596 matches
-
raportează că le aplică. Astfel abordările instructiv-educative pe care profesorii spun că le folosesc au fost În general compatibile cu preferințele de Învățare ale elevilor (Lang, 1999). Corespondența dintre evaluările elevilor și cele ale profesorilor lor ar putea să reflecte expectanțele comune ale celor două grupuri În privința modalității de predare și Învățare În clasă. Anumite strategii instructiv-educative pot Încuraja elevii să Îmbrățișeze un anumit stil de Învățare. Chiar dacă În studiul lui Lang pare să existe o legătură generală Între cele două
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
situații, conștientizarea de către copil a propriilor nevoi, identificarea căilor de satisfacere a acestor nevoi. De asemenea, se va avea În vedere setul de interese și aspiratii ale copilului, setul de atitudini care se manifestă În contextual relațiilor sociale și nivelul expectanțelor copilului, care pot modifica reacțiile și comportamentele sale. Din punctual de vedere al psihologiei de grup trebuie urmărite: stadiul intercunoașterii și aprecierii interpersonale dintre membrii grupului de elevi; stadiul coeziunii socio afective care influențează dinamica grupului; stadiul conștiinței de sine
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
complexe de inferioritate ) , delirul, coșmarul, visul, reveria. 2. imaginea mintală - care tinde spre formele creative, permițând vederea cu ochii spiritului. Imaginea mintală ca formă intermediară cuprinde imaginația speculativă, reproductivă, substitutivă ( din empatie ). 3. imaginația creativă - cuprinde numai imaginația anticipativă ( cu expectanță creatoare ) și imaginația propriu-zisă, având două funcții: de căutare, explorare și de schimbare. Imaginația creativă Unele teorii ale imaginației creative susțin că imaginile există și sunt depozitate în mintea inconștientă, iar mintea conștientă poate lua act de ele. Cenzura eului
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
poate deveni un zid care ne împiedică să vedem semnificații, relații sau idei noi. Aceste bariere ne împiedică să avem o percepție lărgită, complexă și adecvată asupra lumii. * Barierele culturale Normele sociale și instituționale sunt cele care stau la baza expectanțelor sociale, presiunilor pentru conformare, iar individul ar trebui să se comporte așa cum crede că vor ceilalți să o facă. * Barierele emoționale Pot fi de la cele mai banale (furia, frica, ura, dragostea) până la cele mai grave (sursele de insecuritate și anxietate
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
durată. Creativitatea și circumstanțele familiale sunt inexorabil legate, susțin studiile care au avut în vedere analiza importanței implicării parentale și a mediului casei în stimularea potențialului creativ al copilului. Variabile precum mediul fizic parental, receptivitatea emițională și verbală a părinților, expectanțele parentale, coeziunea familială și armonia joacă un rol important în stimularea creativității. Cum pot stimula părinții creativitatea copiilor lor? În întâlnirile învățătorilor cu părinții este important să existe frecvente referințe legate de posibilitățile părinților de a încuraja și stimula manifestarea
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
Neofuncționaliștii au impus un concept înrudit cu ramificarea: este vorba despre spillover (revărsare), prin care ei se refereau la un proces de extindere pe orizontală a integrării politice. Prin integrare politică, Haas înțelegea procesul prin care actorii își transferă loialitățile, expectanțele și activitățile politice către un nou centru, ale cărui instituții posedă sau solicită jurisdicție în detrimentul statelor-națiune. Potrivit logicii de tip spillover, pe măsură ce procesul de integrare într-un anumit domeniu progresează, guvernele vor sesiza că obținerea beneficiilor sperate este condiționată de
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
la disciplinare și la obținerea treptată a independenței, la relații care să-i garanteze siguranța și dezvoltarea fizică, psihică și morală, la înțelegere și toleranță. El este copil și, ca atare, nu este nici vinovat nici responsabil dacă nu corespunde expectanțelor părinților. El nu hotărăște nici climatul familiei, nici autoritatea părinților, nici valorile în spiritul cărora aceștia îl formează. Copilul stabilește relații interpersonale, încă din fragedă copilărie, cu mama, cu familia sa, în timp ce pe măsura dezvoltării sale, procesul de socializare se
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
demersuri interactive care să conducă la o mai mare eficiență a învățării școlare și la plasarea elevului în centrul actului educațional, ca formator al propriei personalități. Este nevoie de un învățământ modern și performant. A asigura un echilibru firesc între expectanțele societății (în general), ale sistemului educativ (în special) și expectanțele individului și a anticipa cele mai eficiente modalități de îmbunătățire a demersurilor școlare ulterioare constituie priorități educative. E nevoie de regândirea procesului de învățământ astfel încât să fie posibilă o deplasare
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
a învățării școlare și la plasarea elevului în centrul actului educațional, ca formator al propriei personalități. Este nevoie de un învățământ modern și performant. A asigura un echilibru firesc între expectanțele societății (în general), ale sistemului educativ (în special) și expectanțele individului și a anticipa cele mai eficiente modalități de îmbunătățire a demersurilor școlare ulterioare constituie priorități educative. E nevoie de regândirea procesului de învățământ astfel încât să fie posibilă o deplasare reală de la predarea de informații la formarea de capacități. Aceasta
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
dupa bunul plac. Acești părinți fac încă uz de un principiu pedagogic vechi, de mult demodat și primat și anume utilizarea pedepselor fizice, respectiv bătaia.Sursa de conflict care conduce la bătaia copilului provine din faptul că părinții au o expectanță nerealistă asupra posibilităților de înțelege re ale unui copil la o anumită vârstă. Adultul de enervează și se descarcă producând groază și durere copilului. Copilul, mai ales cel mic, nu poate înțelege de ce adultul, care este într-adevăr mai puternic
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
de predare pot avea o influență majoră asupra motivației și modalității de învățare a elevului. Dacă stilurile de predare ale profesorilor și cele de învățare ale elevilor sunt similare, această corespondență ar sugera că atât profesorii cât și elevii au expectanțe și abordări similare asupra temelor studiate, iar elevii s-ar putea adapta mult mai ușor la mediul de învățare în cauză (Andrews, 1981). Au existat o serie de cercetări asupra percepției adolescenților deficienți de auz vis-a-vis de metodele de predare
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
raportează că le aplică. Astfel abordările instructiv-educative pe care profesorii spun că le folosesc au fost în general compatibile cu preferințele de învățare ale elevilor (Lang, 1999). Corespondența dintre evaluările elevilor și cele ale profesorilor lor ar putea să reflecte expectanțele comune ale celor două grupuri în privința modalității de predare și învățare în clasă. Anumite strategii instructiv-educative pot încuraja elevii să îmbrățișeze un anumit stil de învățare. Chiar dacă în studiul lui Lang pare să existe o legătură generală între cele două
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
fiecare copil este unic, posedând propriile sale nevoi, el trebuind să fie srijinit pentru a-și dobândi maturitatea.Explicațiile date problemelor apărute în relațiile dintre părinți și copii sunt următoarele:1.comportamentul greșit al copiilor provine, cel mai adesea, din expectanțele parentale inadecvate; 2.unele probleme apar în mod firesc într-un anumit stadiu și pot să dispară odată cu dobândirea achizițiilor lui specifice și cu depășirea acestuia; 3. problemele pot fi creeate și de dificultățile de dezvoltare ale stadiului în care
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
și statusuri bine definite, și prin aceasta pot amenința echilibrul sistemului. Deci sensul cel mai larg al noțiunii de “devianță” este cel de încălcare a normelor de orice natură. Deviantul este cel care rezolvă o situație sau un conflict contrar expectanțelor morale, sociale, culturale etc. ale comunității sau grupului de care aparține. E.Durkheim considera că “este social orice comportament care nu se datorează hazardului, ci este reglat prin norme și așteptări instituite și inevitabile” iar “deviant ” este acel comportament care
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
prin așteptările sau consensul unui grup social față de un anumit tip de comportament dezirabil. Norma contribuie la reducerea gradului de incertitudine al indivizilor plasați în situații sociale noi, ambiguie. Din această perspectivă, devianța apare ca o acțiune ce dezamăgește o expectanță, ce violează o normă socială sau neagă o valoare promovată de grup. 2.Conformitatea. Se definește prin compatibilitatea comportamentului cu norma,concretizată în elaborarea unor răspunsuri “normale”, prescrise de normă. Conformitatea cu normele sociale este o rezultantă a acțiunii conjugate
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
sensul statistic de abatere de la tendința centrală a unui grup, cu deosebirea că ceea ce este sociologic deviant este în mod necesar și dezaprobat. c) Criteriul magnitudinii și gravității actului comportamental - definește ca deviante doar conduitele care se abat semnificativ de la expectanțele normative ale celorlalți și care sunt considerate periculoase. Conceptul-cheie în înțelegerea acestei perspective de definire este cel de marjă a comportamentelor acceptabile sau de variabilitate comportamentală, care se bazează pe constatarea faptului că, în cele mai multe cazuri, normele nu se referă
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
cei care au ales o profesie care presupune ajutorarea semenilor (profesori, personal medical, educatori etc.), pentru care mai important este să se dăruiască pe sine decât să aștepte recompensa muncii lor. Situații declanșatoare posibile pot fi: efortul crescut, fără rezultat; expectanțele prea mari; pierderea speranței Într-un viitor mai bun; furie Îndreptată către ceilalți; epuizare mentală și fizică; sentimente de disperare și lipsa speranței. Analizate comparativ, noțiunile stres și cea de burnout au arii de cuprindere și conținuturi asemănătoare, dar și
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cătălin Constantin IOAN, Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93100]
-
complexe de inferioritate), delirul, coșmarul, visul, reveria. 2. imaginea mintală - care tinde spre formele creative, permițând vederea cu ochii spiritului. Imaginea mintală ca formă intermediară cuprinde imaginația speculativă, reproductivă, substitutivă (din empatie). 3. imaginația creativă - cuprinde numai imaginația anticipativă (cu expectanță creatoare) și imaginația propriu-zisă, având două funcții: de căutare, explorare și de schimbare. Imaginația creativă Unele teorii ale imaginației creative susțin că imaginile există și sunt depozitate în mintea inconștientă, iar mintea conștientă poate lua act de ele. Cenzura eului
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
poate deveni un zid care ne împiedică să vedem semnificații, relații sau idei noi. Aceste bariere ne împiedică să avem o percepție lărgită, complexă și adecvată asupra lumii. - Barierele culturale Normele sociale și instituționale sunt cele care stau la baza expectanțelor sociale, presiunilor pentru conformare, iar individul ar trebui să se comporte așa cum crede că vor ceilalți să o facă. - Barierele emoționale Pot fi de la cele mai banale (furia, frica, ura, dragostea) până la cele mai grave (sursele de insecuritate și anxietateă
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
durată. Creativitatea și circumstanțele familiale sunt inexorabil legate, susțin studiile care au avut în vedere analiza importanței implicării parentale și a mediului casei în stimularea potențialului creativ al copilului. Variabile precum mediul fizic parental, receptivitatea emițională și verbală a părinților, expectanțele parentale, coeziunea familială și armonia joacă un rol important în stimularea creativității. Cum pot stimula părinții creativitatea copiilor lor? În întâlnirile învățătorilor cu părinții este important să existe frecvente referințe legate de posibilitățile părinților de a încuraja și stimula manifestarea
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
a observat. Vorbirea, mersul, învățarea mânuirii obiectelor, toate se învață imitând adulții. Imitația rămâne importantă pe toate treptele formative, mai ales în cazul învățării senzorio-motorii și nu numai. Comportamentul uman, în genere, este determinat de factori precum: contextul, cunoștințele procedurale, expectanțele și autoeficiența. Cunoștințele procedurale, a ști ce înseamnă un anumit comportament, se dobândesc prin observarea acelui comportament la un moment dat, urmată de punerea lui în practică. Odată cu dobândirea cunoștințelor procedurale, apare autoeficiența persoana știe că este în stare să
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
de pildă, definea conducerea ca pe un proces care implică o tranzacție, un schimb social între lideri și subordonați, presupunând totodată influență și contrainfluență. După opinia lui, conducerea apare la intersecția a trei variabile: lideri (competențe, caracteristici de personalitate, motivație, expectanțe), subordonați (competențe, trăsături de personalitate, motivație etc.), situație (sarcini și resurse, structuri și reguli etc.). Interacțiunea și tranzacția sunt asemănătoare, dar nu identice. Tranzacția are în vedere influența reciprocă dintre lideri și subordonați, precum și schimbul social, dinamic, dintre cele două
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
satisfacția muncii este rezultatul expectațiilor împlinite, acestea din urmă reprezentând diferența dintre ceea ce individul speră să primească de la muncă și ceea ce el primește efectiv; dacă individul obține rezultate deasupra sau dincolo de expectațiile lui, atunci el va fi satisfăcut; dacă, dimpotrivă, expectanțele lui au fost mai mari decât a primit, va fi nesatisfăcut. O metaanaliză a 31 de studii efectuate pe 17.421 de angajați a demonstrat că expectațiile împlinite au fost legate semnificativ de satisfacția muncii (Wanous et al., 1992); modelul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
comportamente organizaționale ce sunt profund afectate, fie dependent de propriile lor teorii elaborate în domeniile specializate ale psihologiei organizațional-manageriale. Astfel, Robbins (1991) listează șase teorii ale motivației (teoriile nevoilor, teoriile caracteristicilor slujbei, teoria stabilirii scopului, teoria întăririi, teoria echității, teoria expectanței) pornind de la puterea lor predictivă în raport cu productivitatea, absenteismul, satisfacția. Hersey, Blanchard și Johnson (2001) grupeză teoriile motivației din perspectiva capacității lor explicative în raport cu teoria leadership-ului situațional, bazat pe maturitatea subordonaților, dezvoltată de ei înșiși. Imediat după anul 2000, clasificarea teoriilor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
i z a d i s c u r s u l u i, preteriția interesează nu atît ca figură de gîndire, ci ca figură de construcție ce presupune o anumită organizare a structurii sintactice, determinată de strategiile contrazicerii unor expectanțe sau inferențe. Prezența verbelor dicendi, a negației sau a verbelor de voliție în structura preteriției îi conferă acesteia statutul de element metadiscursiv; ea joacă, în discurs (mai ales în cel politic) un rol de argumentare și de intensificare a semnificațiilor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]