890 matches
-
vor prezenta documentațiile întocmite în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Planurile urbanistice de detaliu descrise la pct. 1.2.1 lit. c) vor conține, în mod obligatoriu, si desfășurări ale fronturilor construite, fotografii ale cadrului urban existent, cu marcarea intervențiilor, în vederea explicitării premiselor urbanistice. 2.2. În cazul avizării documentațiilor tehnice descrise la pct. 1.3, este necesar ca documentațiile tehnice prezentate să fie însoțite de certificatul de urbanism și de avizele și acordurile impuse prin acesta, precum și de un extras din
ORDIN Nr. 7358/MC din 28 octombrie 1996 privind instituirea Comisiei Zonelor Protejate Construite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116756_a_118085]
-
fac obiectul licitației; planșele fac prezentarea lor grafica, iar breviarele de calcul justifica dimensionarea elementelor constituente. * Planșele, breviarele de calcul și caietele de sarcini sunt complementare. Notele explicative, înscrise în planșe, sunt scurte și cu caracter general, vizând în special explicitarea desenelor. * Conțin nivelul de performanta al lucrărilor, descrierea soluțiilor tehnice și tehnologice folosite, care să asigure exigențele de performanta calitative. * Detaliază aceste note și cuprind caracteristicile și calitățile materialelor folosite, testele și probele acestora, descriu lucrările care se executa, calitatea
NORME METODOLOGICE*) din 13 aprilie 1998 privind conţinutul-cadru de organizare a licitaţiilor, prezentare a ofertelor, adjudecare, contractare şi decontare a execuţiei lucrărilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121162_a_122491]
-
fac obiectul licitației; planșele fac prezentarea lor grafica, iar breviarele de calcul justifica dimensionarea elementelor constituente. * Planșele, breviarele de calcul și caietele de sarcini sunt complementare. Notele explicative, înscrise în planșe, sunt scurte și cu caracter general, vizând în special explicitarea desenelor. * Conțin nivelul de performanta al lucrărilor, descrierea soluțiilor tehnice și tehnologice folosite, care să asigure exigențele de performanta calitative. * Detaliază aceste note și cuprind caracteristicile și calitățile materialelor folosite, testele și probele acestora, descriu lucrările care se executa, calitatea
NORME METODOLOGICE*) din 13 aprilie 1998 privind conţinutul-cadru de organizare a licitaţiilor, prezentare a ofertelor, adjudecare, contractare şi decontare a execuţiei lucrărilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121191_a_122520]
-
ale forajelor din zona): ... c.1) hărți geologice (scară 1:50.000 sau 1:200.000); c.2) secțiuni geologice pe baza forajelor existente în zona (scară 1:5.000 - 1:25.000); c.3) după caz, bloc diagrame pentru explicitarea structurii geologice; c.4) hărți structurale cu izobate și izopahite ale formațiunilor purtătoare de apă și ale celor acoperitoare; c.5) hărți cu interpretarea datelor de electrometrie (potențial electric). d) caracterizarea hidrogeologica și hidrochimica (după datele din literatura de specialitate
ORDIN nr. 277 din 11 aprilie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118350_a_119679]
-
are acest sens, deși o descriere a sa este, cumva, nevoită să procedeze invers. Desigur, aici se află multe probleme, care, pe de o parte, vizează "empirismul kantian" eventual, de natură humeană -, iar pe de alta, "raționalismul" său condiționant în explicitarea constituirii cunoștinței veritabile și a diferenței dintre faptul de a cunoaște și faptul de a gândi. Analogiile experienței constituie o dovadă pentru cele afirmate mai sus în privința sensului constituirii fenomenale. Dar ceea ce este important acum ține de sensul de judecată
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
că prin discuția despre postulatele gândirii empirice, al patrulea gen de principii ale intelectului, sunt formulate reguli de semnificație condiții de posibilitate ale fenomenului însuși. E drept, Kant precizează de la începutul discuției că nu ar mai fi vorba decât despre "explicitări" ale celor trei categorii ale modalității: posibilitate, existență, necesitate. Totuși, obiectul este presupus ca fiind constituit; exercițiul acestor limitări prin reguli care vizează aplicarea empirică a celor trei categorii nu ar fi posibil fără "obiect". Dar cele trei postulate nu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
existență, necesitate. Totuși, obiectul este presupus ca fiind constituit; exercițiul acestor limitări prin reguli care vizează aplicarea empirică a celor trei categorii nu ar fi posibil fără "obiect". Dar cele trei postulate nu adaugă nimic constituirii fenomenale? Sunt ele simple "explicitări", exerciții analitice asupra unor concepte? Desigur, nu; este vorba mai degrabă despre ceea ce am putea numi exercițiu transcendental, adică unul de lămurire a condițiilor de posibilitate a fenomenului și cunoștinței veritabile. Nu doar că adaugă ceva constituirii fenomenale, dar o
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
existențială a Dasein-ului; sau ar fi putut fi vorba chiar de o "analitică" propriu-zisă a timpului și o "dialectică" a temporalității. Totuși, problema legăturii dintre Dasein și temporalitate este tematizată în partea a doua a analiticii construite, din motive de explicitare a ființei Dasein-ului, dat fiind faptul că ființa, potrivit gândirii grecești pe care Heidegger o reconstituie, este timp, iar după gândirea heideggeriană Dasein-ul însuși este timp. O parte din acest proiect se află, de asemenea, într-un text de curs
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
tocmai amintite au propria lor autonomie metodologică; sensul și-l capătă, totuși, de la acest principiu al analiticii existențiale: scoaterea la iveală a temeiului prin punerea sa în evidență. De exemplu, în Probleme fundamentale ale fenomenologiei, Heidegger prezintă predicația ca "o explicitare ce pune în evidență".164 E drept, nu este vorba în mod direct despre "scoatere la iveală", cu toate că "punerea în evidență" nu este posibilă decât ca un mijloc pentru o scoatere la iveală; de asemenea, este pusă în evidență, prin
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
caracter de predeterminare "semantică"; ele au conlucrat de la bun început în proiectul conceptului Dasein-ului, așa cum a fost arătat și mai sus. Din perspectiva lor, "analitica" (în concept judicativ) este activă în ipostaza analiticii existențiale a Dasein-ului (cazul proiectului heideggerian): însăși "explicitarea" acestuia o presupune prin exercițiul unor funcții judicativ-constitutive, cum este și cea a întemeierii; și, cum se va arăta, constituirea "temporală" a Dasein-ului. Trebuie totuși regândită însăși posibilitatea acestei ipostazieri "existențiale" a analiticii (poate fi vorba doar despre o simplă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de tip judicativ. Pentru a înțelege mai bine această legătură, ar trebui refăcut întregul demers heideggerian privind "deținerea prealabilă", "privirea prealabilă", "conceperea prealabilă" și modalitățile prin care acestea asigură fundamentarea existențială a enunțului, socotit el însuși un efect ontologic al "explicitării de ordinul înțelegerii".166 Dar despre această constituire va fi vorba mai cu seamă în partea a doua. În toate acestea observăm precomprehensiuni active în proiectul analiticii existențiale, dar și sensuri bine constituite prin chiar operațiile sale. Ultimul dintre acestea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fenomenologic al analiticii existențiale, anume adevărul. Enunțul (Aussage), adică judecata, nu prezintă o semnificație directă pentru ontologia fundamentală, decât în măsura în care este legat de un element al structurii Dasein-ului. În Ființă și timp, enunțul este formă de punere în evidență ca explicitare a unei înțelegeri (punere în evidență, predicație și comunicare, detaliază Heidegger); toate acestea, desigur, proprii Dasein-ului. De asemenea, atâta vreme cât enunțul trece doar expresie a "conceperii prealabile" (urmând deținerii și privirii prealabile), el poate constitui un semn al prezenței făptuitoare a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
nu alta (acel obiect intențional și nu altul; "ceva ca ceva", în termeni heideggerieni) "descoperă" nu doar ființarea ca ființare, ci cum este ea tocmai în dimensiunea acelui act intențional. Așa încât, structurile ființiale descoperite (intențional) prin enunț ca mijloc de explicitare a unei înțelegeri ar putea fi următoarele: a) ființarea-la- îndemână (structură obiectuală corespunzătoare intenționalității în forma privirii prealabile); b) "ceva ca ceva" (obiect intențional corespunzător intenționalității ca înțelegere și explicitare); c) ființarea-simplu-prezentă (structură obiectuală corespunzătoare conceperii prealabile); d) "ca" (un
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Așa încât, structurile ființiale descoperite (intențional) prin enunț ca mijloc de explicitare a unei înțelegeri ar putea fi următoarele: a) ființarea-la- îndemână (structură obiectuală corespunzătoare intenționalității în forma privirii prealabile); b) "ceva ca ceva" (obiect intențional corespunzător intenționalității ca înțelegere și explicitare); c) ființarea-simplu-prezentă (structură obiectuală corespunzătoare conceperii prealabile); d) "ca" (un fel de operator intențional cu un caracter obiectual de necontestat, la nivel existențial-hermeneutic și apofantic-enunțiativ: "'Ca'-ul originar al exlicitării (έρμηνεία) care înțelege la nivelul privirii-ambientale îl vom numi 'ca
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de aceea, preeminent față de acestea; 2) dacă nu cumva "o vedere pură antepredicativă a ființării-la-îndemână este în ea însăși deja înțelegător-explicitativă"177, dacă nu cumva, altfel spus, antepredicativul are un sens existențial și poate opera autonom față de enunț, adică față de explicitarea unei înțelegeri a ființării-simplu-prezente după existențialul "concepere prealabilă" (dincolo de "ontologia" enunțului). Aceste două probleme sunt legate necesar de cele cinci structuri intenționale dezvăluite de enunț și formulate mai sus. Iar acestea din urmă pot fi ele însele dezvăluite numai printr-
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
un fapt (făptuire) prim (primă) în raport cu alte "facte" din structura existențială a acestuia. Ceea ce înseamnă că puterea sa de acoperire a normativității constitutive în analitica existențială nu este maximă. Să cercetăm structurile ființiale descoperite (intențional) prin enunț ca mijloc de explicitare a unei înțelegeri, încercând, totodată, să obținem un răspuns la cele două probleme tocmai formulate. O asemenea cercetare nu mai ține însă de simpla căutare a elementelor judicativ-constitutive sau non-judicative ale analiticii existențiale, ci de tipul de constituire fenomenală propriu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
despre structurile formale de 'legare' și 'separare' (care aparțin enunțului n. C.), mai exact despre unitatea acestora, este fenomenul de ceva-ca-ceva."184 Această reconsiderare, din perspectiva unei intenționalități factice, a celor trei instanțe de constituire fenomenală a obiectului înțelegerii și explicitării ca enunț, este, de fapt, o reconstituire a sensului pe care ele îl au în operarea reducției judicative. Ne-am putea întreba dacă reducția operează aici în mod legitim. Dar legitimitatea nu este ceva formal, ci ea însăși un aspect
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este vorba acum, mai întâi al structurii intenționale ceva-ca-ceva. Spațiul factic pe care Heidegger îl are în vedere vorbind despre cele trei "fenomene" aparține "constituirii existențiale a locului-de-deschidere", adică a stării-de-deschidere a Dasein-ului. Trei existențiali fundamentali situarea afectivă, înțelegerea (și explicitarea) și discursul sunt exprimați în termeni "operaționali". Impresia imediată este că acestea trei desemnează operații de constituire a Dasein-ului într-o anumită dimensiune a sa. Totuși, ca existențiali, cei trei termeni desemnează "facte" din structura (existențială a) Dasein-ului, ceea ce înseamnă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ca" reprezintă antepredicativul, un element al enunțului care nu apare ca atare în structura formală a acestuia, deși este prezent ca o condiție de constituire a legăturii termenilor care îl alcătuiesc. Poziția sa antepredicativă înseamnă, în primul rând, operare pentru "explicitare", punere în corespondență cu "prealabilul" înțelegerii; ambele serii de fapte, corespunzătoare înțelegerii, pe de o parte, corespunzătoare explicitării, pe de alta, au sens numai prin raportare la înțelegerea ca atare și la enunț, acesta din urmă ca formă în care
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este prezent ca o condiție de constituire a legăturii termenilor care îl alcătuiesc. Poziția sa antepredicativă înseamnă, în primul rând, operare pentru "explicitare", punere în corespondență cu "prealabilul" înțelegerii; ambele serii de fapte, corespunzătoare înțelegerii, pe de o parte, corespunzătoare explicitării, pe de alta, au sens numai prin raportare la înțelegerea ca atare și la enunț, acesta din urmă ca formă în care se realizează înțelegerea și explicitarea. Dar "ca" are funcție de prealabil de la bun început; și nu întâmplător, ci, mai
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
prealabilul" înțelegerii; ambele serii de fapte, corespunzătoare înțelegerii, pe de o parte, corespunzătoare explicitării, pe de alta, au sens numai prin raportare la înțelegerea ca atare și la enunț, acesta din urmă ca formă în care se realizează înțelegerea și explicitarea. Dar "ca" are funcție de prealabil de la bun început; și nu întâmplător, ci, mai întâi, tocmai în virtutea corespondenței despre care am vorbit; apoi, pentru că datorită "activării" sale, locul-de-deschidere al Dasein-ului se poate "umple" cu ființarea-simplu-prezentă. Ceea ce înseamnă că, în acord cu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
clar înfățișate de Heidegger în contextul discuției despre constituirea stării-de-deschidere a Dasein-ului. Ele au de-a face, în primul rând, cu dubla ipostază a lui "ca" și deschid limbajul către limbă: problema "finală" a contextului precizat. "Ca-ul originar al explicitării (έρμηνεία) care înțelege la nivelul privirii-ambientale îl vom numi ‚ca'-ul existențial-hermeneutic spre deosebire de ‚ca'-ul apofantic al enunțului."185 Prima ordine cea existențial-ontologică nu poate fi luată prin sine și nici în mod parțial: ea reprezintă însăși unitatea de existență
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
reprezintă însăși unitatea de existență a Dasein-ului și originarul în ordinea constituirii tuturor ipostazelor factice ale acestuia. Tocmai de aceea, ea este implicată în toate tipurile de constituire fenomenală prin intenționalitatea factică a Dasein-ului. Ceea ce ține însă de înțelegere și explicitare, de deținerea-prealabilă, privirea- prealabilă, conceperea-prealabilă, precum și de elementele intenționalității factice legate de acestea, anume structura ceva-ca-ceva, operatorul "ca și fenomenul "enunț", se află sub semnul neîntregului, având sens de "parte". E drept, poate fi vorba despre o parte purtătoare de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
parțialitatea este constitutivă enunțului fiindcă operează "ca". Datorită acestui fapt, diferența dintre facticitatea originară și preluarea abstractiv-apofantică a sa este păstrată la nivelul enunțului; desigur, operatorul "ca" face cu putință această păstrare. Heidegger susține că structura ustensilului, care cuprinde și explicitarea sa, nu poate fi constituită decât dacă operează "ca". În fapt, "ca-ul constituie structura a ceva ce a fost înțeles în forma sa expresă; el constituie explicitarea."186 Și nu este nevoie încă de intervenția enunțului, adică a judecății
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cu putință această păstrare. Heidegger susține că structura ustensilului, care cuprinde și explicitarea sa, nu poate fi constituită decât dacă operează "ca". În fapt, "ca-ul constituie structura a ceva ce a fost înțeles în forma sa expresă; el constituie explicitarea."186 Și nu este nevoie încă de intervenția enunțului, adică a judecății; "ca"-ul operează la nivel antepredicativ (pre-judicativ). Funcția sa este, în registrul antepredicativului, similară enunțului în registrul explicitării depline și, mai departe, celei a discursului. Dar el poate
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]