592 matches
-
252). Tabelul 5.18 Factori predictori ai relației mamei cu copilul adoptat și partenerul marital Variabile independente Resursele adoptatorilor Expectanțe Starea de sănătate psiho-fizică Istoricul de plasament Caract. socio-dem. Conduita copilului R2 Ajustat Suficienta informațiilor Corectitudinea informațiilor Nevoia de servicii Expectanțele părinților Tulburări Comportamentale Tulburări Emoționale Întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului Copilul a fost in CP Copilul a fost si in AMP si in CP anterior adoptiei Vârsta copilului la adopție În raport cu mama În raport cu tata Variabile dependente Întorcându-ne
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
analiza datelor rezultă că, relația mamei adoptive cu copilul adoptat și partenerul marital, este influențată pozitiv de resursele informaționale ale familiei, dar nu și de resursele sociale. Accesibilitatea serviciilor și accesarea acestora nu prezintă influență semnificativă pozitivă sau negativă. Confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu particularitățile copilului se asociază pozitiv cu relația mamei cu copilul, respectiv partenerul marital. Dintre caracteristicile copilului, factorii vârstă, plasamentul în centre de plasament, respectiv plasamentul în forme multiple de protecție, deși inițial par a avea o influență
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mecanisme de coping în perioada post-adopție Adaptarea 6.4 Concluzii 6.1 Aspecte teoretice In subcapitolele anterioare datele disponibile ne-au permis sa explorăm influența factorilor de sănătate psiho-fizică a copilului, caracteristicile sale socio-demografice și istoricul de plasament asupra resurselor, expectanțelor, dar și asupra relațiilor din interiorul familiei adoptive. Subcapitolul de față aprofundează și extinde discuția asupra altor potențiali factori stresori, precum și asupra strategiilor de coping care pot influența adaptarea familiei adoptatoare. O analiză a literaturii de specialitate, și în special
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Barth și Berry, 1988, Brodzinsky, Smith și Brodzinsky, 1998) Acomodare (încredințarea în vederea adopției încuviințarea adopției sau primele 3 luni după plasament) gestionarea presiunii create de parentalitate instantanee, abilitatea de a putea crea o legătură cu copilul adoptat, lipsa informațiilor și expectanțele neîmplinite, lipsa suportului social, consecințele financiare, (Barth și Berry, 1988, Brodzinsky, Smith și Brodzinsky, 1998) Post-adopție / Adaptarea factori specifici copilului adoptat: starea de sănătate, comportamentul, integrarea socială și școlară (Barth și Berry, 1988; Glidden, 2000; Groza și Rosenberg, 1998; Mullin
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și cu partnerul marital, relevați de analiza de regresie a datelor culese prin ancheta pe bază de chestionar au fost: resursele informaționale ale familiei, mai exact suficiența informațiilor primite în procesul de adopție și corectitudinea datelor despre copilul adoptat, confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu particularitățile copilului și conduita pozitivă a copilului, definită prin încredere, respect, afecțiune, dorință de comunicare în raport cu părinții adoptatori și în special cu mama adoptatoare. Factorii care se repercutează negativ, în mod direct asupra relației mamei cu copilul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
la care este adoptat, istoricul social și starea de sănătate psiho-fizică, părinții adoptatori trebuie să primească o cantitate mai mare de informații despre copilul adoptat și familia biologică, dar și despre adopție în general. Aceste informații duc la formarea unor expectanțe corecte și totodată contribuie la identificarea corectă a serviciilor disponibile, fără teamă de stigmatizare socială. Copiii din sistemul de protecție ar trebui să aibă o carte a vieții în care să fie consemnate, de către toate persoanele care contribuie la creșterea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
1 semnifică în mult mai grave decât ne-am așteptat, iar 5 la fel de grave precum ne-am așteptat; Itemi: a. probleme medicale, b. probleme psihologice, c. probleme comportamentale, d. probleme educaționale 0,940 Gravitatea problemelor manifestate de copil raportat la expectanțele părinților Index sumativ construit din 5 itemi, măsurați pe o scală de la 1 la 5, unde 1 semnifică în mult mai grave decât ne-am așteptat, iar 5 la fel de grave precum ne-am așteptat; Itemi: a. probleme medicale, b. probleme
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
CP -,220 -,062 -,030 ,068 ** p < 0.01, * p < 0.05 Accesibilitatea serviciilor sociale și particularitățile copilului ** p < 0.01, * p < 0.05 Utilizarea serviciilor sociale și particularitățile copilului ** p < 0.01, * p < 0.05 Gravitatea diferitelor probleme raportat la expectanțele părinților și particularitățile copilului adoptat Gravitatea diferitelor la modul în care au fost prezentate de specialiști Gravitatea problemelor raportat la expectanțele părinților Medicale Psihologice Educaționale Comportamentale Medicale Psihologice Educaționale Comportamentale Vârsta copilului în momentul adopției -.124 .010 -.294 -.094 .158
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
0.05 Utilizarea serviciilor sociale și particularitățile copilului ** p < 0.01, * p < 0.05 Gravitatea diferitelor probleme raportat la expectanțele părinților și particularitățile copilului adoptat Gravitatea diferitelor la modul în care au fost prezentate de specialiști Gravitatea problemelor raportat la expectanțele părinților Medicale Psihologice Educaționale Comportamentale Medicale Psihologice Educaționale Comportamentale Vârsta copilului în momentul adopției -.124 .010 -.294 -.094 .158 -.166 -.101 .039 Copilul nu a beneficiat de protecție specială .121 .289 .289 .303 .255 .281 .463* .281 Copilul a fost
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
552** -.573** -.525** Întârzieri în dezvoltarea fizică și probleme medicale -.645** -.496* -.278 -.475* -.463* -.432* -.496* -.521** Conduita copilului în raport cu mama .275 .186 .632** .445* .155 .511** .430* .204 ** p < 0.01, * p < 0.05 Suficiența resurselor informaționale și expectanțele părinților adoptatori Preocuparea pentru informare Suficiența informațiilor primite Corectitudinea informațiilor Gravitatea diferitelor la modul în care au fost prezentate de specialiști Medicale .082 -.601** -.123 Psihologice -.073 -.419 -.134 Educaționale .321 -.795** -.536* Comportamentale -.029 -.512 -.121 Gravitatea problemelor raportat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptatori Preocuparea pentru informare Suficiența informațiilor primite Corectitudinea informațiilor Gravitatea diferitelor la modul în care au fost prezentate de specialiști Medicale .082 -.601** -.123 Psihologice -.073 -.419 -.134 Educaționale .321 -.795** -.536* Comportamentale -.029 -.512 -.121 Gravitatea problemelor raportat la expectanțele părinților Medicale -.114 -.534* -.167 Psihologice -.047 -.378 -.198 Educaționale .151 -.542* .045 Comportamentale -.098 -.396 -.121 ** p < 0.01, * p < 0.05 Bibliografie Adamec, Christine și Laurie C. Miller, The Encyclopedia of Adoption, 3rd edition, Facts On File, New York
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
informal, comunicarea internă (mai ales comunicarea pe verticală, de sus în jos, când este vorba despre decizii, programul de integrare a noilor veniți sau direcțiile strategice de dezvoltare). Totuși, cel mai delicat palier este cel legat de acuratețea tratamentului profilului expectanțelor angajaților. Pentru că, așa cum spun creatorii conceptului, este foarte important ca realitatea brandului să fie totuna cu imaginea percepută din exterior. De aceea, brandul de angajator este departe de a fi o nouă strategie de reclamă sau un model de relații
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
a mai lua hotărâri. În timp ce rațiunea ne conduce la concluzii, emoțiile ne împing spre acțiune. Acest lucru ar trebui să sune ca o alarmă pentru orice afacere"78. Și toate acestea pe fondul schimbării substanțiale a pro-filului emoțional și de expectanțe al angajaților contemporani. "Nu numai că s-a schimbat structura corporațiilor, dar și lucrătorii s-au schimbat. Pe vremuri, în ateliere exista coeziune. Băute cu băieții. Viața pe aceeași stradă. Marșuri sindicale conduse de maiștrii de atelier și cu fanfara
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
self-actualizare, acord, convenționalitate, dependență, evitare, opoziție, putere, competiție, perfecționism). Aceste scale reflectă un model circular bazat pe intersecția a două dimensiuni: sarcină-relații și securitate-satisfacție și se axează pe comportamente care înlesnesc plierea individului la organizație și gradul de realizare a expectanțelor colegilor. Itemii 120 sunt evaluați pe o scală Lickert în cinci trepte, iar coeficientul Cronbach-Alpha de consistență internă este între 0,67 și 0,92184. Culture Gap Survey 185 măsoară norme de comportament pe patru scale: sprijin și inovație în
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
de vedere subiectiv, și nu o așteptare rațională. Acum, că am pus întrebarea, voi expune un argument rațional în favoarea importanței adevărului, care sună chiar așa: realitatea poate fi manipulată numind adevăruri anumite afirmații independente, dar rezultatele vor diferi, probabil, de expectanțe. Pentru ca divergența să fie minimă, trebuie să încercăm să înțelegem realitatea, nu doar să o manipulăm. Există o realitate dincolo de voința noastră, pe care trebuie să o respectăm, dacă vrem să avem succes. Prin urmare, este, până la urmă, o conexiune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
fapt În clasa a V-a am luat premiul III, și atunci a fost crimă și pedeapsă, dar tot printre primele din clasă am rămas...”. Expresia „crimă și pedeapsă” evidențiază Încă o dată duritatea părinților, reacția lor fiind o dovadă a expectanțelor foarte stricte și elevate pe care le aveau de la propria fiică, victimă a perfecționismului lor. Datorită pretențiilor acestora În materie de performanță școlară, dar și a complexului de inferioritate pe care l-a dezvoltat În legătură cu aspectul său fizic („... eu În
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
anume - a spus că nu doar scriitorul, autorul unei cărți trebuie să fie foarte bun (eventual chiar genial), ci și cititorul cărții trebuie să fie foarte bun, eventual genial, ca să fie apt să priceapă respectiva carte. Mi-a plăcut această expectanță a autorului de la cititorul său: cititorului i se pretinde astfel să fie inteligent (chiar superinteligent), sensibil și talentat în practicarea lecturii. Cititorul nu poate fi lăsat să fie pur și simplu, ci se reclamă de la el performanță, abilitate, iscusință. Cititorul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
sociale mai puțin norocoase. Distribuirea planșelor de modă sunt cauza provocării bolșevismului. O mașină de un milion de dolari este elegantă și de prețuit, dar creează neliniște când este pusă în mișcare. Profesioniștii modei trebuie să aibă success în crearea expectanțelor și în anticiparea dorințelor oamenilor care își permit să cumpere. 9. Moda face apel la libertate. Strigătul fiecărui nou partid politic este: "fiți liberi față de stăpânii voștrii". Noile secte religioase trimit invitația: "ieșiți din jugul dogmatic al religiilor trecute". [...] Apelul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
că "moda reprezintă consumul public prin intermediul căruia oamenii comunică altora imaginea pe care doresc să o proiecteze" (apud Y. Kawamura, 2004, 94). În această ordine de idei, consumul de modă vestimentară reprezintă un mod de poziționare socială și culturală, împlinind expectanțele indivizilor cu privire la ascensiunea socială. În cadrul unui dicționar de sociologie care consemna printre cuvintele intrări și fenomenul modei, Philippe Besnard (1993/1996, 174) sublinia că termenul de "modă" desemnează "fie privilegiul deosebit de care se bucură un anumit lucru la un moment
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a comportamentului normal de cel anormal, însă există și diferențe importante, astfel că cele două populații fac obiectul unor domenii clinice distincte. Pentru a putea aprecia dacă un anumit comportament este deviant sau nu, este fundamental să înțelegem foarte bine expectanțele firești și comportamentele care definesc în linii mari limitele conduitei medii sau normale. Pentru a stabili dacă un comportament se încadrează sau nu în această medie, raționamentul clinic utilizează adesea pe o serie de strategii decizionale. Un mijloc de a
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
care definesc în linii mari limitele conduitei medii sau normale. Pentru a stabili dacă un comportament se încadrează sau nu în această medie, raționamentul clinic utilizează adesea pe o serie de strategii decizionale. Un mijloc de a raporta comportamentul la expectanțe este metoda de evaluare a celor „patru D”: deviere (deviance), disfuncție (dysfunction), distres (distress) și pericol (danger) (Corner, 2001). Rachel, fiica de 3 ani a doamnei psiholog, a mai avut accese de furie la grădiniță. Să comparăm gravitatea acestora în comparație cu
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
psihopatologiei din punct de vedere al dezvoltării persoanei necesită informații privind caracteristicile biologice și genetice ale copilului și caracteristicile mediului (familie, colegi, școală, cartier). Prin urmare, este necesară înțelegerea naturii competențelor cognitive, sociale, emoționale și fizice, a limitelor și a expectanțelor corespunzătoare fiecărui stadiu de dezvoltare. Astfel, se va putea măsura impactul pe care îl are evoluția copilului asupra psihopatologiei și a tratamentului. La secțiunea „Pe scurt 1.2”, puteți găsi exemple de crize, competențe și limite specifice fiecărei etape. Impactul
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
situație numită extincție. La aceasta se ajunge adesea atunci când un comportament nu mai este întărit, ci pedepsit în mod repetat. Pentru a vedea dacă o anumită conduită este un exces sau un deficit, este nevoie să se știe care sunt expectanțele specifice stadiului de dezvoltare a individului. Cel mai bine este ca intervenția să tindă să amelioreze un deficit comportamental decât să reducă un exces. De pildă, este preferabil, și adesea cu mai mari șanse de reușită, să se încurajeze comportamentul
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
secțiunea dedicată acestei afecțiuni), a fost util și în cazul copiilor cu anxietate de separare. De reținut Tratarea refuzului școlar poate fi o componentă importantă a tratamentului anxietății de separare la copii. Programele de management situațional structurate cu reguli stricte (expectanțe) în cadrul cărora se oferă recompense adecvate în cazul unei despărțiri reușite și se rerag întăririle în caz de comportamente de evitare pot constitui intervenții eficiente în combaterea refuzului școlar (Black, 1995). ANXIETATEA GENERALIZATĂ LA COPII ȘI ADOLESCENȚI Spre deosebire de cazul celor
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
testele de inteligență au o precizie de 95%. Un scor de 70, ar însemna un coeficient de inteligență situat între 65 și 75. DSM-IV-TR (APA, 2000) stabilește patru niveluri de severitate a retardării mintale pe baza funcționării intelectuale și a expectanțelor asociate. Astfel, retardarea mintală poate fi ușoară, moderată, severă și profundă. Această clasificare ia în considerație nivelul intelectual și este însoțită de o serie de caracteristici și performanțe anticipate specifice fiecărui nivel de disfuncție. 85% dintre indivizii cu retardare mintală
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]