571 matches
-
XE "Eliade, Mircea" scria atunci că ideile evreilor există peste tot, dar ei sunt singurii care le-au trăit. Asta înseamnă pentru Eliade XE "Eliade, Mircea" ceva foarte, foarte pozitiv... S.A.: ...fiindcă el susținea trăirea ideilor, autenticitatea. Acesta era nucleul existențialismului românesc din epocă. Însuși termenul de „trăirism” e limpede. M.I.: Sigur. Asta până la începutul lui ’37. Cu timpul, în ’37, și nu numai după cum scrie Sebastian XE "Sebastian, Mihail" în Jurnal, să spunem că pasajul e fals - eu nu cred
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
al dinastiei Il-Khanid care a durat aproape 70 de ani În Persia. Între 1251-1256 duce În Persia lupte Împotriva Ismaeliților (cunoscuți și sub numele de Asasiniă. Lucrare publicată În 1958 a filozofului și criticului William Barret (1913 - 1992ă, care explică existențialismul publicului larg. Flannery O’Conner (1925 - 1964ă scriitoare americană. Layla și Majnun - poveste clasică de dragoste din Orientul Mijlociu; Yusuf și Zulaykha - poveste coranică, echivalentul legendei biblice a lui Iosif și a nevestei lui Putifar. Câine Bătrân și Ticălos, Mâncător de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
neapărat, rețetele "optzeciste"; poet matur, el s-a impus ca un nume important al liricii noastre. [...] Și experiența tragică a dezrădăcinării si utopia "tării pierdute" si nostalgia ingenuității hrănesc fondul reflexiv. Dar această poezie e, mai cu seamă, îndatorată unui existențialism vibratil, interogativ-filosofard, captînd strigătul ființei; de unde si sentimentul acut dramatic al vieții.[...] Rămîne însă un mister de ce poetul de la Chișinău întîrzie a fi recuperat pentru literatura română, acolo unde, indiscutabil, intră în prima linie valorică. Să fie de vină doar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
s-ar întâmpla dacă un negrotei ar intra aici?». Stătea acolo, negru ca noaptea, dar pentru că avea un turban în jurul capului, chelnerița s-a uitat la el și i-a spus: «Păi, nici un negrotei n-ar îndrăzni să intre aici»“. Existențialism, jazz, cultură pop Fără jazz, muzica clasică afro-americană, generația beat nu ar putea fi concepută. Jazziști precum Charles Mingus, Miles Davis, Ornette Coleman, Chet Baker, Jerry Mulligan, Lester Young, Archie Shepp, Paul Bley și Cecil Taylor nu erau beatnici tipici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
păstra tensiunea sexuală. Că în acest context rhythm & blues-ul negrilor avea corespondențe cu conotațiile rasiste ale clișeului „negrul=animal sexual“ este o poveste tristă a istoriei muzicii, care ar merita să fie cercetată îndeaproape. În anii ’50 - în epoca existențialismului, a jazzului și a mișcării beat - a început transformarea rapidă a culturii populare în cultură pop. Potrivit lui George Melly, cultura populară constă din „părerile, gusturile și mijloacele de expresie ale oamenilor obișnuiți“. Cultura pop, din contră, ar fi „non-reflexivă, non-didactică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
a apărut în cultura acestora mai degrabă ca o metaforă poetică decât ca un fapt biologic. Moartea însă facilita o legătură simbolică cu viața negrilor, pentru care lupta permanentă pentru supraviețuire reprezenta o amenințare atotprezentă. Pe baza în special a existențialismului sartrian, ca și pe baza esteticii simboliștilor și a suprarealiștilor, cultura hipster a construit o relație între amoralitate și trăirea tuturor dorințelor, dorurilor și temerilor. Prin intermediul acestei înclinații spre individualism - câteodată și spre mistic -, decizia personală a devenit adeseori moment
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
ajunge să amintesc câteva titluri marcante: Être et avoir, de Gabriel Marcel, L’Être et les êtres, de Maurice Blondel, ambele apărute în 1935. Atât Marcel, cât și Blondel vor deveni nume de referință pentru ceea ce se va numi ulterior „existențialismul ontologic creștin”. Ambii vor influența „sub mantou” noua generație de teologi catolici, constituindu-se și într-o alternativă fecundă, pe de o parte, la existențialismul sartrian, iar pe de altă parte, la marxismul althusserian. În 1937, Yves Congar publică o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Marcel, cât și Blondel vor deveni nume de referință pentru ceea ce se va numi ulterior „existențialismul ontologic creștin”. Ambii vor influența „sub mantou” noua generație de teologi catolici, constituindu-se și într-o alternativă fecundă, pe de o parte, la existențialismul sartrian, iar pe de altă parte, la marxismul althusserian. În 1937, Yves Congar publică o carte de pionierat în materie de ecumenism, Chrétiens désunis, și tot în același an apare manifestul lui Marie-Dominique Chenu, Une école de théologie: le Saulchoir
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
când trebuie aport și sacrificiu. // S-au pus de la ivire pronosticuri / sub ale titlurilor auspiciu; / nu cadențezi grăbit spre beneficiu / formule tip introducând în plicuri.“ Lista este mult mai lungă: „vacarm“, „mapamond“, „cernoziom“, „ascensor“, „eufemism“, „limfatic“, „condensat“, „fenomen“, „fizician“, „neurastenie“, „existențialism“ etc. etc. Dacă toate aceste cuvinte ar fi așezate într-o ordine alfabetică, volumul de versuri al lui Mihai Munteanu s-ar transforma într-un dicționar de neologisme. Iată și un autoportret al autorului, compus din același material lingvistic: „Eludând
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Își amintea că mulți refugiați Își făcuseră bagajele să plece În Mexic sau Japonia după prima Înfrângere a lui Stevenson, siguri de faptul că Ike o să impună o dictatură militară. Anumite importuri europene aveau un success remarcabil În Statele Unite - psihanaliza, existențialismul. Ambele se legau de revoluția sexuală. În orice caz, o mare de tristețe o aștepta pe libera, Încântătoarea, bogata, foarte vag grosolana Angela Gruner, și acum ea zbura pe sub nori deși. Pe de o parte avea probleme cu Wharton Horricker
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
înspăimântătoare se petrecea în cețoasa Anglie; un altul, în care juca și „die Knef“, se numea Asasinii sunt printre noi. De asemenea, am vorbit despre Dumnezeu, care nu exista. Ne întreceam în desființarea unor articole de credință. Doi discipoli ai existențialismului, ce nu cunoșteau termenul acesta care tocmai începea să fie la modă sau, dacă da, numai din auzite. Amândoi citiserăm din Zarathustra și culeseserăm de cine știe unde sublime monstruozități lexicale precum „inițialitate“ și „aruncare în lume“. Căpițe de fân nu existau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
la culoare lasă a se bănui o origine sudică, mai degrabă Balcanii decât Italia. Căznit burghez, poartă o cravată, pare însă a se afla în acea stare de spirit care, imediat după război, a fost la modă sub numele de existențialism și și-a pus amprenta pe gestica și mimica din filmele neorealiste - atât de uitat de Dumnezeu și de sumbru și de închis în sine însuși privește în obiectiv. Nu încape îndoială, precizările referitoare la persoană și semnătura proprie, prețuind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
făcut anume pentru o rezolvare rapidă într-un magazin pe nume Fotomaton. Bine ras și cu cărarea corect pieptănată, așa mă văd în lumina fotografului; o imagine care până la urmă nu spune nimic, ceea ce lasă destul loc interpretărilor. Aplecarea spre existențialism - sau spre ceea ce se înțelegea prin el - care ne încerca pe mine și pe cei ca mine era un articol importat din Franța, adaptat la condițiile ruinelor germane, care se putea purta ca mască și care ne venea ca turnet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
să mă-ntâlnesc, iar dacă totuși s-ar fi întâmplat, ne-am fi certat. În cursul acelor discuții nocturne la care se bea mult ceai și se fuma au fost totodată inhalate acele fraze pe care le avea de oferit existențialismul. Din nou era vorba despre întreg, dar - așa cum credeam noi - la un nivel superior. Și când ajungeam să ne certăm, contradicțiile nu se aprindeau de la crimele războiului care se încheiase și mai puțin chiar de la certurile dintre partidele prezentului: mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
am crescut eu. Împrumutând ceva de la fiecare. Fumându-mi prima țigară, la 12 ani, în compania unui mașinist de la teatrul din colțul străzii și a unei balerine pe jumătate bete, cu fractură de menisc. Făcându-mi temele printre discuții despre existențialism, adulter, modele de rochii, istoria nudului în fotografie, probleme de traducere din franceză, dependența de medicamente, experimente ratate, relații abuzive, cure de slăbire, depresii, divorțuri și custodii, muzee ale lumii din care, până acum, am ajuns să văd 96 (sunt
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Colecția TEXTE DE FRONTIERĂ 41 VIOREL ROTILĂ este lect. dr. în cadrul Universității "Dunărea de jos" Galați, Facultatea de Istorie, Filosofie și Teologie, Catedra de Filosofie Sociologie. Lucrări publicate: Existențialismul în filosofie franceză, Editura Lumen, 2009; Heideggger și rostirea ființei, Editura Lumen, 2009. Viorel Rotilă, (c) 2010 Institutul European, Iași www.euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, 700107 euroedit@hotmail.com Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
că ard mai intens. Poate muncesc mai mult (ori femeile muncesc mai puțin). Ori poate nu există nici o legătură între logică și viață, viața fiind o chestie ilogică prin excelență. Problema drepturilor omului (ce are drept corespondent probabil în filosofie existențialismul) a apărut și datorită abuzurilor statului, datorită faptului că printr-un act erau afectați din ce în ce mai mulți indivizi. Modernitatea înseamnă și o aplecare asupra individului, studiul microuniversului. Rolul interzicerii substituției fideicomisare în anularea tradițiilor. Dacă nu poți impune păstrarea unei axe
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
ar putea fi: muncim deoarece lucrurile pe care ni le dorim ne posedă! Despre dispersia unei vieți în care a trăi este țelul suprem (având drept corolar pe a trăi bine). Putem vorbi de o anume formă de biruință a existențialismului: ne facem un zeu din propria viață; închinăm un cult (deseori și sub forma "culturii", adică a culturismului) propriului corp; lăcașul de cult contemporan este sala de gimnastică. Urmărim idealuri de împlinire personală vrând parcă să devenim "tot mai oameni
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
un caracter istoric. O eroare frecventă ce este dată de faptul că ne raportăm la ele ca fiind transcendente; este un reflex ce vine din experiența credinței, din încrustarea adâncă a raportărilor religioase în orizontul nostru de sens. Dacă gândim existențialismul din perspectiva umanismului său (am în vedere aici în special pe Simone de Beauvoir și Albert Camus), a preocupării față de individ, a grijii pentru realizarea idealurilor colective numai prin respectarea persoanei, atunci putem spune că în Occident această orientare a
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
din perspectiva umanismului său (am în vedere aici în special pe Simone de Beauvoir și Albert Camus), a preocupării față de individ, a grijii pentru realizarea idealurilor colective numai prin respectarea persoanei, atunci putem spune că în Occident această orientare a existențialismului și-a atins în bună măsură dezideratele. Poate că faptul de a relua meditațiile existențialiste ca temă a gândirii noastre ne va aduce la același nivel, aceasta fiind partea necesară a drumului către ceea ce înseamnă bunăstarea Occidentului. Sub influența metafizicii
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
mulți profesori și prea puțini maeștri! Slăbirea rolului oralității în transmiterea cunoașterii a condus la o nevoie de chipuri. În intervalul creat de această nevoie se desfășoară o bună parte a artei (dar și cea mai mare parte a kitch-ului). Existențialismul poate fi simțit ca apropiat deoarece "laboratorul" în care se desfășoară cercetarea și subiectul cercetării ne sunt la îndemână: propria existență. Despre "toxicitatea" lecturii: orice carte esențială citită îți modifică gândirea, te transformă. În cărțile din fața noastră ne pândește pericolul
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
condiție a ei, în timp ce pentru modernitate mai întâi vine cunoașterea iar apoi, ca o consecință a cunoașterii, transformarea de sine. Consecința: modernitatea postulează subiectul ca fundament atât al cunoașterii cât și al deciziei etice. Nu sunt de acord cu un existențialism creștin așa cum nu pot fi de acord nici cu o bioetică creștină, decât într-un sens slab al acestor concepte (care fundamentează stiluri de gândire). Consider că existențialismul are drept caracteristică o despărțire de transcendența pe care o reprezintă Divinitatea
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
cunoașterii cât și al deciziei etice. Nu sunt de acord cu un existențialism creștin așa cum nu pot fi de acord nici cu o bioetică creștină, decât într-un sens slab al acestor concepte (care fundamentează stiluri de gândire). Consider că existențialismul are drept caracteristică o despărțire de transcendența pe care o reprezintă Divinitatea, accentul căzând pe existența persoanei; în sens tare cred că existențialismul este ateu. La fel stau lucrurile și în cazul bioeticii: o etică a viului exclude morala creștină
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
bioetică creștină, decât într-un sens slab al acestor concepte (care fundamentează stiluri de gândire). Consider că existențialismul are drept caracteristică o despărțire de transcendența pe care o reprezintă Divinitatea, accentul căzând pe existența persoanei; în sens tare cred că existențialismul este ateu. La fel stau lucrurile și în cazul bioeticii: o etică a viului exclude morala creștină, fiind fundamentată pe supraviețuire și nu pe nemurire. Existența acestor concepte dă seama de atracția pe care o exercită știința asupra credinței, ajungând
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
cu Concha Lizárraga (vor avea nouă copii). Profesor de greacă veche la Universitatea din Salamanca, unde se stabilește definitiv (1891). Viață aparent nespectaculoasă, dar zbuciumată interior de o criză religioasă (1897) și de permanente interogații în aceeași direcție; precursor al existențialismului religios; își depășește astfel episodul socialist (18921886), rămânând un „creștin agonic“. Rector (1900-1914), decan (1920) și vicerector (1921). Angajare politică, din 1923 adversar virulent al dictaturii lui Primo de Rivera. Deportat în insula Fuerteventura (20 II 1924), apoi, din iulie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]