2,802 matches
-
de exactitatea datelor ce se prezintă comisiei centrale, în care scop: a) controlează, urmăresc și verifică dacă s-au însămînțat la timp suprafețele prevăzute a fi cultivate, calitatea lucrărilor executate, densitatea plantelor, precum și curățirea, fertilizarea, însămînțarea și suprainsamintarea pășunilor și fînețelor naturale, evoluția vegetației culturilor și iau măsuri pentru realizarea producției la nivelul prevăzut prin plan; ... b) verifica, în toate categoriile de unități și la gospodăriile populației, modul de evaluare a producției agricole vegetale, în vederea asigurării exactității datelor și a respectării
DECRET nr. 77 din 6 martie 1986 privind evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106696_a_108025]
-
și a municipiului București, în care scop: a) urmăresc îndeplinirea sarcinilor prevăzute în planurile unităților agricole socialiste și ale altor unități deținătoare de terenuri agricole, în ceea ce privește însămînțarea la timp a suprafețelor cultivate, calitatea lucrărilor executate, însămînțarea și suprainsamintarea pășunilor și fînețelor naturale, realizarea cantitativa și calitativa a producției planificate; ... b) evaluează producția agricolă vegetală de pe loturile aflate în folosință personală și de pe terenurile gospodăriilor populației, cu respectarea normelor metodologice și tehnice de evaluare; ... c) îndruma și controlează permanent activitatea subcomisiilor din
DECRET nr. 77 din 6 martie 1986 privind evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106696_a_108025]
-
întreținere a culturilor și iau măsurile necesare pentru realizarea producției prevăzute în plan, în care scop: a) controlează însămînțarea la timp a suprafețelor prevăzute a fi cultivate, calitatea lucrărilor efectuate, densitatea plantelor, precum și curățirea, fertilizarea, însămînțarea și suprainsamintarea pășunilor și fînețelor naturale pentru realizarea cantitativa și calitativa a producției planificate; ... b) urmăresc evoluția stării de vegetație a plantelor și înscrierea în registrul culturilor a datelor privind tehnologia aplicată; ... c) transmit comisiilor județene și a municipiului București rezultatele evaluării producției agricole vegetale
DECRET nr. 77 din 6 martie 1986 privind evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106696_a_108025]
-
terenurile amplasate în extravilan. Nr. Categoria de folosință Zona (lei/Ron/ha) crt. 0 1 A B C D 1 Teren cu construcții 22 20 18 16 2 Arabil 36 34 32 30 3 Pășune 20 18 16 14 4 Fâneață 20 18 16 14 5 Vie pe rod, alta decât cea prevăzută la nr. crt. 5. 1 40 38 36 34 5. 1 Vie până la intrarea pe rod---- 6 Livadă pe rod, alta decât cea prevăzută la nr. crt. 6
Agenda2006-12-06-1-economic () [Corola-journal/Journalistic/284874_a_286203]
-
De aceea se calcula venitul moșiilor după numărul clăcașilor. Sătenii clăcași erau îndrituiți de ex. după dispozițiile Regulamentului Organic din Valahia a primi pogoane pentru case și grădină, pentru cinci vite câte jumătate pogon de islaz și trei pogoane de fânețe, pogoane de arătură și lemne de foc din pădure; iar pentru aceasta erau obligați a da proprietarului dijmă din rodul pogoanelor primite; a lucra 13 zile, din care o zi de plug, și a-i aduce un car de lemne
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
arama. D. C. A. Rosetti e desigur un om onest. Dar onestitatea onor. d. Slăniceanu în special se mai dovedește și dintr-altceva. Furajul în București costă pentru un cal 94 bani, în București unde, precum se știe, nu sunt fânețe în mijlocul orașului. În Dobrogea, țară foarte bogată în pășune, unde pasc {EminescuOpXII 202} sutele de mii de oi ale mocanilor, furajul costă 1 franc 12 bani de cal, conform contractului pe care onestul ministru l-a încheiat cu onor. Saniel
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fondul funciar, fondul forestier, resurse minerale utilizabile, rezerve de apă etc. Fondul funciar este un bun național, cuprinzând totalitatea terenurilor indiferent de destinație și proprietate. Structurat pe categorii de folosință, fondul funciar se compune din: − suprafața agricolă; − suprafața arabilă; − pășuni; − fânețe; − vii și pepiniere viticole; − livezi și pepiniere pomicole; − păduri; − ape și bălți; − alte suprafețe. Suprafața agricolă, după modul de folosință, include terenurile cu destinație agricolă, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice, care se clasifică astfel: teren arabil, pășuni și
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
vii și pepiniere viticole; − livezi și pepiniere pomicole; − păduri; − ape și bălți; − alte suprafețe. Suprafața agricolă, după modul de folosință, include terenurile cu destinație agricolă, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice, care se clasifică astfel: teren arabil, pășuni și fânețe naturale, vii și pepiniere viticole, livezi și pepiniere pomicole. Terenul arabil reprezintă suprafața care se ară în fiecare an sau la mai mulți ani și se cultivă cu plante anuale sau perene. Pășunile reprezintă terenurile acoperite cu vegetație ierboasă, instalată
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
Terenul arabil reprezintă suprafața care se ară în fiecare an sau la mai mulți ani și se cultivă cu plante anuale sau perene. Pășunile reprezintă terenurile acoperite cu vegetație ierboasă, instalată pe cale naturală sau regenerată prin însămânțare, destinate pășunatului animalelor. Fânețele reprezintă terenurile acoperite cu vegetație ierboasă, instalată pe cale naturală sau regenerată prin însămânțare, destinate recoltării pentru obținerea de fân. Viile și pepinierele viticole reprezintă suprafețele cu plantații viticole, pepiniere viticole și terenul în pregătire pentru vii. Livezile și pepinierele pomicole
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
înscrie și mai vechiul discurs umanitarist al poetului, rezolvat acum în viziunea unei omeniri fericite, a unei vârste edenice recuperate: Zi liniștită. Zi luminoasă, Cu semănăturile strălucind lângă soarele de aramă, Cu împărțirea dreaptă a bucatelor, Lângă aburii desfăcuți între fânețe și vânturile de argint. Iată-te, tu, omule bun, Argat sau cântăreț cu uneltele amiezii, Câinii latră bucuroși plopii îți ies înainte Din vocea ta bunăziua urcă limpede. (Bunăziua urcă limpede). Poemul lui Voronca nu e străin, desigur, nici de
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
uite că este Ulise și că, dimpotrivă, e Nimeni! Perspicacitate iarăși remarcabilă la Victor Teleucă: "Fiece artist, dacă nu e Nimeni, nu e nici nume"396. Teleucă descifrează taina lui Nimeni în replica băietanului care-și ascunde numele când stăpânul fâneței îl ispitește să-i spună cum îl cheamă și al cui este calul pe care-l păștea pe ogorul lui: "Eu nu-s eu și nici calul nu-i al meu". E aceeași "viclenie" a lui Ulise. Teleucă se arată
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Fogaras ab antiquo (adevărați boieri ai Țării Făgărașului, din vechime) cum spune diploma de Înnobilare pe care am moștenit-o de la el. Potrivit aceluiași document, boierul Oprea stăpânea, pe malurile Oltului, „pământuri arabile, cultivate și necultivate, ogoare, predii, pășuni, câmpuri, fânețe, păduri, munți, văi, ape și râuri, iazuri cu pește, precum și alte dependințe și foloase”. Nu am mărturii mai vechi despre familia Cornea și nu am făcut cercetări să Îi urmăresc stirpea. Dar, după toate indiciile, Oprea Cornea era un urmaș
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
aflat în posesia familiei. footnote>. Satul Vama, ca și Prisaca, este așezat pe terasa de 8-10 m, valorificând terenurile agricole care au un strat de sol foarte subțire, mai consistent fiind în punctul numit Zăvoi, peste apă, și pășunile și fânețele așezate pe terasele superioare, zona fiind propice pentru creșterea vitelor. Locurile acestea au fost, cu mult timp în urmă, braniște domnească, dăruite de domnii Moldovei mănăstirilor Moldovița și Voroneț. Împreună cu locurile, păduri, poieni, fânețe și pășuni, râuri și vânat, au
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Zăvoi, peste apă, și pășunile și fânețele așezate pe terasele superioare, zona fiind propice pentru creșterea vitelor. Locurile acestea au fost, cu mult timp în urmă, braniște domnească, dăruite de domnii Moldovei mănăstirilor Moldovița și Voroneț. Împreună cu locurile, păduri, poieni, fânețe și pășuni, râuri și vânat, au fost dăruiți și oameni din unele sate din fostul Ocol al Câmpulungului, printre care și Vama și Stulpicani. Termenul braniște vine din slava veche de la cuvântul braniti = a opri, fiind locuri folosite exclusiv de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
școlari”, fostul director al Liceului Vama, profesorul de geografie Gânscă Ștefan, arată că suprafața comunei este de 13.723 ha; 9.300 ha sunt ocupate de păduri, iar din 4.160 ha, care reprezintă suprafața agricolă, 2.210 ha sunt fânețe, teren arabil 387 ha, alte terenuri - 179 ha. Culmile montane care înconjoară comuna nu depășesc 1.000 m. Înspre nord-est comuna Vama este străjuită de pintenul Obcinei Feredeului, care se termină în dreptul comunei, între pârâul Hurghiș și Valea Moldoviței, cu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
împreună cu tătarii aliați, a asediat orașul Bistrița” <footnote Em. Grigorovitza, Dicționarul geografic al Bucovinei, București, 1908 footnote>. Sunt amintite întreprinderile industriale - fabrici de lemnărie de rezonanță și de lână de lemn, precum și mai multe ferăstraie. Mai este amintită suprafața arabilă, fânețele, pășunile, numărul de animale și cătunele Doabra și Eisenau-Prisaca. Marele folclorist Simion Florea Marian, intenționând să scrie o monografie aVamei, a adunat date și documente, notele sale rămânând în manuscris <footnote Simion Florea Marian, Vama, sat muntean din Bucovina, Manuscris
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
luându-se a zecea parte din fasole, mazăre, bob, varză, ceapă etc. Vămenii mai erau obligați să presteze un număr de zile la cositul fânului în braniștea și poienile mănăstirii și să dea a zecea parte din fânul obținut pe fânețele aflate în folosință. Dintre toate categoriile de obligații cea legată de căratul produselor, lemn, fân, cereale, vin, sare, cuprinsă în prestațiile în muncă sub numele de podvoadă, făcută cu carul cu boi sau cai, era cea mai grea. Această obligație
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
până înaintea Domnului că vămenii, care au fost dăruiți mănăstirii de Alexandru cel Bun, spun că nu sunt vecinii mănăstirii și refuză să mai facă corvezi, să aducă sare de la Ocna sau vin din Țara de Jos sau să cosească fânețele mănăstirii 9 zile pe an, după datină, după T.A. Wickenhauser, op. cit., p.194. footnote>. Reacția vămenilor la această corvoadă a fost că au refuzat să transporte sarea de la ocnă, motivând că nu sunt vecinii mănăstirii <footnote Ibidem. footnote> Dacă
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
una. După poruncă, am pedepsit pe fiecare dintre ei cu câte 50 bote la talpă, porucindu-le să dea folăritul, anume câte 18 vedre brânză de oi, dar alții au dat mai mult fiincă au călcat cu oile lor și alte fânețe ale mănăstirii. De aceea, după cum am găsit cu adevărat, am dat mărturia noastră în mâna egumenului, poruncindu-le să dea egumenului și datoria pentru trecut, pentru care s-a făcut chezaș vornicul de Câmpulung.” (Teodor Balan, Documentele mănăstirii Moldovița, Fond
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
pajiștile și fânațele și era puțin teren pentru agricultură. Potrivit unei statistici din 1857, referitoare la structura terenurilor, din cele 8 districte ale Bucovinei, districtul Câmpulung din care făcea parte și comuna Vama deținea 1,01 % teren arabil, 17,5 % fânețe și 65,2 % păduri <footnote Emil I. Emandi, Mihai Ceaușu, Câteva aspecte de geografie istorică privind repartiția resurselor agrosilvice în Bucovina (sec. XVIII-XIX), în “Suceava”, Anuarul Muzeului Județean, XIII-XIV, 1986-1987, p. 185-186. footnote>. Pe micile parcele arabile se făcea grădinărit
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
94, Pachet II, f. 241, Fond: Documentele mănăstirilor din Bucovina, de T. Bălan, vol. XII - 1783-1875. footnote>. Cererea vămenilor s-a rezolvat favorabil, deoarece nu s-a mai insistat de către organele silvice să nu se mai intre în păscători și fânețe sau să nu-și țină vitele la bordei - ar fi fost o grea lovitură pentru economia pastorală a vămenilor. Plângerea este semnată cu degetul de mai mulți gospodari printre care și Toader Iosep care era vornic (primarul comunei), cu toată
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
1451, Bogdan Voievod «Întărește lui Pătru Durnea un loc de prisacă în pustie, pe Șacovăț, la capătul Cornișului, unde dă Gruețul în Șacovăț, pe partea de dincolo de Șacovăț și loc de moară în matca Șacovățului și hlabnicul (loc poienit pentru fânețe, în prezent ocupat de satul Runcul) care este în sus de Grueț (actualmente se numește Dealul Piscu), săi fie pentru fânaț și să asculte acest hlabnic către această prisacă. Toate acestea mai sus scrise săi fie lui de la noi uric
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
unor resurse însemnate (lemn, produse animaliere), satele au cunoscut de timpuriu dezvoltarea anumitor meșteș uguri cu caracter individual, care impun o divizare pe sexe. Dezvoltarea meșteșugurilor a fost influențată de factori naturali și socioumani. Resursele naturale bogate (păduri, păș uni, fânețe) au fost prielnicepentru dezvoltarea acestor activități. Pășunile și fânețele au constituit baza furajeră pentru creșterea oilor și vitelor mari, de la care oamenii au folosit diverse produse ca materii prime pentru felurite meș teș uguri. Pădurile, cu extindere mai mare în
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
de timpuriu dezvoltarea anumitor meșteș uguri cu caracter individual, care impun o divizare pe sexe. Dezvoltarea meșteșugurilor a fost influențată de factori naturali și socioumani. Resursele naturale bogate (păduri, păș uni, fânețe) au fost prielnicepentru dezvoltarea acestor activități. Pășunile și fânețele au constituit baza furajeră pentru creșterea oilor și vitelor mari, de la care oamenii au folosit diverse produse ca materii prime pentru felurite meș teș uguri. Pădurile, cu extindere mai mare în trecut, au oferit lemnul necesar meșteș ugurilor țărănești. Premisele
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
parcelei, Calculul suprafețelor (ariilor) unităților omogene de relief se poate face: - prin planimetrare, folosind planimetrul polar mecanic sau electronic (digital); - cu ajutorul PC - ului, pe planul de situație scanat, utilizând software, precum: AutoCad, ARC View, Corel Draw etc. Pe pășuni și fânețe se constituie unități mai mari separate după gradul de păstrare a covorului vegetal, ia pentru păduri, de asemenea, se delimitează unități mari, separat în funcție de consistența și integritatea lizierei. Metoda de calcul propusă dă rezultate satisfăcătoare pentru pante ale terenului de peste
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]