669 matches
-
autografă presupune contactul direct cu suportul scris, încît semnătura constituie o probă a prezenței celui care a semnat, așa cum se întîmplă în enunțarea orală. Semnătura permite subiectului valabilitatea actelor scrise din perspectiva faptului că exprimă voința lui conștientă și își exteriorizează un anumit statut pe care îl deține. În epoca actuală, a apărut și s-a impus semnătura electronică, situație în care caracterul autograf nu mai este necesar pentru a valida un document, căci este semnătură orice scriere a numelui de către
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
acestei operații fiind un timp operativ. Cuvintele reprezintă însă gîndirea numai în măsura în care sînt organizate în sisteme, căci fiecare sistem reprezintă timpul operativ din gîndirea unei noțiuni, făcînd să se deruleze diferite etape ale dezvoltării ei. G. Guillaume distinge timpul care exteriorizează verbul și îl explică și timpul care îl interiorizează și îl implică, distincție care corespunde diferenței dintre timpul verbal și aspect. Timpul explicat vizează dimensiunea propriu-zis temporală a verbului, capacitatea care permite localizarea unui eveniment în timp. În cazul actualizării
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Z. H., de 66 de ani, s-a internat într-un serviciu de chirurgie, pentru tumoră epigastrică, cu evoluție de aproximativ 3 luni (?). Laparotomia exploratoare, lecturată de pe copia protocolului operator solicitat, arăta, la explorarea pancreasului, o tumoră (?), nedelimitată, care se exterioriza puțin sau deloc pe fața anterioară a pancreasului, tumoră ce ocupa în întregime pancreasul. Nu a influențat starea generală a bolnavului. Echipa de chirurgi era tentată să practice pancreatectomia totală, operație a disproporționată față de starea bolnavului, care era precară
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
IX - Drenajul cavității dindărătul stomacului cu un tub de polietilenă, scos, mai întîi prin hiatusul lui Winslow, apoi prin contraincizie, în hipocondrul drept, subcostal. Dacă plaga pancreatică a fost efectuată în jumătatea stîngă a pancreasului, tubul de dren va fi exteriorizat, mai întîi prin ligamentul gastro și pancreato-splenic, apoi, prin peretele abdominal, va fi scos, prin contraincizie în hipocondrul stîng, cît mai anterior de marginea anterioară a splinei. Timpul X - Sutura peretelui abdominal în planuri anatomice. Aceiași timpi operatori și la
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
cum ar fi cele după leziuni provocate de pancreatitele cronice complicate. Topografia parietală a fistulelor pancreatice este deosebită: ea diferă de la caz la caz, atît după sediul inciziilor de abordare a pancreasului, cît, mai ales, de zona unde s-a exteriorizat tubul de dren care este, de obicei, obligatoriu, după operațiile pe pancreas. Astfel, sediul acestor fistule este în zona etajului supraombilical, într-o proporție de peste 90 la sută, însă orificiile fistuloase pot avea sediul și în zona subombilicală sau pe
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
zinc, pentru că oricît de perfect ar fi montat drenul, secreția pancreatică va drena și pe lîngă drenajul tubular montat. Dacă drenajul postoperator al secreției pancreatice se face prin plaga operatorie, sîntem obligați să găsim, în plaga operatorie, zona de unde se exteriorizează drenajul, zonă în care se va monta un tub de dren, manevră destul de dificilă, dar posibilă, după care se vor proteja, ca mai sus, țesuturile din zonă. După termenul stabilit, zilele trecute de la debutul fistulei, se poate trece la efectuarea
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
înfundarea sa sub un surget sero-seros de ață, à la Witzel; trecerea unui fir de ață prin extremitatea liberă a fistulei. Timpul IV - Efectuarea unei mici gastrotomii la capătul fistulei și introducerea în stomac a firului tractor care va fi exteriorizat la o distană convenabilă, unde va fi strîns pentru a interioriza fistula în stomac, după care se va fixa, înnodînd firul pe fața anterioară a stomacului. Timpul V - Se va continua înfundarea fistulei care a fost introdusă în stomac, după ce
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
digestiv. C. Fistulele anastomotice digestivo-digestive, produse la nivelul anastomozelor de restabilire a tranzitului digestiv. D. Fistulele anastomotice multiple, pancreato- digestive, bilio-digestive și digestivo-digestive, în diferite „combinații”, după cum vom vedea imediat. Fistulele pancreatice mixte sau anastomotice Definiție: Sînt acele fistule care exteriorizează atît sucul pancreatic cît și cel digestiv, acolo unde a fost implantat pancreasul cu canalul său excretor, în așazisele anastomoze pancreato- digestive. Aceste fistule sînt destul de frecvente din cauza indicațiilor și practicarea derivațiilor pancreato-digestive din ce în ce mai des. Caracteristici: Sînt fistule cu debit
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
însăși o puternică dovadă că numărul mecanismelor morbide ale organismului uman nu este deloc practic nelimitat, cum greșit s-ar putea crede, și că procesele morbogene (fie ele toxi-infecțioase microbiene sau ne-microbiene, fie intoxicații medicamentoase) sunt constrânse să se exteriorizeze prin mijlocirea acelorași (câtorva) mari posibilități fundamentale de expresie morbidă. Cauzelor morbogene diverse, organismul pare a nu le ține la dispoziție, decât un număr relativ limitat de tipuri reacționale. În acest caz, corespondența dintre tipul clinic și tipul medicamentos experimental
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
spuneam, „ideea de realizare” individuală, ideea de „destin”. Capacitatea unui individ născut În hazardul unei rase, al unui continent, al unei civilizații și al unei istorii, uneori arbitrară, sufocantă, de „a se exprima”, În sensul de a „exprima”, de a „exterioriza” În forme canonice, date, energia, forța sa specifică, datele sale native pe care tocmai În acest proces de „exprimare”, de „realizare”, le va descoperi el Însuși, odată cu cei cărora li se „adresează”. De fapt, ceea ce numim individuație, termen ce vrea
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
a însărcinat să vă aduc la cunoștință că-i puteți primi pe Rafael și pe Gemer. Cu o singură condiție, ca dumneavoastră să-i conduceți personal până în Israel". Bucuria mea a fost fără margini, dar mă stăpâneam totuși să nu exteriorizez sentimentele care mă răvășeau și să mențin o atitudine reținută. Problema era însă că, fiind Însărcinatul cu Afaceri în Norvegia (adică Șeful Misiunii Diplomatice), eu nu puteam să abandonez pentru câteva zile postul din Oslo, căci nu aveam la ambasadă
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
treptată a vieții interioare. Am reușit, încet-încet, să nu mai credem decât în ceea ce se percepe la suprafață și ca suprafață. Cu alte cuvinte, ceea ce nu se vede, ceea ce nu sare în ochi nu există. Simțim strict atât cât putem exterioriza. În al doilea rând, ne aflăm în situația de a compensa prin evidențe grosolane ceea ce am pierdut în înălțime și subtilitate. Inten sitățile mute, răcoarea aspră a înălțimilor ne-au devenit străine. Avem, dimpotrivă, nevoie de vociferare și febră. Tânjim
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
dea un inconfundabil simțământ de mulțumire. Nu reușeam să înțeleg dacă era suspinul materiei, adică ecoul surdinizat a ceva care era împrejurul meu, sau mai degrabă venea din mine însumi. Poate că era chiar un freamăt interior, care apoi se exterioriza și ajungea să se contopească în spasmul confuz al peisajului. Când mă cufund astfel în natură, peisajul e atât de viu că eu încetez să exist. Am trăit o clipă de supremă euforie. Apoi m-am întors la normalitate. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
din exterior) (Pike, 1967; Berry, 1969) în alegerea instrumentelor de măsură. Există comportamente universale, precum agresivitatea, dar formele specifice de exprimare agresivă sînt puternic modelate cultural. Fiecare cultură subiectivă întreține unicitatea culturii de la nivel social, care la rîndul ei se exteriorizează printr-o arie variată de comportamente agresive. Este motivul pentru care psihologia interculturală încearcă să combine cele două perspective și să extragă semnificațiile "de jos în sus", de la cultura investigată înspre conceptul generic (de exemplu, de la ceea ce înțeleg chinezii prin
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Rusia ostilitatea, resentimentul și invidia față de cei care au mai mult. Această reacție poate fi considerată o atitudine negativă angajantă, pe care mulți cetățeni o au față de cei mai bogați, cunoscuți sub numele de "noii ruși", dar care nu se exteriorizează într-o revoltă publică, evocînd mai degrabă o formă de fugă de societate. 8.3.4. Țările postsovietice Conform studiilor comparative pe dimensiunea individualism-colectivism realizate de S. Schwartz la mijlocul anilor '90, țările postsovietice aveau parte de aceleași note colectiviste. Un
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mai frecvent, dar au mai puțină libertate și autonomie în comparație cu cei din culturile individualiste. Cu alte cuvinte, familiile colectiviste sînt "mai calde" față de copii, dar manifestă și mai mult control asupra acestora. Copiii colectiviști sînt mai puțin încurajați să-și exteriorizeze emoțiile, să spună "ce simt" în variate situații. Mai ales dacă familiile colectiviste sînt numeroase, copiii sînt învățați în majoritatea cazurilor să se conformeze unui tratament din ce în ce mai uniform, în care "copilul ideal" e cel care respectă regulile. Aici, dependența față de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în culturile masculine, în schimb religia joacă un rol social mai modest, iar preoții pot fi atît bărbați, cît și femei în culturile feminine. în culturile masculine, în familie predomină, după cum era de așteptat, structura tradițională, fetele pot să se exteriorizeze prin lacrimi ("au voie să plîngă"), spre deosebire de băieți, care în schimb dețin "privilegiul" de "a se bate" (căci "fetele nu au voie"), iar la școală nereușita este privită ca un dezastru. în culturile feminine, în familie există o structură flexibilă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
influențați de culturile vecine, sînt mai puțin deschiși la acceptarea unor reguli noi (Triandis, 2001, p. 911). Un rol important în formularea diferențelor interculturale îl au și limba, timpul și spațiul (Triandis, 2001, p. 908). De asemenea, valorile culturale sînt exteriorizate la nivelul instituțiilor societale (precum familia, educația, instituțiile economice, politice, sistemele religioase) prin scopurile și modurile lor de operare. De exemplu, în societățile unde ambiția personală și succesul sînt foarte apreciate, sistemele economice și politice sînt competitive (de genul pieței
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sadness), furia (anger), dezgustul (disgust), surpriza (surprise) și frica (fear). Aceste studii au fost reluate și în societăți care nu cunoșteau scrisul, precum anumite comunități din Noua Guinee, care au relevat că și în societățile preliterare cele șase emoții "universale" exteriorizate de "americani" pot fi recunoscute de către subiecții din Noua Guinee și reciproc. Studiile coordonate de C. Izard (1994) au vizat și cuantificarea subiectivă a intensității fiecărei emoții. S-a constatat în cercetarea derulată în zece culturi naționale diferite un înalt
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mai dificil de identificat, ca și "interesul" sau "rușinea". M. Biehl și colaboratorii (1997) au ajuns la o concluzie asemănătoare în investigația lor desfășurată în SUA și Japonia, în care participanții la cercetare trebuiau să efectueze evaluări reciproce ale emoțiilor exteriorizate de membrii celeilalte culturi. Totodată, H. Markus și S. Kitayama (1991) au organizat în Japonia o anchetă psihosociologică în care subiecții erau puși să aprecieze în limba propriei țări "potrivirea" a 20 de perechi de emoții diferite, care aveau o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dețineau subiecții naivi: fie aceea că sînt singuri, fie că urmăresc filmul supervizați. în cazul în care filmele erau vizionate solitar, atît japonezii, cît și americanii au avut reacții similare: au fost foarte tulburați și nu au ezitat să își exteriorizeze emoțiile, căci nu se știau supravegheați. în schimb, în aceeași condiție experimentală a succesiunii de imagini stresante, în situația în care era prezent "omul de știință", japonezii nu mai indicau frămîntarea extremă, ci, uneori, ajungeau chiar să zîmbească (e adevărat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
experimentale sugerează că regulile implicite de exteriorizare a emoțiilor diferă considerabil de la o cultură la alta (apud Smith, Bond, 1993, p. 63). W. Gudykunst și colaboratorii (1988) au examinat modul în care indivizi ce aparțin unor culturi naționale diferite se exteriorizează în fața autorității. Autorii au constatat că reacțiile verbale și nonverbale ca indicatori ai exteriorizării unor emoții cu tonalități diverse în interacțiune cu o autoritate simbolică sînt semnificativ mai puternice în culturile naționale cu un individualism crescut. Tot astfel, M. Argyle
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
informații, transmise prin grile specifice culturii din care individul face parte (Ekman, 1992, 1994). Socializarea într-o anumită cultură încurajează, în fond, exprimarea anumitor emoții, fapt dovedit de constatările realizate de către Friesen și Ekman (1972) asupra modului în care oamenii exteriorizează afectele. în aceste investigații au fost evidențiate reguli de manifestare (display rules) distincte, ordonate de prescripții culturale specifice, ce evidențiază modalitatea prin care emoțiile "ies la iveală". Reamintim că atunci cînd subiecții au fost puși în situația de a desemna
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
confirmat de antropologi (Ekman, 1992). Argumente în acest sens au fost aduse și de către Levy (1973, 1984, 1998), care a constatat că subiecții investigați din Tahiti nu au cuvinte în vocabularul limbii proprii pentru a exprima verbal "tristețea", în schimb, exteriorizează expresii ce evidențiau neîndoielnic "tristețea". Diferențele interculturale au putut fi observate atît în structura limbajului și în modul său de funcționare, precum și în stabilirea regulilor privind manifestarea și perceperea emoțiilor. S-a constatat de asemenea că de cele mai multe ori ne
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
2010). în concluzie, putem aprecia că membrii diferitelor culturi interpretează și judecă emoțiile bazîndu-se pe similarități, în ciuda diferențelor existente privind fizionomia feței, a diferențelor de etnie și mai ales în pofida regulilor prescrise cultural care guvernează modalitatea prin care noi ne exteriorizăm emoțiile. Rezultatele evocate constituie și un argument implicit care susține că oamenii, chiar dacă aparțin unor culturi diferite, folosesc pentru judecarea și perceperea expresivității celuilalt aceleași "indicații expresive". Cele mai multe anchete interculturale au furnizat evidențe în favoarea tezei "universalității", dar au subliniat și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]