466 matches
-
parodie la bătaie de joc, de la nostalgie la refuzul de a recunoaște, fie ne zbatem în mocirla rememorărilor vindicative, fie mărșăluim intransigenți și surzi pe ritmurile acuzelor solitare. Fiind liberi, nu mai suntem solidari. Nici măcar față de necesitatea organică de a extirpa răul comun. O amnezie malignă ne moleșește luciditatea. Nu mai punem întrebări, nu mai căutăm răspunsuri. Ne-am obișnuit să mergem șchiopătând și nu ne miră deloc că nu mai putem alerga. În cele din urmă, am ajuns în ipostaza
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
-i nici o nelegiuire care să poată fi tăinuită de Judecătorul a toate, „Care cunoaște toate înainte chiar de a se fi petrecut ele. Dar de ce să tot spunem vorbe? Rănile sunt mai grăitoare: rănile, chiar dacă le acoperim, cicatricea, chiar dacă o extirpăm, totuși credința n-o putem ascunde. Așa încât nu te poți lăuda că, tăindu-mi limba, faci cu neputință mărturisirea laudei. Destul L-am lăudat până acum pe Domnul prin cuvânt; de acum încolo să-L lăudăm prin suferință<footnote Din
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
lacurile înghețate, pline de cadavre goale. Să cunoști resemnarea unei turme omenești violate de un satrap. Și oroarea de a te simți părtaș la crima aceea. Și dorința violentă de a interpreta din nou acele întâmplări din trecut - pentru a extirpa din ele suferința, nedreptatea, moartea. Da, să ajungi din urmă mașina neagră pe străzile Moscovei și să o nimicești sub palma ta de uriaș. Apoi, ținându-ți respirația, să însoțești cu privirea tânăra femeie care împinge poarta casei sale, urcă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
hipotalamică înspre hipofiză. Craniofaringiomul poate fi așadar atât supraselar, determinând leziuni ale hipotalamusului, cât și intraselar, afectând direct hipofiza. Craniofaringiomul este o tumoră de cele mai multe ori benignă, bine încapsulată, dar extrem de aderentă de structurile învecinate, ceea ce le face dificil de extirpat în totalitate. în plus, craniofaringiomul are tendința de a crește în dimensiuni, mai ales din cauza unei componente chistice importante. Craniofaringiomul este alcătuit din celule bogate în keratină, ce formează pereții cavităților chistice, pline cu lichid uleios de culoare brun-închis. Tumora
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
e preferabilă extirparea sa prin abord superior, cu volet. Decizia asupra tipului de abord ar trebui luată de comun acord de către diverși specialiști (neurochirurg, radiolog, oftalmolog, neurolog, endocrinolog), neurochirurgul luând decizia finală . Este posibil ca tumora să nu poată fi extirpată în totalitate, nivelul de GH rămânând crescut și după operație, din cauza persistenței unui rest tumoral, eventual decelabil la un control RMN postoperator. Pentru a normaliza secreția de GH în aceste situații, se poate recurge la terapia cu analogi somatostatinergici long-acting
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
hiatusuri și posibilitatea de corectare a unor malformații abdominale asociate. Permite rezolvarea herniei Morgagni-Larrey bilaterală. Datorită riscului mare de existență a unei hernii bilaterale, această cale de acces este recomandată la copii. În unele situații sacul herniar nu poate fi extirpat folosind această cale de abord. Calea de abord toracică permite disecția facilă a aderențelor, precum și extirparea în totalitate a sacului herniar. Pe de altă parte nu oferă o lumină bună asupra defectului diafragmatic, ceea ce face ca repararea acestuia să fie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
tegumentul), fie prin fixarea unei plase de substituție (din polipropilenă sau Gore-Tex) [10, 41]. Conduita față de sacul herniar Circa 10-20% dintre herniile congenitale ale cupolei diafragmatice prezintă sac herniar. Este foarte important să se identifice sacul herniar și să se extirpe. Neextirparea sacului conduce la o serie de complicații prin transformarea sa într-un chist care comprimă plămânul, mediastinul și diafragmul recent suturat, putând determina recidiva herniei diafragmatice. Prin abord toracic prezența sacului este ușor observată, iar excizia sa este simplă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
poziția anatomică normală și vom exclude existența unor eventuale malformații congenitale asociate sau le vom trata corespunzător în caz că le punem totuși în evidență. Conduita față de sacul herniar De fiecare dată când nu există riscuri importante sacul herniar se disecă și extirpă în totalitate. Închiderea breșei diafragmatice Închiderea defectului diafragmatic prin sutura cu fire separate a celor doi versanți musculari (drept și stâng), cu separarea orificiului aortic de cel esofagian, este însoțită de realizarea unui montaj antireflux (fundoplicatura Nissen, asociată sau nu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
dezvoltarea literaturii noastre indicațiile profunde cu privire la problema tipicului în arta realistă cuprinse în raportul rostit de G.M. Malenkov la Congresul al XIX-lea al PCUS sunt un imens ajutor (...). Operele realiste trebuie - cum spune G.M. Malenkov: «cu focul satirei să extirpeze tot ceea ce este negativ» (...). În literatura noastră scriitorii au reușit să creeze personaje negative veridice cum sunt cele din Dulăii de Z. Stancu, din Desfășurarea de M. Preda, sau din romanul La cea mai înaltă tensiune de Nagy Istvan (...). Una
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Partidul Comunist German (KPD) a hotărât să-și deschidă larg porțile, oferind ajutor și protecție milioanelor de foști naziști. Cele două perspective - doctrina și calculul - nu sunt neapărat incompatibile. Ulbricht și colegii săi credeau realmente că nazismul nu putea fi extirpat din Germania decât prin realizarea unei transformări socio-economice: ei nu se sinchiseau de responsabilitatea individuală sau de reeducarea morală. Dar au Înțeles și faptul că nazismul nu era doar o farsă jucată nevinovatului proletariat german. Clasa muncitoare germană, ca și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
expedițiile cu o armată de 300.000 de soldați, înaintând până dincolo de Siret, Prut, Nistru și Nipru, ajungând până la Bug și Don, cu scopul de a "subjuga sau ucide pe daci". În cele din urmă, armata romană a "reușit să extirpe nația dacilor" (Kogălniceanu, 1837, p. 8). În sprijinul acestei concluzii este invocat același pasaj canonic din Eutropiu pe care s-au bazat și istoricii ardeleni. Desigur, teza continuității, cealaltă axă centrală a conștiinței istorice românești alături de teza originii latine, este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
serie de măsuri, pentru lichidarea trecutului. Moștenirea primită era dintre cele mai grele" (Roller, 1952, p. 716). În capul agendei se afla chestiunea monarhică, a cărei soluționare nu tolera nicio întârziere. Componenta monarhică a memoriei naționale românești a fost efectiv extirpată de bisturiul ideologic comunist în regim de urgență. Concluzii: sovietizarea memoriei românești. Schimbarea de regim politic survenită în 1947 prin care Regatul României a fost înlocuit cu Republica Populară România nu a rămas fără ecou pe planul înțelegerii oficiale a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
versiunea național-comunistă a memoriei istorice românești, spiritualitatea creștină în general și Biserica Ortodoxă în special dispar cu desăvârșire din meta-povestirea istoriei românilor. Motivul monarhic este menținut în unghiul mort al oglinzii retrospective a memoriei național-comuniste. Tema regalității și ideea dinastică, extirpate din memoria românească de îndată ce aceasta a intrat sub gestiune socialistă, continuă să fie subiecte tabu ale istoriei naționale. Discursul literaturii didactice din manualele de istorie este înzestrat cu dispozitive de "hermeneutică subminativă" la adresa ideii de regalitate. După cum s-a văzut
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
consfințește legislativ non-interferența dintre politică și educație: "Învățământul nu se subordonează scopurilor și doctrinelor promovate de partide sau alte formațiuni politice", în timp ce al. 2 interzice orice formă de prozelitism politic în spațiile și unitățile de învățământ. Fără niciun dubiu, legislația extirpă componenta ideologiei comuniste, înzestrând sistemul educativ cu un mecanism defensiv împotriva politizării și partinizării de orice natură. Jumătatea comunistă a național-comunismului a fost astfel lichidată din filosofia educațională postdecembristă. În schimb, jumătatea naționalistă nu doar că a fost conservată in
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
colective. Simțul istoric românesc se concretizează acum în memoria național-comunistă, caracterizată prin desovietizare, autohtonizare și hiperbolizare a trecutului indigen; vi) prăbușirea regimului comunist în decembrie 1989 a produs efecte minimale asupra restructurării memoriei elaborate în național-comunism, din care au fost extirpate doar stridențele evident comuniste. În compensație, etnicitatea a fost complet reabilitată pe fondul resurgenței pasiunilor etnice în politica românească imediat postdecembristă. Gestiunea politică a trecutului se face în termeni similari gestiunii național-comuniste. Memoria postcomunistă, articulată în prima fază a tranziției
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu sau fără îndepărtarea ficatului lezat al primitorului, apare ca ultimă resursă terapeutică în bolile hepatice terminale. Transplantul auxiliar (heterotopic) conservă ficatul receptorului și grefează un nou ficat, de regulă în regiunea paravertebrală dreaptă. În transplantul ortotopic ficatul bolnav este extirpat, transplantul efectuându-se în locul acestuia. Alternative ale transplantului ortotopic de ficat: - transplantul de hepatocite izolate de la donor cadavru; - folosirea de surse alternative pentru transplantul de hepatocite adulte primare: celule stem hepatice, măduvă osoasă, celule din cordonul ombilical și hepatocite imortalizate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]