993 matches
-
Siret la 30 km de Suceava, 40 km de Botoșani și de Fălticeni, pe drumul județean DJ 290 ce duce spre Suceava, dar și pe drumul comunal DC 65. Cu trenul se poate ajunge până în halta Bănești. Populația din comuna Fântânele era, la ultimul recensământ, de 4.985 de persoane, iar forță de muncă angajată de 10%. Locuitorii sunt specializați în diverse meșteșuguri, dar cele mai importante activități la nivelul zonei vizează agricultură și zootehnia. Solurile din comuna Fântânele sunt de
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
din comuna Fântânele era, la ultimul recensământ, de 4.985 de persoane, iar forță de muncă angajată de 10%. Locuitorii sunt specializați în diverse meșteșuguri, dar cele mai importante activități la nivelul zonei vizează agricultură și zootehnia. Solurile din comuna Fântânele sunt de gradul I, ÎI și III și au un grad de productivitate ridicat, existând un interes crescut pentru dezvoltarea unei agriculturi moderne cu centre de prelucrare a culturilor. Din punct de vedere geomorfologic, comuna Fântânele este situată la marginea
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
zootehnia. Solurile din comuna Fântânele sunt de gradul I, ÎI și III și au un grad de productivitate ridicat, existând un interes crescut pentru dezvoltarea unei agriculturi moderne cu centre de prelucrare a culturilor. Din punct de vedere geomorfologic, comuna Fântânele este situată la marginea sudică a dealului Dragomirna, subunitate a Podișul Sucevei. Comună este așezată într-o regiune de coline și dealuri cu profil asimetric, cea mai mare parte fiind ocupată de terasele de confluenta ale Sucevei cu Șiretul. Așezarea
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
cu Șiretul. Așezarea să în Podișul Sucevei, în apropierea confluentei râului Siret cu râul Suceava, a făcut ca în decursul timpului relieful din această parte a podișului să sufere modificări morfologice. Masivul deluros Dragomirna pe care se întinde teritoriul comunei Fântânele este o parte tipică a Podișul Sucevei monoclin cu forme structurale. Podișul Dragomirna este cuprins între culoarele văilor Suceava și Siret. El se înclină ușor spre sud-est în pantă lină. Depozitele vehiniene constituitive sunt alcătuite dintr-o alternanta de gresii
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
Dragomirna este cuprins între culoarele văilor Suceava și Siret. El se înclină ușor spre sud-est în pantă lină. Depozitele vehiniene constituitive sunt alcătuite dintr-o alternanta de gresii, nisipuri și argile. În partea de sud acest podiș se termină la Fântânele într-o terasă de confluenta a râurilor adiacente. Podișul drenat de cele două râuri, în partea dinspre râul Siret coboară printr-o pantă abruptă în dreptul comunei până la contactul cu lunca Șiretului. Spre râul Suceava, pantă este mai lină și se
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
inundă întinse terenuri arabile așa cum au fost inundațiile din anii 1929, 1969, 1970, când pe teritoriul comunei s-au produs importante inundații, afectând peste 1.000 ha de teren, precum și gospodăriile populației din satul Slobozia și o parte din satul Fântânele. Comună are o climă temperat continentală, fiind influențată de următoarele sisteme barice: anticiclonul dinamic subtropical al Azorelor, anticiclonul termic de iarnă al Eurasiei (Siberiei), anticiclonul termic Scandinavo-Groenlandez, ciclonul termodinamic al Atlanticului de Nord (islandez), ciclonii termici de iarnă mediteraneeni, ciclonii
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
vanturilor și cu altitudinea. Media anuală a precipitațiilor este de 555 mm, cele mai mari cantități fiind semnalate la începutul verii în perioada mai - iunie. Temperatura medie anuală este de 8ș. În perioada verii, temperatura medie este de 18ș. Comună Fântânele apare târziu în documente, precum și satele care o alcătuiesc. Până în prezent pe teritoriul comunei nu au fost descoperite urme de așezări din paleolitic, neolitic sau epoca fierului. Mai demult, aceste terenuri au fost acoperite cu păduri de stejari, în sprijinul
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
legau orașele de la Marea Neagră cu Polonia și cu orașele de la Marea Baltica pe văile Șiretului și Sucevei ne dau certitudinea că aici a existat o populatie din timpuri străvechi, care se ocupă cu agricultura și cu creșterea animalelor. În documente, sătul Fântânele apare și sub denumirea de Stârceni. Într-un document din 22 martie 1621, Alexandru Ilieș întărește schimbul de moșii: Mitropolia Moldovei da satul Stârceni Ținutului Sucevei și primește satul Udești de la Ionașco Gheghea. Mai tarziu, în anul 1662, sătul ajunge
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
În catastiful general al tuturor banilor pe care i-a dat vistiernicul de pe toate moșiile sale se arătă: 60 sate întregi, 15 jumătăți de sate, 2 jirebii, 33 fălci de vie în valoare de 14.300 galbeni, 650 galbeni pe Fântânele și pe Boșotiani. În anul 1803, sătul Fântânele aparținea pitarului Iordache Cănănău care avea 2.248 lei bir, 5 breaslași cu 72 lei bir și 166 liuzi. La 26 iunie 1841 se dă anaforaua divanului în pricina de judecată dintre
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
i-a dat vistiernicul de pe toate moșiile sale se arătă: 60 sate întregi, 15 jumătăți de sate, 2 jirebii, 33 fălci de vie în valoare de 14.300 galbeni, 650 galbeni pe Fântânele și pe Boșotiani. În anul 1803, sătul Fântânele aparținea pitarului Iordache Cănănău care avea 2.248 lei bir, 5 breaslași cu 72 lei bir și 166 liuzi. La 26 iunie 1841 se dă anaforaua divanului în pricina de judecată dintre banul Costache Botez (proprietarul moșiei Siliștea) și postelnicul
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
248 lei bir, 5 breaslași cu 72 lei bir și 166 liuzi. La 26 iunie 1841 se dă anaforaua divanului în pricina de judecată dintre banul Costache Botez (proprietarul moșiei Siliștea) și postelnicul Costache Cănănău (posesorul moșiilor Roșcani și Stârceni (Fântânele)) pentru o bucată de teren din moșia Siliștea. Satul Bănești apare și el târziu în documentele scrise. În prezent aceste două sate despărțite doar printr-un drum, se întind de-a lungul Șiretului, pe aceeași terasă a râului. Prima mențiune
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
satului Merești cu doi taleri. O mărturie din 20 decembrie 1689 de la Aftănase Călugărul, preot în Bănești, arată că prin intermediul sau a cumpărat Gheorghe Șeptilici unele pământuri, al căror hotar trecea pe din sus de Hilișeni (Chilișeni). Satele Bănești și Fântânele au aparținut o lungă perioadă, potrivit documentelor, familiei boierești Canano (Cănănău). După ce timp de 10 ani (1864-1874) s-a numit comună rurală Bănești, începând din 1874 comună poartă denumirea de Fântânele. Principalul obiectiv turistic din această comună este Biserică de
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
pe din sus de Hilișeni (Chilișeni). Satele Bănești și Fântânele au aparținut o lungă perioadă, potrivit documentelor, familiei boierești Canano (Cănănău). După ce timp de 10 ani (1864-1874) s-a numit comună rurală Bănești, începând din 1874 comună poartă denumirea de Fântânele. Principalul obiectiv turistic din această comună este Biserică de lemn din Bănești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Fântânele se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
Cănănău). După ce timp de 10 ani (1864-1874) s-a numit comună rurală Bănești, începând din 1874 comună poartă denumirea de Fântânele. Principalul obiectiv turistic din această comună este Biserică de lemn din Bănești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Fântânele se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,18%). Pentru 1,46% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
Biserică din satul Fântânele, jud. Suceava a fost ridicată la sfârșitul secolului XVIII. Ea poartă hramul Adormirea Maicii Domnului. Satul Fântânele, situat între râul Suceava și răul Siret, pe un platou își trage numele de la la multe fântâni, ce au fost la bazele platoului
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Fântânele () [Corola-website/Science/312858_a_314187]
-
Biserică din satul Fântânele, jud. Suceava a fost ridicată la sfârșitul secolului XVIII. Ea poartă hramul Adormirea Maicii Domnului. Satul Fântânele, situat între râul Suceava și răul Siret, pe un platou își trage numele de la la multe fântâni, ce au fost la bazele platoului. La acele fântâni se adăpau vitele moșierului, familiei Cănănău, stăpâna pe întinse terenuri și care avea aici
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Fântânele () [Corola-website/Science/312858_a_314187]
-
actuala biserică, spre sud se distinge locul unei foste biserici și există vechea sfântă masă din cărămidă și pământ a acelei biserici, ce se menține și astăzi. Locuitori acestui sat erau toți argați și muncitori la moșia boierilor. Azi satul "Fântânele" numără 271 de familii cu 933 de suflete. Actuala biserică a fost începută a zidi în anul 1791 de către Safta Cănănău . Biserică este construită pe temelie de piatră , pe cărămidă și a fost acoperită până în anul 1927 cu dranița , iar
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Fântânele () [Corola-website/Science/312858_a_314187]
-
care în 1879 numără doar două hanuri și câteva prăvălii, a înflorit. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Pașcani era o comună rurală, reședință a plășii Șiretul de Jos a județului Suceava, comuna formată din satele Târgușorul Pașcani, Gară Pașcani, Fântânelele, Brătești, Sodomeni, Boșteni, Gâșteni, Topile, Valea Seaca, Contești, Blăgești și Lunca, având în total 10498 de locuitori ce trăiau în 2302 case. Funcționau în comuna 8 biserici ortodoxe și una catolică, șase școli mixte la Câscești, Lunca, Târgu Pașcani, Sodomeni
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
de săpun. Principalii proprietari de terenuri erau moștenitorii colonelului Eugen Alcaz, care le achiziționase de la N. Rosetti-Roznovanu. Anuarul Socec din 1925 consemnează comună că reședința a plășii Pașcani din același județ, având 10.404 locuitori în satele Blăgești, Boșteni, Brătești, Fântânele, Lunca, Pașcani-Gară, Pașcani-Vatra, Sodomeni și Pașcani-Târg, comuna având un gimnaziu și patru școli primare una de băieți, una de fete, una mixtă a CFR și o alta mixtă a comunității evreiești precum și un atelier feroviar cu peste 1000 de angajați
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
este o biserică ortodoxă din satul Stamate (comuna Fântânele, județul Suceava). Odată cu extinderea satului Stamate dinspre domeniul Bălușenilor, dincolo de Valea Lacului, boierul Ștefan Stamate a construit o bisericuță de lemn, pe un teren de unde se vedea o panoramă foarte frumoasă a localității, construind în apropiere și o casă parohială
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Stamate () [Corola-website/Science/313276_a_314605]
-
Fântânele (în trecut, Fântânelele) este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Bozieni și Fântânele (reședința). Comuna se află în estul Prahova, în zona de contact dintre Câmpia Mizilului, subdiviziune a sectorului Câmpia Bucureștilor, și Dealu Mare, componentă
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
Fântânele (în trecut, Fântânelele) este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Bozieni și Fântânele (reședința). Comuna se află în estul Prahova, în zona de contact dintre Câmpia Mizilului, subdiviziune a sectorului Câmpia Bucureștilor, și Dealu Mare, componentă a Piemontului Subcarpaților
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
Fântânele (în trecut, Fântânelele) este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Bozieni și Fântânele (reședința). Comuna se află în estul Prahova, în zona de contact dintre Câmpia Mizilului, subdiviziune a sectorului Câmpia Bucureștilor, și Dealu Mare, componentă a Piemontului Subcarpaților de Curbură. Se învecinează la nord-est cu comuna Vadu Săpat, la sud-est cu orașul
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
Mare, componentă a Piemontului Subcarpaților de Curbură. Se învecinează la nord-est cu comuna Vadu Săpat, la sud-est cu orașul Mizil și la vest cu comuna Ceptura. Se mărginește la sud cu șoseaua națională DN1B, care leagă Ploieștiul de Buzău. Lângă Fântânele, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ149, care duce spre sud-est la . În satul Fântânele, DJ149 se termină în DJ102K, drum ce duce spre vest la și Urlați, și spre est la și . La Fântânele, din DJ102K se ramifică
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
sud-est cu orașul Mizil și la vest cu comuna Ceptura. Se mărginește la sud cu șoseaua națională DN1B, care leagă Ploieștiul de Buzău. Lângă Fântânele, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ149, care duce spre sud-est la . În satul Fântânele, DJ149 se termină în DJ102K, drum ce duce spre vest la și Urlați, și spre est la și . La Fântânele, din DJ102K se ramifică șoseaua județeană DJ138, care duce spre nord la . Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Fântânele
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]