3,070 matches
-
Insist: dumneavoastră ați spus anterior că primarii nu au avut "toleranță zero" de-a lungul timpului, acum îl acuzați pe Veltroni de faptul că cere expulzarea criminalilor. Și dumneavoastră știți foarte bine că nici primarii, nici Guvernul italian nu organizează expulzări în masă. "Vă explic: eu fac o diferență clară între necesitatea de a lua măsuri chiar și dure și existența unor declarații care pot inflama situația. Fiecare lider politic trebuie să fie atent când se exprimă în mod public. Să
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
atent) cum șeful Guvernului de la București a pus deoparte polemicile mai dure, temperând diferențele și nemulțumirile exprimate în urmă cu câteva zile de către președintele Băsescu, care a condamnat fără ocolișuri "decretul siguranței" și în particular modalitățile prin care se prevesteau expulzările, judecate ca fiind o măsură instigatoare la ură îndreptate împotriva populației românești. Ca răspuns, primul ministru italian, Romano Prodi, s-a grăbit să liniștească Bucureștiul afirmând că nu vor avea loc nici un fel de expulzări în masă. România a declarat
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
modalitățile prin care se prevesteau expulzările, judecate ca fiind o măsură instigatoare la ură îndreptate împotriva populației românești. Ca răspuns, primul ministru italian, Romano Prodi, s-a grăbit să liniștească Bucureștiul afirmând că nu vor avea loc nici un fel de expulzări în masă. România a declarat Prodi este o țară prietenă. Violența nu are naționalitate. Inaugurând un refren (acela al implicării Europei) care după câțiva ani va deveni tipic pentru centru-dreapta, declara: Împreună cu Tăriceanu am scris președintelui Comisiei europene Barroso, pentru
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
se întoarcă la București". În acele zile agitate și dense în polemici europarlamentarii au votat două rezoluții: aceea privind libera circulație a cetățenilor în U.E. și directiva 38, care în Italia este din acel moment în centrul dezbaterilor care privesc expulzarea românilor 121. Adunarea s-a divizat la momentul discutării paragrafului 13, deoarece acesta aduce pe banca acuzării comisarul pe justiție al U.E., italianul Franco Frattini, pentru afirmațiile pe care acesta le-a făcut cu privire la "problema românească". Parlamentul european se citește
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
care le-au generat, ci o literatură de sine stătătoare, căreia valoarea artistică intrinsecă îi asigură succesul și supraviețuirea. Din totalitatea scrierilor lui Soljenițîn, este supusă analizei opera literară publicată între 1962 (anul debutului) și 1974 (când s-a petrecut expulzarea scriitorului din URSS). Monumentalul roman în zece volume Roata Roșie, realizat în perioada de exil, rămâne în afara acestei discuții, deoarece nu reprezintă un "document artistic" al Gulagului, având ca temă Revoluția din 1917 și fiind un rezultat al documentării din
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
a constituit obiectul atenției comentatorilor în câteva etape, generate de contextul politic din URSS. În patria scriitorului, la scurt timp după entuziasmul receptării nuvelei de debut, a urmat o perioadă de restricții, care a culminat cu exilarea lui Soljenițîn. Anul expulzării scriitorului a marcat, în schimb, o receptare entuziastă la nivel mondial. După câțiva ani, interesul general pentru opera scriitorului s-a mai diminuat, însă au apărut importante monografii consacrate acestuia (una dintre ele aparține lui Georges Nivat, cel mai consecvent
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
atât mai mult cu cât în 1973 apare în Franța primul volum din Arhipelagul GULAG, scriere pe care autoritățile sovietice o consideră un pamflet politic. La 7 ianuarie 1974, în cadrul unei ședințe organizate de biroul politic al PCUS se decide expulzarea scriitorului. Totul se petrece foarte repede: Soljenițîn este arestat pe 1 februarie 1974, este închis la Lubianka, condamnat pentru trădare și expulzat. El ajunge mai întâi în Germania (unde este găzduit de Heinrich Böll), apoi merge în Elveția, dar se
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
În calitate de opozant al regimului, el a experimentat tratamentul psihiatric ca metodă de reprimare. Efortul său a constat în a demonstra existența evidentă a noului sistem sovietic de opresiune și consecințele lui catastrofale. Destinul spectaculos al lui Bukovski a culminat cu expulzarea din URSS, sub forma unui schimb cu un comunist chilian. 109 Ceea ce spune Marius Oprea despre Bukovski i se potrivește și lui Soljenițîn: "Curajul pur și simplu nu este de ajuns și nu duce nicăieri dacă nu e însoțit de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
tulburările iscate la Roma între creștinii iudaici și iudeii mozaici. Vorbind despre domnia împăratului Claudiu (41-45 p.Chr.) în Viețile celor doisprezece Cezari, Suetonius (69-130 p.Chr.) amintește grupul iudeilor care, instigați de Chrestus (n.n. Christus), cauzau agitații continue, determinând expulzarea lor din Roma. O dată presupusă identificarea dintre Chrestus și Cristos, înțelegem că acesta a fost și momentul controverselor din interiorul grupului etnic iudaic la Roma, numită de Suetonius agitație. Necunoscând și nedescriind profunzimea religioasă a iudeilor sau a creștinilor, autorul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
agitație) - căruia îi corespunde cel de turba și seditio, posedă mai degrabă un cumul de semnificație juridico-penală care determină intervenția deținătorului puterii imperiale. Suetonius nu ne spune de ce natură ar fi fost acele agitații din sânul populației iudaice, însă din expulzarea decisă de împărat se poate deduce că acestea au atins anumite dimensiuni, care îndreptățea luarea unor măsuri penale precise. Pentru legislația romană starea de agitație putea constitui un delict chiar și în mediul religios. Suetonius ne dă de înțeles că
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
se înțeleagă fragmentul citat din Dionisie. O examinare minuțioasă a Scrisorii către Romani ne facilitează reconstruirea structurii interne a comunității creștine timpurii din Roma și deducția asupra a cine a format-o, mai mult sau mai puțin. Luând în considerație expulzarea evreilor din Roma (49 p.Chr.), din porunca împăratului Claudiu (41-54 p.Chr.), M. Simon consideră că destinatarii acesteia erau în majoritate de origine păgână, motivând că expulzarea a contribuit la mărirea neîncrederii evreilor față de predicațiunea creștină, iar cel mai
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cine a format-o, mai mult sau mai puțin. Luând în considerație expulzarea evreilor din Roma (49 p.Chr.), din porunca împăratului Claudiu (41-54 p.Chr.), M. Simon consideră că destinatarii acesteia erau în majoritate de origine păgână, motivând că expulzarea a contribuit la mărirea neîncrederii evreilor față de predicațiunea creștină, iar cel mai mare număr dintre aceștia au respins noua credință; spre jumătatea secolului II convertirea evreilor la creștinism se apropiase de sfârșit. Credincioșii din Roma erau pătrunși de perseverența cu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
prin acesta demonii fiind alungați, sacrificiile au fost tulburate. Văzând aceasta, împăratul a poruncit ca toate persoanele care se aflau la curte să aducă sacrificii și a trimis scrisori către ofițeri pentru ca și soldații să sacrifice, sub amenințarea pedepsei cu expulzarea din armată. Nu puțini au fost acei soldați creștini, ne spune Lactantius, care au fost constrânși să abandoneze cariera armelor și au plecat în întâmpinarea mizeriei, a foamei, a insultelor, a confiscării bunurilor și a pierderii dreptului de a se
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
trăsătură fundamentală a personalității lor) în mod esențial către contradicție. Ele sunt contestatare, se opun, critică, protestează. Păstrează această orientare de-a lungul întregii existențe, dar o aplică succesiv altor obiecte. Sunt, pe rând, împotriva războiului din Vietnam, energiei atomice, expulzării străinilor clandestini, mondializării; în general, împotriva "sistemului". Turnura imprimată de schimbarea unui regim politic este mai importantă, după cum demonstrează trecerea a numeroși cetățeni francezi de la Pétain la de Gaulle. Scriitorul Jean Dutourd descrie magistral arta oportunismului, practicată de unul dintre
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
21 iulie 1904). Un alt argument în favoarea ideii că Fortunie era Florian Becescu sau un apropiat al său, ar fi acela că textul corespondentei din Bruxelles, publicat în "Cronică", măi conținea și amenințări transparente cu privire la eventuale procese de calomnie ori expulzări, acțiuni ce urmau a avea loc împotriva numitului Rudăreanu...: După îndelungat timp de aparenta dizolvare, presedintele socetăței studenților români de aci, convoacă pe membri pentru ultima oară, înaintea vacanței, cea mai mare parte a studenților părăsind Belgia în timpul verii. Ședința
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Și dacă numai asta era nu ar fi fost mai nimic. Dar nația aceasta țigănească a invadat Europa. Degeaba îi vânează ca pe șobolani națiunile europene și îi trimit înapoi acasă, fiindcă nici nu se usucă cerneala pe actele de expulzare și ei sunt prezenți înapoi la poalele Luvrului în Franța, sau la umbra Coloseumului din Italia. Și uita așa am ajuns ca să fim mai cunoscuți în lume prin țiganul nostru decât prin „tradițional românescul dor”? Da domnilor cetățeni ai lumii
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de asociere etc.). Atunci când există o amenințare externă sau un context defavorizant, granițele comunității devin mai evidente și mai semnificative. 3. Permeabilitatea. Comunitățile religioase puternic coezive au granițe mai puțin permeabile, care sunt întărite de ritualuri de acces și de expulzare din comunitate. În cadrul acestor comunități, criteriile de eligibilitate sunt stabile și nenegociabile. 4. Deschiderea la negociere și manipulare. În funcție de modul în care sunt conștientizate și percepute, granițele unei comunități pot fi negociate și deplasate într-o măsură mai mare sau
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
precizăm: nu se acceptă texte care ofensează credința catolică, Biserica Catolică (aplicabil și credinței creștine, Bisericii în general)(http://www.forum-catolic.cnet.ro/viewtopic.php? f=1șit=32). Membrii care nu respectă condițiile comunităților sunt sancționați prin avertismente publice și expulzare (banned), ceea ce reprezintă un fenomen relativ des întâlnit comparativ cu alte comunități virtuale, în special în comunitățile care au drept scop promovarea credințelor specifice unei religii anume. Dezvăluirea identității reale a participanților este considerată o dovadă a onestității și bunei-credințe
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
aflate sub autoritatea mareșalului Mac-Mahon, a luat sfîrșit în 1879 odată cu victoria electorală a republicanilor, care a adus în Camera Deputaților și în Senat o majoritate anticlericală a cărei politică avea să se lovească de aceea a Bisericii: laicizarea școlilor, expulzarea congregațiilor, secularizarea spitalelor, toate acestea într-un context general puternic anticlerical. Spania nu a fost mai puțin ferită de această evoluție. Pînă în 1868, influența Bisericii fusese foarte importantă, în cadrul unui stat confesional. În 1868 o revoluție de factură anticlericală
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de Ierusalim; în sfârșit, "ararea" pământului Ierusalimului, aluzie la ridicarea de către Hadrian, în 136, în locul Templului distrus, a unui sanctuar păgân, orașul fiind rebotezat Aelia Capitolina și interzis evreilor. Ulterior, în aceeași manieră, acestei date emblematice i-a fost asociată expulzarea evreilor din Anglia în 1290, din Franța în 1394 și din Spania în 1492. Istoria este astfel absorbită de această concepție repetitivă asupra evenimentelor, lăsându-l pe Dumnezeu ca martor suprem și luându-i omului orice putere de intervenție în afară de
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
zi, cauzată de foamete, ravagiile epidemiilor, condițiile de viață, se întâlnește cu suferința spirituală, care le permite oamenilor s-o suporte. Cronicile produse după Cruciade sunt o scriere a suferinței. Tribulațiile evreilor sefarzi sub Almohazi în secolul al XII-lea, expulzarea din Spania în 1492, masacrele comise de cazaci în Polonia și Ucraina în 1648, expulzările succesive din diferite locuri din Europa, acuzațiile de omor ritual și diverse alte persecuții suscită, la rândul lor, propriile cronici. Și astăzi, când se evocă
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
le permite oamenilor s-o suporte. Cronicile produse după Cruciade sunt o scriere a suferinței. Tribulațiile evreilor sefarzi sub Almohazi în secolul al XII-lea, expulzarea din Spania în 1492, masacrele comise de cazaci în Polonia și Ucraina în 1648, expulzările succesive din diferite locuri din Europa, acuzațiile de omor ritual și diverse alte persecuții suscită, la rândul lor, propriile cronici. Și astăzi, când se evocă istoria evreilor, este scoasă în evidență tot această memorie a suferinței, devenită numitorul comun al
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
în vistierie. Acceptați, apoi arestați din nou, aceștia din urmă suportă aceleași umilințe ca și evreii în regatul francez. Sub impactul flagelanților, grup de penitenți de inspirație apocaliptică care ațâța furia săracilor împotriva evreilor, aceștia au suferit, desigur, masacre și expulzări în timpul ciumei din 1348-1349, fiind bănuiți că otrăveau fântânile și răspândeau boala. Dar, dacă ei sunt acuzați de ucidere rituală, țiganii sunt mult timp acuzați de canibalism. În orice caz, condiția evreilor a rămas mult timp mai de invidiat decât
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
în timpuri nesigure când fiecare avea nevoie de o consolare și de un sprijin pentru a continua să rămână evreu în fața valului de asalturi intermitente inspirate de febra religioasă și când grupul însuși, amenințat de dezintegrarea "națională" și "religioasă" prin expulzări, trebuia să-și asigure perpetuarea și coeziunea. Acest tip de reacție le-a permis evreilor să reziste la agresiuni ca o comunitate sudată de interese împărtășite, dacă nu politice, cel puțin religioase. Discursul de suferință care se conturează după prima
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
pe aceia pe care îi voi lăsa în viață"35. La sfârșitul timpurilor, păcatul va fi dispărut, chiar și cel al convertiților. Trei secole mai târziu, alungarea evreilor din Spania, Sicilia și Sardinia, convertirea forțată a tuturor evreilor din Portugalia, expulzarea din Navarra, Provența și regatul Neapolelui creează un uriaș traumatism, comparabil în mod subiectiv cu cel al Holocaustului 36. Iar lumea sefardă, dezrădăcinată, puternic zguduită, încearcă să articuleze un răspuns, foarte impregnat de mesianism, la această nouă provocare. Dacă în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]