566 matches
-
filosofie învinuită că prin pesimismul ei subminează încrederea în puterea ființei umane de a se realiza și care, promovînd ideea libertății necondiționate a omului de a alege, îl poate rupe de realitățile în care trăiește. Toate aceste remarci vizează chiar existențialismul promovat de J. P. Sartre care, în analiza ce urmează, va fi avut în vedere cu prioritate. Din filosofia existențialistă se deduce insatisfacția profundă față de sistemul educațional cu care reprezentanții săi s-au confruntat. Insatisfacția are două surse: a) "nivelarea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
este liber să aleagă. Din ideea libertății de alegere este dedusă alta: responsabilitatea omului pentru actele sale. Astfel de idei sînt, fără îndoială, pozitive; ele au un caracter umanist. Teza existențialistă a primatului existenței asupra esenței a fost transformată de existențialism, de J.-P. Sartre în special, în temei al libertății, al unei libertății absolute, din moment ce omul își alege în mod necondiționat propria-i esență. O astfel de concepție presupune însă desprinderea totală a omului de realitățile social-istorice în care trăiește
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de sine se produce în jurul vîrstei de 12 ani; abia după această vîrstă se poate vorbi de o educație existențială, ca modalitate de "descoperire" a libertății și responsabilității personale implicate în actul devenirii proprii (24, p. 117). Tocmai de aceea, existențialismul, ca filosofie a educației, nu se interesează de teoria educației elementare. Deși ideea "trezirii" nu este cu totul nouă (ea poate fi depistată la Socrate, Platon, Montessori), existențialiștii fac din ea un concept de bază, prin care să depășească unilateralitatea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
umanistă, care nu decurge din logica internă a discursului filosofic existențialist. Nesocotind faptul că valorile morale nu au un caracter subiectiv, ci sînt o expresie a unor condiții sociale și că alegerea unora sau altora dintre valori este determinată social, existențialismul este acuzat uneori că a eșuat într-o teorie etică fără morală. Consecvenți concepției lor, existențialiștii critică practica educațională curentă tocmai pentru că inculcă tineretului un anumit cod etic, socialmente determinat; aceasta nu este altceva, după opinia lor, decît o înstrăinare
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
asupra unor aspecte generale privind concepția lui Moreno, se impun cîteva precizări. Potrivit teoriei sociometrice, fenomenele sociale sînt explicate prin trăsături psihologice ale indivizilor; socialul este astfel redus la lumea psihologică. În construirea teoriei sale, Moreno a fost influențat de existențialism (deși această influență este mai greu detectabilă și doar în unele aspecte ale sociometriei) și de freudism. Așa se face că, după ce a redus relațiile interpersonale la cele psihologice, realizează o nouă reducție, absolutizîndu-le pe cele afective. Mai mult, în
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
mod de abordare a problemelor de filosofia educației, concretizată în studii dedicate unor concepții filosofice, cu aplicații în domeniul educației. Astfel, în 1970, Silvia Cernichevici, de la Universitatea din Iași, face o amplă analiză a concepției existențialiste cu privire la educație în volumul Existențialismul și problematica educativă contemporană. Un an mai tîrziu apare Antologia pedagogiei americane contemporane, în care se analizează teoriile pedagogice promovate de filosofia pragmatistă, precum și orientările opuse acestei filosofii perenialismul, esențialismul, reconstrucționismul și existențialismul (4). Chiar dacă analizele întreprinse cuprindeau și obiecții
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a concepției existențialiste cu privire la educație în volumul Existențialismul și problematica educativă contemporană. Un an mai tîrziu apare Antologia pedagogiei americane contemporane, în care se analizează teoriile pedagogice promovate de filosofia pragmatistă, precum și orientările opuse acestei filosofii perenialismul, esențialismul, reconstrucționismul și existențialismul (4). Chiar dacă analizele întreprinse cuprindeau și obiecții ce își aveau originea în ideologia marxistă, important era că se oferea cititorilor români posibilitatea de a cunoaște și alte moduri de a gîndi educația decît cel recunoscut oficial. 17.2.2. După
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
privind educația în viitor nu se opresc aici, se cer unele precizări vizînd "dezvoltarea personalității". Secolele al XVIII-lea și al XIX-lea au promovat cu prioritate ideea dezvoltării rațiunii; secolul XX a reacționat prin numeroase tendințe antiintelectualiste (psihanaliza, personalismul, existențialismul, non-directivismul ș.a.). Realizările din domeniul științei și tehnicii impun, în continuare, dezvoltarea rațiunii, fără a se neglija însă cultivarea sensibilității. Oamenii speră că în viitor vor exista condiții mai bune pentru antrenarea și dezvoltarea tuturor posibilităților și resurselor ființei umane
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
GH. VLĂDUȚESCU, op. cit., p. 116. 19. J. LACROIX, Panorama de la philosophie française contemporaine, P.U.F., Paris, 1968. 20. Cf. MARTIN HEIDEGGER, Ființă și timp, traducere din limba germană de Dorin Tilinca, Editura Jurnalul Literar, 1994. 20 bis. DUMITRU GHIȘE, Existențialismul francez și problemele eticii, Editura Științifică, București, 1967. 21. AL. POSESCU, Pluralismul existențialist, în vol. Studii de istorie a filozofiei universale, Editura Academiei R.S.R., București, 1969. 22. J. P. SARTRE, L'Existentialisme est un humanisme, Les Éditions Nagel, 1960. 23
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Éditions Nagel, 1960. 23. O. F. BOLLNOW, Existenzphilosophie und Pädagogik, W. Kohlhammer Verlag, 1958. 24. VAN CLEVE MORRIS, Existentialism in Education, What it Means, New York, 1966. 25. J. LEIF, Philosophie de l'éducation, vol. II, Delgrave, 1967. 26. SILVIA CERNICHEVICI, Existențialismul și problematica educativă contemporană, E.D.P., București, 1970. 27. SIMONE DE BEAUVOIR, Pour une morale de l'ambiguité, Gallimard, 1947, apud D. GHIȘE, op. cit., p. 128. 28. VAN CLEVE MORRIS, "Existentialism and Education", în JOE PARK (ed.), Selected Readings in the
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
din momentul când am cunoscut-o pe Iris Murdoch, s-o epatez, deși poate că „epatez“ e prea mult spus. Să-i demonstrez că mi-am făcut temele, că sunt la curent cu preocupările ei metafizice, cu studiile ei despre existențialismul lui Sartre și Simone Weil, la începutul carierei filozofice, cu virajul spre budism și nirvanatică din romanele ei mai recente. Dar la convulsiile mele filozofice ea îmi răspundea descriindu-mi guturaiul lui John, soțul ei. Cred că-și exorciza încărcătura
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
ați ține un curs despre literatura engleză contemporană, cum ați caracteriza-o pe Iris Murdoch: o continuatoare - în coordonate moderne - a romanului rea list englez, o ex ponentă a realismului simbolic, o reprezentantă a roma nului psihologic post-proustian sau a existențialismului postbelic? Sau (cum) altfel? I.M. Într-adevăr, ezit în fața etichetărilor în critica literară. Eu sunt o romancieră de tradiție engleză și europeană. Strămoșii mei sunt Jane Austen, Dostoievski, Tolstoi, Henry James, Proust și alții. Nu sunt o realistă simbolică și
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
transcendente, ca acela al «spațiului mioritic», fără să bănuiască de fel că Miorița păștea iarbă verde (și că românul numește vedeniile celor zăltați «cai verzi pe pereți»). Este cazul să nu se mai facă uz de asemenea vechi recuzite ale existențialismului, ca poeții să se trezească la viață, să se integreze ritmului de construcție și de creație, caracteristic culturii noastre și marilor lor înaintași, glasurile inimii și timpului.“ (România literară, 22 iulie 1971) „Una dintre calitățile cel mai rare ale unui
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Copilul Dănuț merge la școală, se- ndrăgostește de mai multe pioniere, suferă persecuțiile „tovarășei“. La liceu, Abagiu Daniel face muzică, fumează la closet tot soiul de țigări, debutează în viața sexuală cu o intensă ipsațiune, iar în cea intelectuală cu existențialismul francez (convergență deloc întîm plătoare), apoi inevitabilul Emil Cioran intră în viața lui. Atît de cîntatele de poeți „primul sărut“ și „prima noapte de dragoste“ sînt printre cele mai rușinoase experiențe pentru protagonistul nostru. Ultima, cel puțin, e de o
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
The Spoiled Child of the Western World: The Miscarriage of the American Idea în Our Time. Dup) p)rerea lui Fairlie, America nu mai este preocupat) de luptă pentru existent). El vede un alt mod de Ing)duinț) recomandat) de existențialismul la mod). Deoarece lupta pentru existent) „a Încetat s) mai fie o problem), existentă În sine a devenit o problem). Existențialismul nu este o filosofie pentru cel care nu are o bucat) de pâine”. Dac) lupta pentru existent) s-a
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
America nu mai este preocupat) de luptă pentru existent). El vede un alt mod de Ing)duinț) recomandat) de existențialismul la mod). Deoarece lupta pentru existent) „a Încetat s) mai fie o problem), existentă În sine a devenit o problem). Existențialismul nu este o filosofie pentru cel care nu are o bucat) de pâine”. Dac) lupta pentru existent) s-a stins Într-adev)r În America și o etap) important) a istoriei a luat sfârșit, nu trebuie s) ne mir)m c
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
gloria de a fi fost adoptată în secolul următor, de către Stendhal. E oricum preferabil ca o filozofie nu prea bună să inspire o artă mare, decât ca o filozofie profundă să inspire o artă mediocră (cum s-a întâmplat cu existențialismul). De unde reiese că arta e mai importantă decât filozofia, dar pentru asta are nevoie de o filozofie „la bază”, dacă mi se permite să mă exprim astfel. Libertinajul, care există de când lumea, având mai totdeauna și o susținere cât de
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
numai. Mai era și filozofia. Nimeni probabil nu citise L’être et le néant, dar ce putea să fie decât o filozofie dușmănoasă, idealistă, burgheză și decadentă ? Mai ales că, așa se auzise, era inspirată dintr-o filozofie nemțească numită „existențialism” a unuia Heidegger, hitlerist notoriu. Așa că în lunga perioadă a realismului socialist Sartre era făcut albie de porci și prin urmare noi, elementele nesănătoase, îl priveam ca pe unul de ai noștri, ne procuram cum puteam câte unele din cărțile
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
universul postumelor. Această poziție, în fond pasională, îl face să se derobeze de a vedea neptunicul existent totuși în postume, nu numai când e amestecat cu plutonicul, dar nici în stare pură. „Raportul existențial” (nu existențialist, dar apropierea e posibilă, existențialismul fiind în definitiv o filozofie romantică de un tip mai profan) îl duce pe I. Negoițescu la aprehendarea sâmburelui ontic al poeziei eminesciene, pe care îl caută, firește, în zona plutonică. Se poate introduce aici o remarcă privitoare la deosebirea
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
a „ipocriziei disperării”, cum foarte bine a numit-o Teodor Mazilu. Iar pentru acești oameni atât de febrili, atât de dramatici, așa-numiții „trăiriști”, despre care se poate spune că la noi, în epoca respectivă, au anticipat, într-un fel, existențialismul de după război, Caragiale era un antidot incomod. Binențeles, și acuma i un antidot foarte incomod, la alt soi de supralicitări, și sunt unii acum care, dacă ar putea - da’ noroc că nu se poate - l-ar suprima din cultura noastră
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
istoriei. Ceea ce în generația lor fusese interzis (marii filosofi clasici, filosofii nemarxiști contemporani), pentru noi devenise obligatoriu. „Represiunea” funcționa astfel încât n-aveam ce căuta la examene fără operele originale citite și înțelese. Preferințele profesorilor pentru diferite filosofii: neopozitivism, pragmatism, freudo-marxism, existențialism, structuralism, marxism althuserian, ne marcau biografia intelectuală prin pluralitatea ofertelor. În programă figurau atât critica marxistă a oricărei filosofii, cât și (mult mai rar), documentele de partid. Dacă exista câte un profesor răzleț care să ne-o ceară pe prima
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
nici un fel de noimă. întîi, pentru că rostitorul lor e mai degrabă un pragmatic al grătarului decît un idealist al gîndirii. Să zicem, însă, că, într-un moment tensionat, în care cravatele roșii ale listei FIFA puteau fi oricînd sugrumate de existențialismul absolut al președinților de cluburi, cîteva fraze din Rousseau, Confucius sau Nietzsche puteau detensiona atmosfera. În sensul că beligeranții consumau celule nervoase pentru înțelegerea panseurilor și nu le mai rămîneau sinapse pentru a-și acuza adversarii direcți. „Răul se întoarce
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
un fel de Dobrogeanu-Gherea, ideologul celor mulți, convins că trebuie să avem neapărat 18 echipe pe prima scenă. Mitică Dragomir cita din doctrina proprie și spunea că educația se face prin cultură, dar mai ales cu bîta, ceea ce înseamnă esența existențialismului neolitic. Singurul din sală care se plictisea era Cornel Dinu. Ca un rafinat al genului, ajuns să fie ispitit uneori de tentația morții, el privea zbaterea de cirac a lui Mircea Sandu ca pe un desen animat în care Bluto
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
va fi contracarată prin arătarea insistentă a Nordului. Nu pentru a zări Steaua Polară, nici mușchiul de pe tulpina de miazănoapte a copacilor, ci pentru a căta spre ț ărmurile compromise pentru veșnicie de acest meci trucat. Iar Jean-Paul-Mitique Sartre va supralicita existențialismul cu un zîmbet meridional 100%, fără nici o urmă scandinavă în el. Ne va convinge că viața înseamnă interes, iar noi vom depune eforturi să ne dumirim că încă n-am murit. iunie 2004 Chelul și scufia de milioane David Beckham
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
poziții și curente filosofice, sociologice, estetice exprimând toate „fețele” veacului al XX-lea: de la Henri Bergson la Jean-Paul Sartre, de la Ludwig Klages la Theodor Adorno, de la Max Scheler la Edmund Husserl, de la Emil Staiger la Roger Garaudy, de la fenomenologie la existențialism, de la marxism la spiritualismul catolic. Chiar dacă nu toate punctele de vedere au darul de a convinge, ele suscită interes, impun reanalizări. Menționând că „asimilarea temelor schopenhaueriene se produce la Eminescu într-un mod cu totul personal”, exegetul exagerează, poate, „distanța
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]