659 matches
-
că αἰών constituie „cadrul conceptual al extensiunii” (νόημα διαστηματικον, On Ecclesiastes 440) în cadrul căruia experimentăm fenomenele. Absența „diastimei” în Creator este primul temei al incomprehensibilității Sale și chiar al transcendentei Sale. Se poate spune că creația întreaga este „diastima” sau extensiune în timp și spațiu. Această creație este deschisă cunoașterii omului. Dar totul în ea este în mișcare și schimbare, nimic din ea nu este constant, permanent sau schimbat. Este o curgere constantă 6. Prin urmare, ființa „neextinsă” este Creatorul, iar
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
atât început, cât și sfârșit (χρόνος). Paul Plass este de părere că prăpastia (the gulf) dintre Creator și creatură este acoperită parțial epistemologic. Gândind despre Dumnezeu, suntem obligați să ne utilizăm categoriile extinse și, procedând astfel, acoperim prăpastia extinzându-ne extensiunea finita în extensiune infinită: eternitatea este, din punctul nostru de vedere, o extensiune temporală infinită în ambele direcții, întinzându-se spre eternitatea adevărată a lui Dumnezeu dincolo de orice „dimensiune”. În această perspectivă, timpul nu este o extensiune tout court, ci
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
și sfârșit (χρόνος). Paul Plass este de părere că prăpastia (the gulf) dintre Creator și creatură este acoperită parțial epistemologic. Gândind despre Dumnezeu, suntem obligați să ne utilizăm categoriile extinse și, procedând astfel, acoperim prăpastia extinzându-ne extensiunea finita în extensiune infinită: eternitatea este, din punctul nostru de vedere, o extensiune temporală infinită în ambele direcții, întinzându-se spre eternitatea adevărată a lui Dumnezeu dincolo de orice „dimensiune”. În această perspectivă, timpul nu este o extensiune tout court, ci extensiunea și eternitatea
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
the gulf) dintre Creator și creatură este acoperită parțial epistemologic. Gândind despre Dumnezeu, suntem obligați să ne utilizăm categoriile extinse și, procedând astfel, acoperim prăpastia extinzându-ne extensiunea finita în extensiune infinită: eternitatea este, din punctul nostru de vedere, o extensiune temporală infinită în ambele direcții, întinzându-se spre eternitatea adevărată a lui Dumnezeu dincolo de orice „dimensiune”. În această perspectivă, timpul nu este o extensiune tout court, ci extensiunea și eternitatea sunt extensiune necuantificabilă. De asemenea, ne amintim și de „participarea
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
prăpastia extinzându-ne extensiunea finita în extensiune infinită: eternitatea este, din punctul nostru de vedere, o extensiune temporală infinită în ambele direcții, întinzându-se spre eternitatea adevărată a lui Dumnezeu dincolo de orice „dimensiune”. În această perspectivă, timpul nu este o extensiune tout court, ci extensiunea și eternitatea sunt extensiune necuantificabilă. De asemenea, ne amintim și de „participarea” platonica. Lucrurile create „participa” întotdeauna, si nu „posedă” niciodată. Astfel, ele nu sunt niciodată sfârșituri, ci doar începuturi; ele se află la granița dintre
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
finita în extensiune infinită: eternitatea este, din punctul nostru de vedere, o extensiune temporală infinită în ambele direcții, întinzându-se spre eternitatea adevărată a lui Dumnezeu dincolo de orice „dimensiune”. În această perspectivă, timpul nu este o extensiune tout court, ci extensiunea și eternitatea sunt extensiune necuantificabilă. De asemenea, ne amintim și de „participarea” platonica. Lucrurile create „participa” întotdeauna, si nu „posedă” niciodată. Astfel, ele nu sunt niciodată sfârșituri, ci doar începuturi; ele se află la granița dintre ceea ce nu se schimbă
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
eternitatea este, din punctul nostru de vedere, o extensiune temporală infinită în ambele direcții, întinzându-se spre eternitatea adevărată a lui Dumnezeu dincolo de orice „dimensiune”. În această perspectivă, timpul nu este o extensiune tout court, ci extensiunea și eternitatea sunt extensiune necuantificabilă. De asemenea, ne amintim și de „participarea” platonica. Lucrurile create „participa” întotdeauna, si nu „posedă” niciodată. Astfel, ele nu sunt niciodată sfârșituri, ci doar începuturi; ele se află la granița dintre ceea ce nu se schimbă niciodată și ceea ce se
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
este reprezentată de procesul extins al vieților lor, s-ar părea că acestea nu pot depăși timpul fără a înceta să fie creaturi. În orice caz, tânjirea lor după Dumnezeu este eternă, transformă δiάστημα în ceva aflat între Dumnezeu și extensiunea pur temporală 11. Se creează astfel cele două niveluri inferioare ale realității (lumile inteligibile și sensibile), dar universul vizibil este destinat a dispărea la sfarsitul timpurilor, astfel că doar universul inteligibil este adevărata creație 12. Creatorul „există întotdeauna fără schimbare
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
G. XLV, col. 2B-28A apud Asist. Univ. Dr. Marius Telea, „Dumnezeu și creația Să. Conceptul de „diastima” în gândirea teologica a Sfanțului Grigorie de Nyssa”, în Revistă Teologica, Anul X (82), 2000, Nr. 3-4, p. 174-175. Creația este lipsită de extensiune (ἀδιαστάτως) în raport cu timpul, așa cum un punct este neextins în raport cu o linie. În actul nesfârșit al voinței lui Dumnezeu, toate componentele universului erau „vizibile pentru ochiul lui Dumnezeu în logosul puterii lor”, pentru că El „cunoaște toate lucrurile înainte ca acestea să
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
discuția îndelungată asupra timpului și eternității în critică Sfanțului Grigorie la Eunomiu. Ce este creat există conform unei ordini secvențiale și este măsurată prin „extensia eonilor”; ce este necreat nu are nici „succesiuni temporale” (chronikē akolouthia), nici nu aparține categoriei extensiunii (διαστηματικον νόημα). Nu începe de la un astfel de început, nu ajunge la un astfel de capăt și nu utilizează o modalitate care să poată fi înțeleasă în termenii vreunei ordini. Atemporalul întotdeauna „este cu un pas înaintea” efortului nostru de
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
există nimic în afara să care, călătorind în trecut să poată genera trecut sau viitor”. Toate lucrurile trecute și viitoare „sunt în mod egal prezente” pentru ea21. Totuși, acest aspect nu răspunde la întrebarea dacă infinitatea lui Dumnezeu este propria Să extensiune sau numai o problemă legată de nevoia noastră de a proiecta extensiunea în realitatea Să „pur actuala”. Ce este infinit ar fi nemăsurat și „neextins”, ar putea însemna atât „extensiune infinită”, 18 Sf. Grigorie de Nyssa, În Hexaemeron, P. G.
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
sau viitor”. Toate lucrurile trecute și viitoare „sunt în mod egal prezente” pentru ea21. Totuși, acest aspect nu răspunde la întrebarea dacă infinitatea lui Dumnezeu este propria Să extensiune sau numai o problemă legată de nevoia noastră de a proiecta extensiunea în realitatea Să „pur actuala”. Ce este infinit ar fi nemăsurat și „neextins”, ar putea însemna atât „extensiune infinită”, 18 Sf. Grigorie de Nyssa, În Hexaemeron, P. G. XLIV, col. 72A. 19 Ibidem, col. 69A. 20 Sf. Grigorie de Nyssa
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
răspunde la întrebarea dacă infinitatea lui Dumnezeu este propria Să extensiune sau numai o problemă legată de nevoia noastră de a proiecta extensiunea în realitatea Să „pur actuala”. Ce este infinit ar fi nemăsurat și „neextins”, ar putea însemna atât „extensiune infinită”, 18 Sf. Grigorie de Nyssa, În Hexaemeron, P. G. XLIV, col. 72A. 19 Ibidem, col. 69A. 20 Sf. Grigorie de Nyssa, Contra Eunomium, în col. cît., 1.134. 21 Ibidem, 1.136. cât și „lipsa extensiunii”. Ultima reprezintă definiția
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
putea însemna atât „extensiune infinită”, 18 Sf. Grigorie de Nyssa, În Hexaemeron, P. G. XLIV, col. 72A. 19 Ibidem, col. 69A. 20 Sf. Grigorie de Nyssa, Contra Eunomium, în col. cît., 1.134. 21 Ibidem, 1.136. cât și „lipsa extensiunii”. Ultima reprezintă definiția corectă a infinității, dar discuția despre incapacitatea noastră de a „străbate” infinitatea divină sau despre „înălțarea noastră în urmă eonilor” indică spre prima, iar ambivalenta este un bun exemplu al „deplasării dimensionale” neoplatoniene 22. Așa cum lumină, în
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
intermediare: timp transcendent, mișcare nemișcata, durata nemodificata. Sfanțul Grigorie consideră de obicei ultimele două categorii împreună. Epistemologic, ajungem dincolo de noi înșine în propria noastră proiecție subiectivă a duratei nesfârșite în Dumnezeu. Dar, de asemenea, ne vom bucură și de o extensiune infinită care este posesiunea obiectivă a lui Dumnezeu. Astfel, doctrina platoniana conform căreia mai superiorul este prezent funcție de capacitatea mai inferiorului este aplicată în două moduri. Ajustarea de către Dumnezeu a realității Sale obiective la capacitatea noastră este (1) conceperea de către
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
Această teorie are un statut post-estetic. Analiza fiecăreia dintre aceste teze cu caracter de ipoteze va clarifica felul în care teoriile artei conceptuale au contribuit la (in)formarea studiilor vizuale contemporane. Revenind asupra precizării că studiile vizuale au atât o extensiune disciplinară, cât și una practică este de nuanțat faptul că în cazul celei dintâi accepțiuni, studiile vizuale constituie o disciplină de studiu în mediile academice anglo-saxone, luând forma unei reconceptualizări a istoriei artei atât din perspectiva recuperării contextelor sociale, politice
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
criticismului (retoric). În acest sens, întreaga "cultură populară"/pop cultura (popular culture, în limba engleză) dobândește un loc central în întreprinderea critică, de unde putea fi etichetată, pur și simplu, drept "oportunitate pierdută"757 până la momentul respectiv. McKerrow remarcă pericolul unei "extensiuni a formelor de analiză tradiționale"758, prin intermediul căreia pop cultura ar fi apropriată punând accentul pe agent, în detrimentul simbolului: o astfel de abordare ar "perpetua, pur și simplu, clișeele moderniste în construcția sa, (întreprinsă adăugirea mea) prin lentilele mioape ale
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
direcția economică agrară din Ministerul de la Washington. G. F. Warren a dezvoltat și îmbunătățit metoda de cercetare; a scos elevi și profesori care ocupă azi posturi înalte; a pus bazele multor cercuri de contabilitate printre fermieri; a dezvoltat sistemul de extensiune, dar mai ales a dat tiparului lucrări de o remarcabilă valoare. Vechea economie rurală a lui Spillman se ocupa numai cu studiul organizării fermelor, farm-management. Azi la Ithaca, economia agrară a ajuns la o mare dezvoltare, cu rezultate practice din
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
-i place că noi, europenii, știm să și trăim, în timp ce ei cunosc foarte puțin distracția. Ministerul are o serie de servicii și birouri ce recomandă rețete tehnice. O deosebită importanță o joacă serviciul economic și cel statistic. În afară de serviciile de extensiune ale facultăților, Ministerul urmărește cu deosebită grijă și atenție rezultatele ce le obțin fermierii, atât în ceea ce privește aplicarea tehnicii și producția care o obțin, dar în aceiași măsură urmăresc rentabilitatea. În această ordine de idei, prețurile joacă un rol capital. Bunicii
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
pentru vite și oameni devine acută. Ministerul luptă pentru a atrage coloniști. Se ofereau în 1936 câte 200-250 ha de teren în condițiuni avantajoase. Luptând pentru ridicarea tehnicii, îmbunătățirea semințelor, conservarea solului și extinderea irigațiilor, Ministerul prin serviciul său de extensiune luptă pentru susținerea prețurilor. A doua zi, 4 mai, înaintăm spre vest în marea câmpie a Dakotei. Pe marginea șoselei nici un arbore, nici o tufă, doar zeci de kilometri de sârmă ghimpată denotă că undeva, departe, e un ranch. Niște puncte
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
nici un om străin de minister, nici un ușier, nici o așteptare de audiențe. Pentru 600.000 populație agricolă, un astfel de minister și o facultate de agronomie la Fargo e suficient. La acestea se adaugă stațiunile, câmpurile de experiență și serviciul de extensiune, plus cooperativele și farm-birourile. Suntem invitați să luăm masa cu funcționarii ministrului în cantina modernă din subsol. O doamnă aflând că suntem din România, se duce repede să ne caute un grup de conaționali. Constatăm cu regret că doamna făcuse
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
aur de la Led. În cursul nopții temperatura e de 40 grade. A doua zi temperatura se menține. Mă duc totuși să vizitez facultatea de agronomie, în special departamentul de economie agrară. În zonele cu multă zootehnie, activitatea serviciului de extensiune e îngreuiată, rețelele comandate depind în mare măsură în aplicarea lor de o serie de factori subiectivi. Omul pe de o parte, vitele pe de altă parte, ridică dificultăți mai mari. Îmi amintesc astfel de corespondența ce o purta marele
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
și fixăm programul pentru a doua zi. În ziua de 3 Iunie, înainte de amiază, vizităm facultatea, ferma, apoi departamentul (catedra) de economie agrară. Prof. Benet, șeful catedrei, aplică în general metoda de cercetare a departamentului de la Ithaca. Serviciul său de extensiune e foarte bine organizat. Am vorbit mai înainte de grija ce o purta ca fermierii să nu se înglodeze în datorii. În acel timp mecanizarea era în extindere. Studiul lui Johnston, făcut asupra celor 1600 de ferme, a lămurit lumea
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
pe acesta din urmă să facă ceva ce, altminteri, nu ar face13. Această aserțiune ne obligă să facem câteva considerații. Orice putere de acest tip este relativă la un domeniu determinat și la o durată temporală determinată; așa se configurează extensiunea puterii. B îl va asculta pe A într-o măsură mai mare sau mai mică, aspect care va determina intensitatea, gradul de ascultare respectiv; extensiunea și gradul de ascultare determină (împreună) câmpul puterii, dar în același timp și caracterul relativ
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
este relativă la un domeniu determinat și la o durată temporală determinată; așa se configurează extensiunea puterii. B îl va asculta pe A într-o măsură mai mare sau mai mică, aspect care va determina intensitatea, gradul de ascultare respectiv; extensiunea și gradul de ascultare determină (împreună) câmpul puterii, dar în același timp și caracterul relativ al acesteia. B nu îl ascultă pe A datorită calității dispozițiilor acestuia; problema lui nu este aceea a valabilității argumentelor, ci a motivelor pentru care
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]