1,782 matches
-
democrații moderne vor învinge doar dacă musulmanii moderați vor ieși învingători, iar abilitatea de a-i atrage pe moderați este decisivă pentru victorie. Trebuie să adoptăm o politică pe placul moderaților și să folosim mai eficient diplomația publică pentru a explicita interesele noastre comune. Avem nevoie de o strategie mai bună în exercitarea puterii noastre blânde. Și va trebui să învățăm cum să combinăm mai bine puterea dură și puterea blândă dacă vrem să facem față noilor provocări. După cum s-a
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
esențială privind autonomizarea actorilor și a grupurilor sociale aruncate în "spații de comunicare"100 pluraliste, parțiale, intricate și încadrate de universuri mai vaste. Se schițează aici posibilitatea etnologiei, ca metodă de producere a cunoștințelor fondate pe singularitatea situațiilor, de a explicita sensul și conținutul modurilor proprii de investigație și analiză. Opoziția local / global, devenită canonică datorită, desigur, polisemiei acestor doi termeni opuși și a sistemului dialectic pe care îl sugerează apropierea lor, califică adesea o metodă de elucidare a socialului caracteristică
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de la întreprindere și în afara ei, și care reorganizează în jurul imaginarului central al pieței ierarhia apartenențelor simbolice și modurile de existență socială și politică ale subiecților. O reconstrucție imaginară a dominației Să ne prefacem că ieșim din domeniul "economic" pentru a explicita această propunere examinând o experiență de cooperare descentralizată a cărei influență este semnificativă 115. Un "schimb reciproc" a fost instaurat la sfârșitul anului 1999, în cadrul unei înfrățiri între orașul Lille prin intermediul unei asociații și orașul Saint-Louis din Senegal. Doi senegalezi
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
-ți face un nume. Concept fals, instrumente practice de clasificare [...] sunt produse în lupta pentru recunoaștere și îndeplinesc funcția de semne de recunoaștere". Pierre Bourdieu, 1992, p. 223. În introducerea ultimei sale lucrări despre amatori, Hennion refuză "această sociologie care explicitează determinismele externe [...] sau ia un gust drept un semn. Gustul nu este doar un mijloc de a măsura un consum diferențial [...]. Căci asta presupune reducerea amatorului la statutul de simplu purtător al categoriei sale socioprofesionale" (Hennion, 2000, pp. 37 și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Credințe sau valori? Această întrebare reia critica adresată în cor de Heinich (2001) și Hennion (1993) teoriei lumilor, ei refuzând să-l situeze pe Becker de partea sociologiei comprehensive: acesta din urmă insistă pe convenții ca niște credințe necontestate, în loc să expliciteze valorile care stau la fundamentul acțiunilor. Și aici, critica are tendința să-l așeze pe Becker alături de Bourdieu... Concluzie Cele trei posturi ale sociologilor culturii Pentru a încheia această lucrare, dorim să arătăm că aceste trei paradigme prezentate în ultima
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
nu consideră statul și instituțiile drept forțe de susținut, nici pe sociolog și cercetarea drept entități sociale deosebit de admirabile (ceea ce reflectă, fără îndoială, imaginea intelectualilor în societatea americană). Cercetătorul se dedică total muncii de descriere, animat de preocuparea de a explicita unele mecanisme de producere a socialului. Culturalul nu este considerat un aspect deosebit de nobil sau legitim. El s-a rutinizat... Bibliografie Cuvânt înainte CUCHE Denys, La Notion de culture dans les sciences sociales, La Découverte, Paris, 1996. DURAND Jean-Pierre, WEIL
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
dat te oprești, emoționant la culme de descoperirea pe care ai făcut-o. Cum poți să afli, din tine, ceva ce n-ai știut niciodată? Cum poți să înveți pur și simplu scriind? Faptul uluitor al scrisului este că el explicitează, articulînd-o, o cunoaștere prealabilă (infinită) de care eu nu sânt conștient până în clipa scrisului. Fiecare pagină scrisă este aducerea la suprafață a unui fragment din această cunoaștere și astfel smulgerea lui din propria mea "uitare". Numai că această uitare este
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
didactice, factorii de decizie. Își propune totuși ca, în afară de aceștia, să intereseze un public mai larg, ceea ce va fi dificil. De aceea, pentru a alimenta reflecția, pentru a provoca dorința de a pătrunde mai adânc analizele teoretice, pentru a-mi explicita luările de poziție, nu mă voi da înapoi de la anecdotă, observație, povestire, relatare la persoana întâi. Unele părți vor fi, prin urmare, "literare", altele, mai clasice pentru un volum științific. Îmi asum riscul, care e cel al unei angajări intelectuale
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ca un tot indivizibil, ci să multiplicăm punctele de vedere (indicatorii, pe de o parte, perspectivele interdisciplinare, pe de alta) care ne permit să regăsim în real un concept inoperant prin generalitatea sa. Cercetătorii trebuie pur și simplu să-și expliciteze punctele de vedere și alegerile și să arate cum dau rezultatele lor o nouă lizibilitate acestui real. Puterea de acumulare a punctelor de vedere parțiale va permite gravitarea în jurul obiectului 26, construind o cunoaștere mereu provizorie și care poate fi
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
eroului principal (în ordinea experienței dinspre puritate spre iubirea pătimașă, malefică), rămân până în final extremele cele mai evidente, cuprinse în motivul romantic al dublului. Punctele forte de susținere ale „inovațiilor”, ale noii feminități din operele lui Boccaccio și Chaucer sunt explicitate în capitolele III și IV, care sunt reprezentative și prin titluri, fiind considerate foarte importante de autoare: III: Statutul social al femeii în operele celor doi scriitori și IV: Educația personajelor feminine, cu subcapitolele: Doi medievali preocupați de instruirea femeii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
eroului principal (în ordinea experienței dinspre puritate spre iubirea pătimașă, malefică), rămân până în final extremele cele mai evidente, cuprinse în motivul romantic al dublului. Punctele forte de susținere ale „inovațiilor”, ale noii feminități din operele lui Boccaccio și Chaucer sunt explicitate în capitolele III și IV, care sunt reprezentative și prin titluri, fiind considerate foarte importante de autoare: III: Statutul social al femeii în operele celor doi scriitori și IV: Educația personajelor feminine, cu subcapitolele: Doi medievali preocupați de instruirea femeii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
sistemele complexe din natură și societate. Cu toate acestea, așa cum afirmă Melanie Mitchell (1997), este posibilă apariția unor noi teorii care să explice emergența structurilor de prelucrare a informației de la metanivel din componente interactive aflate la micronivel. Aceste ar putea explicita condițiile în care apar diferitele tipuri de structuri în sistemele complexe precum și rolul acestora în comportamentul global al sistemelor. O primă concluzie care se impune este aceea că, în ceea ce privește sinteza dintre cibernetică și noile teorii ale complexității, nu ne aflăm
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
o stare ideală proiectată În viitor și care configurează o posibilă și dezirabilă dezvoltare a ei”. „Misiunea unei universități reprezintă rațiunea acesteia de a fi și de a crea valoare pentru societate. Ea sintetizează legea existențială a instituției respective și explicitează viziunea ei. Misiunea determină evoluția universității, În sensul transformării viziunii În realitate. În timp ce viziunea exprimă o stare ideală posibilă, misiunea exprimă o evoluție programatică spre această stare. Viziunea se concentrează pe imaginea internă a universității și pe aspirațiile managementului academic
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
comunității, fiind valorificate corespunzător. Colectivul didactic provoacă și stimulează studenții pentru Încadrare În comunitate socială locală. Scopul social al personalului didactic și al studenților constă În a-și autoeduca sentimentul de comuniune, de mândrie că aparține unei comunități. Pentru a explicita filozofia educației pentru comunitate este important să se recunoască faptul că educația universitară nu este sinonimă cu simpla școlarizare ci cuprinde o arie mult mai vastă decât instruirea tehnică sau pregătirea profesională. Educația reprezintă un proces ce durează toată viața
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
altele, tratamentul trebuiește individualizat pentru fiecare pacient, la capătul unei perioade de timp; această noțiune pare să indice că un compromis între subiect și terapia care este administrată se instalează în funcție de un anumit număr de factori care nu pot fi explicitați în totalitate. - în sfârșit, majoritatea autorilor par să fie de acord asupra unui punct: un tratament prelungit nu depinde doar de produsul chimic administrat ci și de un anumit număr de factori de influență care sunt personali și care, la
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în schimb alegerea odată operată, este exclusă prezența altei entități a aceleiași paradigme (nu putem afirma cu excepția unei situații patologice "Mi-am pus șapca, pălăria și am ieșit să mă plimb"). Deși aceste relații par simple, ele nu au fost explicitate decît tîrziu de teoria lingvistică. Roman Jakobson, de exemplu, a identificat principalele tipuri de afazie în funcție de distorsionarea funcționării celor două axe. Afazicul suferind de tulburări de selecție este incapabil să izoleze și să denumească termenii, dar îi va circumscrie prin
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
amuzamentului, în Gargantua și Pantagruel nu s-au păstrat decât unele personaje, câteva episoade ("isprăvile iepei uriașe a eroului de-a lungul pădurilor din Beauce, răpirea de către Gargantua a clopotelor catedralei Notre-Dame din Paris"249) și procedee, precum și titlurile ce explicitează conținutul fiecărui capitol în parte, construite după tipicul lui "Cum s-au luptat", "Cum era alcătuit", "Cum am ajuns la" etc., obținerea efectelor comice din descrierea detaliată, având un caracter hiperbolic, a enormelor cantități de mâncare și băutură pe care
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
basileus pământesc, ca delegat al lui Dumnezeu, care era un basileus ceresc. O atare ideologie imperială nu mai implica sublimarea monarhului, ci pe aceea a monarhiei în sine. Deși aici lipsește conținutul idei elenistice despre putere, totuși devine tot mai explicită transformarea conceptuală de la împărat-zeu, la împărat prin harul lui Dumnezeu. De acum monarhul va fi considerat sub acest aspect de către Biserică și va dobândi privilegii tot mai mari, chiar și particulare. Distincția netă între conceptul de împărat-zeu și cel de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
virtuții războinice și a sacrificiilor sângeroase etc. elemente prezente în toate civilizațiile Vechiului Testament, reinterpretate în adevărata lor lumină de noutatea evanghelică. * Enunțarea simplă, originară și fugitivă, a poruncii a V-a din decalogul biblic: Să nu ucizi, nu ne explicitează dacă aceasta conține vreo interdicție absolută sau limitată în acest sens. Dacă porunca ar conține o interdicție absolută, orice ucidere omenească decăzută și condamnabilă, inclusiv uciderea cauzată de legitima apărare, ofensivă sau defensivă, care, fiind interzisă de legea divină, ar
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
preoților militari și a legislațiilor de orientare creștină, iar mai apoi și a primelor monede cu imaginea lui Cristos (315 p.Chr.), a contribuit la formare creștină a armatei ce va dura peste un secol. O întreagă serie de informații explicitează compoziția pestriță a armatei romane prin rugăciunile care preced bătăliile decisive, exprimând un compromis sincretist-unitar, explicat lesne printr-o majoritate militară păgână. În armată există supunere numai față de împărat. Asistăm la o fidelitate față de suveran, oricare ar fi religia lui
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
învățarea în grup, controlul metacogniției asupra activității, flexibilizarea maximă a strategiei experimentată pe scopuri noi, reflecții și evaluare critică a sistemului din perspectiva noilor căutări), c) activizarea învățării de către educator pentru construcția diferențiată a înțelegerii (să găsească oportunități pentru a explicita scopul învățării, pentru folosirea strategiilor învățării, controlul modului de învățare al educatului, stimularea autoresponsabilizării pentru această învățare, pentru învățarea independentă, ca și găsirea oportunităților pentru autocontrol, autoevaluare. Astfel s-au conturat modele care facilitează aplicarea noilor caracteristici ale învățării: modele
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
într-un text asociat cu o imagine servind drept ilustrație narativă a textului de cazurile în care narațiunea este plasată în reprezentări vizuale, care favorizează lectura poveștii prin imagini. Ea consideră că în arta antică, narațiunea, mai degrabă implicită decât explicită, esteo scenă desprinsă din întregul unei povești. Consideră, de asemenea, că arta antică se referiră la evenimente spațiale și temporale specifice, conține elemente înrudite cu acțiunea sau elemente care se individualizează ca descrieri și care pot fi spuse ca și cum acolo
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
într-un text asociat cu o imagine servind drept ilustrație narativă a textului de cazurile în care narațiunea este plasată în reprezentări vizuale, care favorizează lectura poveștii prin imagini. Ea consideră că în arta antică, narațiunea, mai degrabă implicită decât explicită, esteo scenă desprinsă din întregul unei povești. Consideră, de asemenea, că arta antică se referiră la evenimente spațiale și temporale specifice, conține elemente înrudite cu acțiunea sau elemente care se individualizează ca descrieri și care pot fi spuse ca și cum acolo
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
disponibile. Dacă ne găsim în prezența unui "purtător de valori" (cazul convorbirilor, al observației etc.), interpretarea se referă și la triplul context menționat; avem avantajul de a îi pune întrebări celui interesat, pentru a clarifica afirmațiile sale sau pentru a explicita comportamentul acestuia. Purtătorul de valori pe care îl citim, pe care îl ascultăm sau îl privim își dezvoltă ideile, discursul, mesajele în care se găsesc valori enunțate. Le percepem sensul aparent, dar poate că acestea au și un sens ascuns
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Spiritul critic Acesta nici nu ar trebui inclus printre criteriile care folosesc la verificarea judecăților de valoare, într-atât importanța sa este subînțeleasă, mai ales într-o lucrare cu pretenții științifice. Dar există lucruri evidente și este preferabil să le explicităm pentru a le elimina de comun acord din toate situațiile obișnuite și pentru a aprecia veritabila lor contribuție. Într-un prim sens, spiritul critic urmărește să discearnă adevărul de ce e fals. El se exercită prin analiza fiecărui fapt, a fiecărui
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]