I Ică jr., Edit. persecuțiile comise și despre Pronia lui Dumnezeu, VIII, 6-9, trad. de Ioa Deisis, Sibiu, 2003, pp. 287-288. footnote>. Prin Învierea Sa din morți ni s-a dat
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
efuziuni lirice: În trecerea sa peste nemărginirea timpului, Mihai Eminescu a poposit o clipă și la Cernăuți, sădind în sufletele noastre acel copac al veșniciei”. De-a dreptul cutremurătoare este povestea pătimirilor suportate în anii copilăriei de Aurora Bujeniță, în exilul siberian: Mama ne cânta, după rugăciunea de seară, De ce nu-mi vii, Mai am un singur dor... și alte poezii de Eminescu. Cânta și plângea, iar eu cu frățiorul meu, prea mic ca să înțeleagă ceva, adormeam cu gândul la tata
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
deasemeni - înșelate. Iar de atunci până în prezent, infernul emigrației mele s-a prelungit cu încă 25 de ani! Iar scrisul a rămas arma mea unică și poezia...dreptul meu cert la cuvânt. -Și!?!... - Nici-un și!. În 35 de ani de exil abia m-am deprins cu LIBERTATEA. Acești avortoni, inconștienți mahări ai pseudoliteraturii trebuiesc castrați, demascați, duși la stâlpul imfamiei. Domnule, iată secretul: cartea mea se dorește de fapt un INDREPTAR despre cum nu trebuie scris - Dar tendința îi este evidentă
ŞAMANUL -interviu ad-hoc cu maestrul George FILIP- [Corola-blog/BlogPost/93790_a_95082]
-
În definirea diasporei William Safran în Tipologia sa din 1991 face referire la exil, traumă, nostalgie și, desigur, ne mai putem referi la Ovidiu pentru a evidenția diferențele dintre exilul clasic și exilul modern. Exemplul clasic, însuși arhetipul poetului exilat și nefericit, este Ovidiu la țărmul Mării Negre. Poetul a fost expulzat de cezarul Augustus
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93842_a_95134]
-
În definirea diasporei William Safran în Tipologia sa din 1991 face referire la exil, traumă, nostalgie și, desigur, ne mai putem referi la Ovidiu pentru a evidenția diferențele dintre exilul clasic și exilul modern. Exemplul clasic, însuși arhetipul poetului exilat și nefericit, este Ovidiu la țărmul Mării Negre. Poetul a fost expulzat de cezarul Augustus din Roma civilizată în sălbatica Sarmație. Singur și proscris într-o țară de barbari, despărțit de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93842_a_95134]
-
În definirea diasporei William Safran în Tipologia sa din 1991 face referire la exil, traumă, nostalgie și, desigur, ne mai putem referi la Ovidiu pentru a evidenția diferențele dintre exilul clasic și exilul modern. Exemplul clasic, însuși arhetipul poetului exilat și nefericit, este Ovidiu la țărmul Mării Negre. Poetul a fost expulzat de cezarul Augustus din Roma civilizată în sălbatica Sarmație. Singur și proscris într-o țară de barbari, despărțit de familia sa, de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93842_a_95134]
-
într-o țară de barbari, despărțit de familia sa, de prieteni și de publicul său literar, acesta își dedică restul vieții regretului sorții sale amare și, în același timp, cântecelor de laudă închinate celor șapte coline ale Romei. Pentru Ovidiu exilul a fost unul forțat, el a fost expulzat de la centrul lumii spre periferie, “granița unde lumea se termină” cum a spus poetul însuși. Exilul modern este adesea unul benevol și tot adesea, de la periferie spre “centrul lumii” adică spre marile
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93842_a_95134]
-
amare și, în același timp, cântecelor de laudă închinate celor șapte coline ale Romei. Pentru Ovidiu exilul a fost unul forțat, el a fost expulzat de la centrul lumii spre periferie, “granița unde lumea se termină” cum a spus poetul însuși. Exilul modern este adesea unul benevol și tot adesea, de la periferie spre “centrul lumii” adică spre marile capitale culturale, Paris, Londra, New York. Scriitorul aflat în exil modern poate fi, la fel ca Ovidiu, o creatură retrospectivă, retroactivă dar el poate fi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93842_a_95134]