7,303 matches
-
de zile după care se măsoară expansiunea cu un ceas comparator de precizie 0,005 mm. Probele se introduc apoi în soluții sulfatice corespunzătoare fiecărei clase de expunere și se măsoară expansiunea la diferite perioade de timp, luându-se ca reper expansiunea la 28 de zile. Măsurarea expansiunii pentru fiecare tip de încercare se face pe 3 serii de câte 3 prisme de mortar. (3) Criterii de evaluare pentru rezistența la atacul sulfatic al betonului: (A.1) Pentru încadrarea în clasa de expunere
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 11 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264439]
-
expansiunea cu un ceas comparator de precizie 0,005 mm. Probele se introduc apoi în soluții sulfatice corespunzătoare fiecărei clase de expunere și se măsoară expansiunea la diferite perioade de timp, luându-se ca reper expansiunea la 28 de zile. Măsurarea expansiunii pentru fiecare tip de încercare se face pe 3 serii de câte 3 prisme de mortar. (3) Criterii de evaluare pentru rezistența la atacul sulfatic al betonului: (A.1) Pentru încadrarea în clasa de expunere XA2: Valoarea expansiunii probelor de mortar
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 11 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264439]
-
de zile. Măsurarea expansiunii pentru fiecare tip de încercare se face pe 3 serii de câte 3 prisme de mortar. (3) Criterii de evaluare pentru rezistența la atacul sulfatic al betonului: (A.1) Pentru încadrarea în clasa de expunere XA2: Valoarea expansiunii probelor de mortar trebuie să fie mai mică de 0,5 mm/m după 90 de zile, respectiv 0,8 mm/m după 180 de zile de menținere într-o soluție de 2,37% Na(2)SO(4). Valorile expansiunilor se compară cu cele obținute pentru cimenturi
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 11 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264439]
-
încadrarea în clasa de expunere XA2: Valoarea expansiunii probelor de mortar trebuie să fie mai mică de 0,5 mm/m după 90 de zile, respectiv 0,8 mm/m după 180 de zile de menținere într-o soluție de 2,37% Na(2)SO(4). Valorile expansiunilor se compară cu cele obținute pentru cimenturi rezistente la sulfați, diferențele dintre valorile obținute trebuie să fie mai mici de 20%, pentru ambele termene de încercare. (A.2) Pentru încadrarea în clasa de expunere XA3: Valoarea expansiunii probelor de mortar trebuie
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 11 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264439]
-
2,37% Na(2)SO(4). Valorile expansiunilor se compară cu cele obținute pentru cimenturi rezistente la sulfați, diferențele dintre valorile obținute trebuie să fie mai mici de 20%, pentru ambele termene de încercare. (A.2) Pentru încadrarea în clasa de expunere XA3: Valoarea expansiunii probelor de mortar trebuie să fie mai mică de 0,5 mm/m, după 90 de zile, respectiv 0,8 mm/m după 180 de zile de menținere într-o soluție 4,4% Na(2)SO(4). Valorile expansiunilor se compară cu cele obținute pentru cimenturi rezistente
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 11 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264439]
-
Pentru încadrarea în clasa de expunere XA3: Valoarea expansiunii probelor de mortar trebuie să fie mai mică de 0,5 mm/m, după 90 de zile, respectiv 0,8 mm/m după 180 de zile de menținere într-o soluție 4,4% Na(2)SO(4). Valorile expansiunilor se compară cu cele obținute pentru cimenturi rezistente la sulfați, diferențele dintre valorile obținute trebuie să fie mai mici de 10%, pentru ambele termene de încercare. (4) Observații: 1. Metoda privind măsurarea expansiunii la diferite termene a probelor menținute în
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 11 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264439]
-
într-o soluție 4,4% Na(2)SO(4). Valorile expansiunilor se compară cu cele obținute pentru cimenturi rezistente la sulfați, diferențele dintre valorile obținute trebuie să fie mai mici de 10%, pentru ambele termene de încercare. (4) Observații: 1. Metoda privind măsurarea expansiunii la diferite termene a probelor menținute în medii cu agresiune sulfatică este o metodă rapidă și suficient de sensibilă pentru a putea diferenția rezistența cimenturilor la atacul sulfatic de diferite intensități. ... 2. Aplicarea criteriilor de evaluare absolute pentru un anumit
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 11 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264439]
-
de diferite intensități. ... 2. Aplicarea criteriilor de evaluare absolute pentru un anumit tip de ciment (experimental), cel puțin la nivelul valorilor acceptate în prezent la nivel european (probele de mortar preparate cu diferite tipuri de cimenturi au o valoare a expansiunii mai mică de 0,5 mm/m după 90 de zile de expunere, respectiv 0,8 mm/m după 180 de zile) este completată cu compararea rezultatelor obținute pe mortarele preparate cu cimentul experimental cu cele obținute pentru cel puțin un ciment recunoscut ca
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 11 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264439]
-
CEM IV B ........ SR P ... 3. Astfel, analiza privind utilizarea unui anumit tip de ciment în medii cu agresivitate sulfatică se face cu multă prudență, pe baza rezultatelor obținute pentru cimentul respectiv (utilizând teste și criterii de evaluare standardizate privind expansiunea, în unele cazuri prelungind durata de expunere) și a rezultatelor obținute în aceleași condiții utilizând cimenturi rezistente la sulfați. ... 4. Aplicarea metodei, precum și a criteriilor indicate în literatura tehnică de specialitate pentru diferite sortimente de cimenturi a scos în
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 11 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264439]
-
utilizate (ca și criterii absolute) numai în cazul acceptării utilizării cimenturilor în clasa de expunere XA1, iar pentru clasele XA2 și XA3, în mod obligatoriu, se vor compara rezultatele cu ale unui ciment rezistent la sulfați, nepermițându-se valori ale expansiunii mai mari de 20% pentru cimentul "experimental" în clasa XA2, respectiv 10% în clasa XA3. ... 5. Încercările se efectuează în laboratoare cu experiență în domeniul încercărilor de durabilitate dovedite prin autorizări/acreditări. ... 6. Încercările se reiau o dată la 2 ani
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 11 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264439]
-
fi fost răspândite uniform în toată țara, cu limită de populație stabilită pentru orașele de peste 100.000 de locuitori.*2 Dezindustrializarea, schimbările demografice și urbanizarea necontrolată de după 1989 au dus la ceea ce se vede și astăzi în țesutul urban - expansiune difuză și necoordonată, fără suficientă atenție acordată infrastructurii publice critice și dotărilor urbane. *2 Constantinescu, I (ed.). 2019. Shrinking Cities in Romania / Orașe românești în declin Vol. 1: Research and Analysis / O cercetare critică. DOM publishers & Editura MNAC. Transformarea României
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
demografică națională în jurul zonelor urbane mari și declinul demografic urban general au remodelat forma și structura orașelor și a împrejurimilor acestora. Zonele urbane prezintă două modele generale: pe de o parte, zonele urbane mari trec printr-un proces de expansiune accelerată a amprentei urbane, depășind cu mult creșterea demografică, această amprentă extinzându-se uneori în primul inel periurban, iar, pe de altă parte, nucleele urbane ale orașelor de toate tipurile se confruntă cu fenomenul de golire a centrului urban. Dinamica
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
urbană se fundamentează pe doi factori principali: i) poate exista o creștere a spațiilor cu utilizare economică (comercială, de birouri sau industrială) și II) zonele de locuit se pot extinde pe măsură ce apar zone rezidențiale nou înființate. În general, expansiunea economică tinde să consume mai multe resurse funciare și să fie localizată în zona periurbană. Acest lucru se întâmplă deoarece expansiunea economică necesită adesea loturi mari de teren pentru parcurile industriale și comerciale, acestea negăsindu-se de obicei în centrul
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
industrială) și II) zonele de locuit se pot extinde pe măsură ce apar zone rezidențiale nou înființate. În general, expansiunea economică tinde să consume mai multe resurse funciare și să fie localizată în zona periurbană. Acest lucru se întâmplă deoarece expansiunea economică necesită adesea loturi mari de teren pentru parcurile industriale și comerciale, acestea negăsindu-se de obicei în centrul urban. Extinderea rezidențială, pe de altă parte, poate lua mai multe forme – dezvoltări imobiliare de prin rededicarea loturilor vacante intravilane sau
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
Sursa: Date INS Tempo și Eurostat. Pentru a fundamenta mai bine punerea în aplicare a măsurilor recomandate în cadrul Strategiei Naționale de Dezvoltare Urbană și pentru a avansa mai ales spre obiectivul sustenabilității spațiale, este important să înțelegem tiparele de expansiune spațială și factorii care stau la baza modelelor de creștere respective. Argumentele prezentate în continuare vor detalia modelele de expansiune spațială. Din analiza evoluției amprentei urbane între 2006 și 2018, se desprind patru categorii de dinamici spațiale: creștere accelerată (>10%
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
Naționale de Dezvoltare Urbană și pentru a avansa mai ales spre obiectivul sustenabilității spațiale, este important să înțelegem tiparele de expansiune spațială și factorii care stau la baza modelelor de creștere respective. Argumentele prezentate în continuare vor detalia modelele de expansiune spațială. Din analiza evoluției amprentei urbane între 2006 și 2018, se desprind patru categorii de dinamici spațiale: creștere accelerată (>10%), creștere moderată (5%-10%), creștere marginală (1%-5%) și amprentă statică (0% până la 1%). Tabelul 5 Clasificarea zonelor urbane în funcție
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
s-a extins cu mai mult de 10%, sunt fie reședințe de județ, fie situate în inelul peri-urban al unei reședințe de județ dinamice, și anume, București, Brașov, Constanța, Sibiu și Alba Iulia - din cele 38 de orașe în expansiune rapidă, 17 sunt reședințe de județ și 12 sunt situate în inelul periurban al unei reședințe de județ. Modelele de creștere sunt determinate în principal de expansiunea rezidențială, manifestată ca o dezvoltare a imobilelor de mică înălțime, fragmentată și treptată
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
București, Brașov, Constanța, Sibiu și Alba Iulia - din cele 38 de orașe în expansiune rapidă, 17 sunt reședințe de județ și 12 sunt situate în inelul periurban al unei reședințe de județ. Modelele de creștere sunt determinate în principal de expansiunea rezidențială, manifestată ca o dezvoltare a imobilelor de mică înălțime, fragmentată și treptată a terenurilor de tip greenfield, o extindere urbană efectiv necontrolată. Cu patru excepții, toate aceste orașe au cunoscut o creștere a populației fie în interiorul nucleului, fie
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
fie într-un inel periurban, fie în zona urbană funcțională a unei reședințe de județ. Dintre cele cinci orașe cu creștere moderată situate în afara influenței unei reședințe de județ, în trei dintre acestea principalul motor al creșterii a fost expansiunea industrială și comercială. Șapte din cele 22 de orașe au o populație în scădere atât în nucleul urban cât și în inelul periurban: Curtea de Argeș, Târgu Cărbunești, Turceni, Sighișoara, Slatina, Avrig, Videle. Majoritatea orașelor dinamice din punct de vedere
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
București, Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Ploiești, Timișoara, Alba Iulia, Sibiu, incluzând toate orașele care se extind dincolo de granițele administrative, mai puțin trei dintre acestea – Târgoviște, Sfântu Gheorghe și Târgu Cărbunești fiind cazuri particulare. Zonele periurbane reprezintă 61% din ansamblul expansiunii urbane, și chiar dacă inelul periurban al altor orașe dinamice este fie static, fie prezintă numai o creștere marginală, este important pentru toate aceste orașe să adopte o abordare metropolitană a planificării strategice și spațiale, a managementul resurselor (de exemplu
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
2006-2018.*13 *13 Arad * = variația fondului construit în cadrul nucleului urban este marginală, de 3% , dar variația fondului construit din zona periurbană se încadrează în categoria creșterii moderate (6%) Figura 9 Repartizarea teritoriala a suprafețelor totale de teren ocupat (suprafețe de expansiune) în perioada 2006-2018 Sursa: Prelucrări după CORINE Land Cover 2006-2018. Figura 10 Rata de creștere a suprafețelor construite în zonele urbane și periurbane, la diferite niveluri teritoriale Sursa: Prelucrări după CORINE Land Cover 2006-2018. Figura 11 Dinamica spațială în orașele
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
orașul-nucleu și cea peri-urbană scad cu mai mult de 1%. Cuantificarea dinamicii spațiale Selectarea datelor Amprenta urbană a unui oraș este într-o continuă evoluție, densificându-se, modificându-și utilizările terenurilor și uneori extinzându-se. Gestionarea responsabilă a expansiunii și a creșterii compacte sunt subiecte importante pe agenda sustenabilității; prin urmare, evoluția amprentei urbane prezintă un interes deosebit. Creșterea amprentei urbane poate fi cuantificată prin variația suprafeței construite, autorizațiile de construire și schimbările în acoperirea terenului, și anume creșterea
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
nivelul topografiei, fapt indicat prin salturile mari înregistrate în anii de recensământ. Ultimul recensământ a fost realizat în 2011 și de atunci datele indică o creștere generală de numai 7%, ceea ce nu este în concordanță cu recenta intensificare a expansiunii spațiale. Prin urmare, clasificarea spațială nu a luat în considerare variația suprafeței construite. • Autorizațiile de construire - date furnizate anual de Institutul Național de Statistică, relevă dinamica globală imobiliară, care este legată atât de schimbările economice, cât și de cele demografice
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
clustering) Deoarece multe orașe se extind dincolo de granițele administrative, au fost analizate atât dinamica zonelor urbane, cât și a celor periurbane. Prin utilizarea modificărilor amprentei în perioada 2006-2018, este posibilă diferențierea ratelor de creștere spațială, identificând diferitele forme de expansiune urbană sau stagnarea amprentei urbane. • Orașe în creștere: creșterea totală a zonelor urbane și periurbane construite cu peste 2%; • Orașe statice: creștere totală a zonelor urbane și periurbane construite sub 2%. Cuantificarea dinamicii economice Selectarea datelor Variațiile procentuale au fost
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
necesită abordări țintite și s-ar putea să nu se suprapună întotdeauna. Dinamica economică este uneori influențată de dinamica locală și regională și nu se traduce întotdeauna în creșterea populației și a zonei construite, la fel cum gruparea oamenilor și expansiunea fizică pot surveni fără o creștere semnificativă a economiei. Intersectarea dinamicii demografice, spațiale și economice În ciuda complexității dinamicilor demografice, spațiale și economice, care uneori pot fi chiar divergente, prin combinația celor trei dimensiuni se obține astfel dinamica generală a
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]