502 matches
-
adânc asupra conținutului acestui psalm, urmărind verset cu verset, avem impresia că pe dinaintea ochilor noștri se perindă scene din viața noastră, care ne cheamă la pocăință. Particularitatea rugăciunii exprimată prin acest psalm constă în faptul că este o expresie, o exteriorizare a stării lui sufletești, zbuciumată de păcatul săvârșit. Conștient de gravitatea păcatului și neîmpăcat, psalmistul încearcă să se roage din toate puterile Domnului. Nici o altă rugăciune, alcătuită de vreun înaintaș al său, nu era satisfăcătoare, deoarece i se părea că
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
în care percepem relațiile conflictuale. Într-o măsură sau alta, părțile observă semnele conflictului (ale instalării situației conflictuale): pe de o parte, observă la sine starea de indispoziție, de încordare, pe de altă parte, la celălalt (atunci când ia act de exteriorizarea acestuia), observă starea de nervozitate, de nemulțumire, de dezorientare. În relația interpersonală, individul nu mai răspunde la salut, este pus să critice la orice cuvânt, afișează indiferența (sau încăpățânarea). Demn de reținut este faptul că mereu avem o percepție a
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ale supărării nocive sunt: • pe termen scurt, manifestarea acestei emoții produce o senzație de eliberare (mai ales atunci când ea s-a acumulat mult timp); oferă impresia de putere, de forță. În acest context, autoarea notează: "sentimentul de forță determinat de exteriorizarea supărării nocive este adesea încurajat de faptul că exprimarea acestei emoții, mai ales într-o manieră puternică și cu voce tare, conduce la obținerea lucrului dorit" (2000, p. 43). Altfel spus, verbalizarea supărării nocive este favorabilă pe termen scurt. Totuși
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
aspectele cele mai semnificative), iată câteva exemple: - LNP În aspect cu Mercur indică importanța valorilor intelectuale; - LNP În aspect cu Venus indică importanța vieții afective; - LNP În aspect cu Marte indică necesitatea Înfruntărilor; - LNP În aspect cu Jupiter indică expansiunea, exteriorizarea, puterea, ușurința (sau insatisfacția, dacă aspectul este disonant); - LNP În aspect cu Saturn indică o repliere, un recul, o asceză, o Înțelepciune... sau lipsuri, dificultăți, obstacole; - LNP În aspect cu Uranus indică originalitate, independență, acces la libertate... sau eventuale bulversări
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
o zonă în alta... Ceea ce ieri nu știam despre mine, dar mi-a dezvăluit un prieten, intră astăzi în zona liberă; ceea ce nu știam ieri și nu știa nimeni despre mine, am aflat astăzi acces în zona ascunsă; apoi, prin exteriorizare către ceilalți, poate intra în zona liberă. Particularizând pentru comunicarea didactică/educațională, sunt importante autocunoașterea și cunoașterea, după cum este imperioasă crearea de situații de comunicare care să provoace noi descoperiri despre sine/despre ceilalți (vezi, de exemplu, talentul unui copil
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
accepțiunea avută în vedere în II.1.), ci și transmitere de informații sub varii forme: comunicare a unor constatări, comunicare de informații și încercare de persuadare a interlocutorului, explicarea unor informații/opinii, argumentarea altora, definirea unor concepte/cadre de comunicare, exteriorizarea atitudinii față de interlocutor și față de contextul comunicativ, în general, oferire de feedback etc. Toate aceste ipostaze locutoriale implică valorificarea unor tehnici discursive: * informative: Astăzi ne vom întâlni cu...; * persuasive: Este o carte foarte interesantă, pe care am citit-o și
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de comunicare al românilor, vezi lucrarea Andrei Vasilescu (2010) în care autoarea punctează, ca particularități ale acestui stil de comunicare (versus cel al altor popoare): "elaborarea discursului pe baza unor strategii ale implicitului, rolul crescut al elementelor nonverbale în comunicare, exteriorizarea anxietății comunicative prin exprimarea adesea conflictuală a emoțiilor negative, tendința spontană de constituire a unor ierarhii în discurs în baza statutului atribuit interlocutorilor, activitate susținută de negocierea imaginii publice prin strategii duale ale politeții pozitive și negative" (Vasilescu, 2010, p.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
sau psiholog. Am desprins în sensul acesta câteva aspecte principale, după cum urmează în continuare. Funcțiile „discursului bolnavului”, respectiv „narațiunea clinică” a acestuia sunt următoarele: a) funcția expresivă de a comunica în exterior, celorlalți, propria sa suferință; b) funcția proiectivă de exteriorizare a suferinței resimțit ca ceva „străin”, „impropriu”; c) funcția de transfer, înrudită cu precedenta, constă în actul de separare sau de desprindere a persoanei de propria sa suferință; d) funcția de catarsis, are semnificația „descărcării tensionale” pe care o dă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
context, intuiția în care constă la început numele devine reprezentare, iar conținutul acestei reprezentări se realizează prin unirea dintre semnificație și semn (= forma semnului). Astfel, numele devine modul de existență a conținutului în inteligență și presupune, pe de o parte, exteriorizarea inteligenței înseși prin el și, pe de altă parte, interiorizarea numelui în forma unei intuiții produse de inteligență. Se produce astfel o dedublare a inteligenței printr-o "înstrăinare de sine" și o situare a ei "înăuntrul ei înseși". De aceea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
limbii); el a trăit, de altfel, în perioada marcată de tăcerea kantiană în legătură cu abordarea filozofică a limbii. Cînd tratează problema ființării, independenței și dependenței conștiinței-de-sine însă, acest filozof stabilește modul de raportare la o altă conștiință de sine printr-o exteriorizare (printr-o ieșire în afară), deci printr-o atribuire de sine, regăsindu-se astfel ca fiind o altă esență, distinctă, și, în același timp, văzîndu-se pe sine în celălalt 118. Conștiința-de-sine rațională se realizează prin ea însăși atunci cînd se
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
capacitate. Este mai ales cazul abordării filosofice a problemei libertății și a noțiunilor de libertate psihologică și intelectuală. Distincția dintre eu aș putea și eu pot corespunde deosebirii dintre sfera exterioară și cea interioară a libertății. Atunci când suntem interesați de exteriorizarea libertății, adică de libera acțiune , libertatea ia forma permisiunii. Când, pe de altă parte , nu se pune problema libertății exterioare, atunci avem de-a face cu sensul de capacitate. Termeni ca independență, protecție și acțiune sunt utilizați în general pentru
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
cuvinte, folosirea lor în comunicarea verbală, ale căror mijloace sunt, este mai întortocheat - rolul acestor cuvinte în limbajul nostru este altul decât suntem tentați să credem.“35 Tot așa, anumite forme de exprimare sugerează că vorbirea nu este decât o exteriorizare a gândirii. Impresia este întărită de acele exprimări în care verbele „a vorbi“ și „a gândi“ sunt folosite în paralel, de exemplu în expresii ca „Vorbește fără să gândească.“, „Gândește-te înainte de a vorbi!“, „Nu pot să-mi exprim bine
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
un cuvânt Încărcat cu afect, cu trăiri. (...) El e ceva dulce, poetic, din care s-a eliminat violența obiectivității, a exteriorității, a adevărului, o Împărtășire, o complicitate la duioșie”15. Intimitatea mediază Între zona ascunsului, a secretului și cea a exteriorizării. Ea este, În fapt, un teritoriu al revelației, al dezvăluirii și al Înzestrării faptelor cu un sens, cu o direcție și cu o funcție expresivă. În mod surprinzător, nu există reguli de constituire și, simetric, de destrămare a intimității. Imponderabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
viața și opera se identifică, drept „salcia plângătoare a acestei generații, oglindită în râul propriei conștiințe tragice”. Lucrurile nu stau altfel nici în ceea ce privește teatrul lui S. Enunțurile teoretice din capitolul Histrioneea - Despre teatrul literar, Metafora în arta regiei, Interiorizare și exteriorizare în arta actorului - sunt puse în operă atât în propriile realizări actoricești, în numeroasele puneri în scenă, dar mai ales în teatrul scris. Regia spectacolelor se va fi păstrat în amintirea publicului și cel mult a fost consemnată în cronicile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
este prin ea însăși statică, că în spațiul existenței sale nimic nu mai este de făcut și că, în consecință, nimic nu mai trebuie și implicit nu mai poate să se miște. Și atunci, ce a făcut totuși posibil actul exteriorizării lui Dumnezeu în creația lumii și, prin aceasta, a alterării perfecțiunii însăși, a virtualității încă nemanifestate? Căci, este un truism a spune că pînă la manifestarea sa concretă, orice existență semnificatoare poate fi sau poate să pară a fi perfectă
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
la edenuri". Cu siguranță că Dumnezeu a cunoscut și valorificat așa cum știm noi astăzi acțiunea acestei ades supărătoarelegi. 1.2.5. Înșelătorul înșelat Găsim, în această sintagmă, esența răspunsului explicit formulat la întrebarea: CUI VA SERVI, în cele din urmă, exteriorizarea Creatorului în creatura sa? Într-o atare ipostază, în care Dumnezeu se plasează (deliberat) în afara scenariului conceput de el însuși, semioza care marchează axa înșelător-înșelat devine circulară, angajînd un singur actor: Adam, omul înșelător care cade în plasa propriei sale
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
după alții (Dan Petrescu) inflația poeticească la români (este)... un simptom de subdezvoltare culturală. Inutil a intra în speculații foarte savante și filozofice pe această temă. Cât timp structura sufletească esențială este încă de tip agrar rural, o astfel de exteriorizare emoțională rămâne practic inepuizabilă și, esențial vorbind, justificată. Chiar și la poeții-intelectuali-citadini, la prima generație. Evident, pe parcurs, expresia lirică se va moderniza, se va problematiza și, deci, într-un anume sens, chiar se va steriliza. Istoria poeziei române moderne
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
să organizeze un material nestructurat; b) metode constructive subiectul are de construit structuri mai cuprinzătoare, pornind de la un material dat; c) metode interpretative sarcina subiectului constă în a interpreta un material având o semnificație efectivă; d) metode catartice constituind în exteriorizarea unei reacții emoționale ca răspuns la un stimul; e) metode refractive apreciind personalitatea individului, pe baza distorsiunilor unui mijloc convențional de comunicare socială. O altă clasificare este cea propusă de Eysenck (apud Hoeksema, S.N., 1998)56: a) teste de completare
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
hulita monotonie provincială. Și cum oamenii aceia resemnați, dar cu viață interioară, plictisiți, dar cu ochii deschiși, potoliți, dar fideli, supărați, dar sensibili, chiar prea sensibili ar putea fi altfel dacă noi cei dela centru nu am socoti că numai exteriorizarea conținutului sufletesc și a calităților morale și estetice contează. Dacă am înțelege și lucra pentru ca aceste virtuți provinciale să-și găsească în propriul lor mediu o mai amplă destindere și mulțumire, fie printr-o actualizare organică, fie pentru o respectare
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
inimi corupte... Nu ar exista corupție socială fără inimi corupte”. Și puțin mai înainte: „O inimă coruptă: aici este centrul problemei”. E nevoie de demararea unei cercetări asupra corupției, cu plecare de la acest punct, altfel ne-am învârti doar în jurul exteriorizărilor materiale ale corupției, însă fără a atinge vreodată izvorul adânc. Bergoglio surprinde, deci, invitația lui Isus de „a cunoaște inima ca izvor al acțiunilor noastre”, și întrucât „inima umană este inimă în măsura în care este dispusă să se refere la altceva”, adică
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
inițial involuntar, mai apoi conștient) și în literatura de ficțiune legea cauzalității inverse, potrivit căreia cuvântul ("forma") nu mai are menirea de a exprima trăirea interioară, "fondul" psihic, cu "conținuturile" specifice. Dimpotrivă: în loc să fie un mijloc de comunicare și de exteriorizare a vieții afective, cuvântul determină uneori niște stări sufletești și o serie de reacții sau "acțiuni" sui generis, obligându-i astfel pe toți cei ce "vorbesc" în ficțiune, de la "autor" la "personaje", să-și afirme (prin niște zadarnice tentative de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
proces de sublimare freudiană: "Pentru ca un sentiment să devină o obsesie e necesar [...] ca el să nu fie satisfăcut, realizat în chip normal, adică tradus în acte, în descărcări fizice, în posesiune, când e vorba de dragoste. Negăsindu-și o exteriorizare legitimă, el se reține și invadează toate încăperile sufletului [...], ajunge să paralizeze toate forțele sufletești prin întreținerea unei febre continue, de care omul de rând nu poate scăpa decât doar prin crimă pasională, iar artistul prin transferul ei în ficțiune
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
învățământului cu nevoile de perspectivă ale societății noastre, și-au exprimat intenția de a se adresa cu memorii conducerii de partid și de stat. În județele pe raza cărora funcționează instituțiile de învățământ cu limba de predare maghiară, comentariile sunt exteriorizare sub forma unor manifestări cu caracter naționalist. Măsurile de tehnicizare a învățământului a învățământului sunt considerate ca făcând parte dintr-o pretinsă acțiune de deznaționalizare și asimilare a maghiarilor din România. În cercurile unor intelectuali de naționalitate maghiară, care susțin
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Mencius identific] patru surse din care se formeaz] cele patru virtuți esențiale. Prima surs] este tocmai înclinația uman] a c]rei inoculare o promova și Mo Tzi. Simpatia fâț] de cei din jur se manifest] pe plan exterior, iar aceast] exteriorizare ajuns] la un nivel avansat se transform] în virtutea bun]voinței. Cel de-al doilea izvor este sentimentul rușinii, care motiveaz] dezvoltarea moralei (i). A treia surs] este sentimentul de respect și considerație fâț] de cei superiori, sentiment care motiveaz] conformitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lor este "simțuală", sunt realități ale simțirii generale; c) sunt împărtășite ca realități comune, "sunt unificate în individ, dar și între indivizi, deci sunt comunitare, nu doar unitare"; d) se manifestă prin simbolizări, adică prin "obiectivări", sau, altfel spus, prin "exteriorizări simbolico-artistice", prin mentalități, prin obiceiuri, stereotipuri etc. Două dintre aceste trăsături sunt de o importanță deosebită: faptul că sunt realități sufletești primare și faptul că sunt comune sau populare. De aici rezultă că o expresie a lor este sufletul popular
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]