10,246 matches
-
îmbunătățite cu smântână, legumele prăjite și înăbușite, bine condimentate cu piper, cimbru, boia de ardei și chimen, papricașul cu găluște și gulașul unguresc. Specifice regiunii sunt: sarmalele bănățene, cele mai mari făcute în țara noastră, pogăcelele (turtă din mălai sau făină de grâu coaptă, adesea cu jumări), „varga beleș” (budincă din tăieței de casă cu brânză de vaci și stafide, învelită din foi de plăcintă) și pizza cu blat de porumb, invenție a morarilor italieni aduși aici de împărăteasa Maria Tereza
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și pe alte persoane din sat. Din toate declarațiile a reieșit că Ghiță era cel care ar fi fost autorul crimei, crimă ieșită din comun. Ion, după ce a fost lovit cu o bâtă și culcat la pământ, i-a băgat făină de porumb pe gură și i-a îndesat-o pe gât cu melesteul, asfixiindu-l. Jandarmii l-au luat pe Ghițișor de acasă de la Oacheș, ducându-l la jandarmerie, anchetându-l și între timp administrându-i câte o porție de bătaie
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
într-adevăr a avut relații sexuale cu noră-sa și cu mama lui, cu Rarița și că el i-a luat zilele lui Ion, care nu mai murea și, de frică că va vorbi, s-a gândit să-i bage făină pe gât cu un melesteu. Ghițișor a zăcut într-un paravan mult timp. Mirosea a hoit de la o poștă. După ce s-a spovedit la trei zile și-a dat duhul. Cât el a trăit mergea la biserică, dar s-a
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
lemne, avea un păr aspru și gras, sprâncenele groase și stufoase și păr mult și mare în interiorul urechilor. Purta pantaloni de suman și opinci, așa cum era pe atunci. La moară nu ducea niciodată, că nu avea ce să ducă iar făină își făcea la râșniță. Iarna când se însera mergea pe la vecinii care aveau copii mici și se așeza pe un scăunel la gura sobei și începea să depene la povești, încât copiii stăteau cu urechile ciulite și ascultau poveștile lui
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
-și facă casă, pe care a acoperit-o cu paie. M.... a rămas grea și l-a născut pe Mihai. A venit și seceta la 1946 și a urmat foametea lui ′47. Mulți au cedat pământul pentru o traistă de făină sau de grăunțe. Mulți au ajuns în arestul miliției doar pentru că au furat câte ceva de-ale gurii. Și Petrache a ajuns în arestul de la Țibănești, dar cum dovezi nu erau, a fost trimis acasă după trei zile, că nu avea
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
am crescut. Surioarei mele îi place foarte mult să gătească, ceea ce nu aș putea zice despre mine. Într-o zi, bunica a plecat de acasă - asta pe când eu eram prin clasa a VIII-a și-mi zice ea să gătesc făina, să încălzesc apa, să torn peste ea, și să amestec, apoi să acopăr cu un ștergar. Și când o să vină ea, o să facă mai departe ce trebuie. Am ascultat-o și am rămas acasă, dar, apoi, am ieșit în drum
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
departe ce trebuie. Am ascultat-o și am rămas acasă, dar, apoi, am ieșit în drum și, jucându-mă, mi-am amintit târziu de cuvintele spuse de bunica. Am plecat fuguța, apa era fiartă și, repede, am turnat-o peste făină. Mestec eu mestec, și mi se părea că apa trebuia să fie călduță. Și încep repede să strig la sora mea. Ea era mai mică, dar se pricepea mai bine la asemenea lucruri. Dar strigam, de parcă ar fi căzut casa
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
povestesc și a început să râdă. Ce să facem? Iau o pungă și pun acel aluat, apoi, mă duc în grădină, sap o groapă și-l îngrop, ca să nu afle bunica. Pun, din nou, să fiarbă apa. Între timp, cern făina - aproximativ cât a fost înainte - torn apă călduță, pun sare și mestec bine, așa cum a zis bunica. Vine ea acasă și-i spun că am făcut ceea ce a zis și totul, în final, a fost bine. Și nu a mai
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
picături să le furnizeze titluri, după nevoie. Furnizor fără pretenții: corect, prompt și discret. Ar fi calea cea mai simplă de a intra în Capitală. Vorba ceea: „Să trăiești, să înflorești, să-ți faci casă-n București!”. Și apoi... altă făină se macină la moară! Deocamdată, să fim realiști! Dar e bine a se reține ideea (care l-a și fixat, ca pe un fluture - acul nemilos al colecționarului). Acum are destule de făcut aici! Dotat cu un veritabil nas de
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
conduce pe om („homo sapiens”...) spre înfăptuirea de fapte bune. Partea proastă e că nu întotdeauna. De aceea, poate, oamenii se împart în buni și răi! Mintea e locul în care omul își cerne gândurile, năzuind a separa tărâțea de făina cea bună pentru pâine. Că și tărâțea servește la destule alte preparate asta-i altă mâncare de pește... Enervarea indică acumularea unui flux de energie negativă când omul își pierde „uzul rațiunii”. Pentru a ne elibera de această povară a
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
cinicii disprețul față de știință. 6 Foamea de nemurire, care apare la Unamuno și în Despre sentimentul tragic al vieții, Editura Institutul European, Iași, 1995. 7 Un desert, un fel de cremă de zahăr ars, făcut din ouă, lapte, zahăr și făină, aromat cu vanilie și coajă de lămâie, amestecate în baigne marine și copt într-un vas tapetat cu zahăr ars. 8 Unitate de măsură, echivalentă cu 5 sau 10 centime ale pesetei. 9 În limba spaniolă, un joc de cuvinte
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
ai experiență din familie. Intră expansiv tatăl, Fane, nebun de bucurie, sărind într-un picior, cu un vraf de reviste în mînă. Face atîta zgomot că apare și mama, Geta, din bucătărie cu șorțul pe ea și mîinile pline de făină. FANE: Ura! A apărut! Am debutat! Am găsit de lucru! GETA: Bravo! BUNICA (Își face cruce): Bine c-a dat Dumnezeu! (dispreț) Șomer de 5 ani. BUNICUL: Ce ai găsit de făcut? FANE: Uite. Aici. În pagina 10. Am trimis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
sau de-al nostru. Voi, ăștia de dreapta, nu știți să vorbiți. Ziceți și voi să pricepem ce vreți și faceți. Uitați, ceilalți spun clar, VĂ DĂM pensii, ajutoare, și când e ziua votului dau o pungă cu o găină, făină, galeți, dau, nu că voi. Mai o petrecere, măi un mic, e ceva. Burtă nu gândește, vrea de mâncare. Voi numai vorbe. Or fi bune, na, dar sunt vorbe, nu țin de foame. EL: Ar fi interesant de știut dacă
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
m am uitat în ochii ei. Albaștri. Spălăciți. Ochi de curvă cu ecuson, plină de tupeu, dornică de tăvăleală printre rafturi, cu te miri cine. O și vedeam transpirată, gâfâind sub un zdrahon în salopetă, în timp de pachete cu făină cădeau peste ei și se rupeau, albindu-i... Creioanele n-au fost scumpe. Mi-am spus, trecând pe lângă curva aia - pe ecuson scria Margareta, un nume ca oricare altul, dar pe mine m-a enervat suplimentar - că este al naibii de ieftin
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
de frumoasă văduva, pe atât de lenesă, vicleană și hoață era. Nu avea copii, toată ziua stătea cu ochii În oglindă, nu avea niciodată de țesut ori glulit pânză. Dacă cerea ceva cu Împrumut de la vreo vecina, vreun lucru ori făină, nici nu se gândea să le mai Înapoieze. Și nici nu se rușina să prindă vreo puicuță rătăcită prin grădina ei și s-o zvârle În oală. Ce mai, era cea mai prefăcută, mai lingușitoare, mai mincinoasa femeie din câte
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
ea, dar n-a avut noroc, era dat să fie o biată văduvă fără ajutor. Și vărsa și căteva lacrimi. Nu știu cum s-a Întâmplat, că Întro seară toți trei s-au Întâlnit acasă la ea. Pădurarul aduse lemne, morarul aduse făina, iar primarul venise cu hârtia semnată. Și fiecare vroia s-o ceară de nevastă. Când au văzut că au fost Înșelați, au luat-o la rost pe văduva, i-au ciufulit nițel părul roșcat. Ea, ca să scape din mâna lor
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
1946, când nu a plouat aproape două luni, având ca efect foametea din 1947, când frații și părinții noștri ajunseseră să mănânce rădăcini de plante. Din când în când se mai înfruptau cu câte o bucățică de mămăligă, făcută din făină de porumb adusă cu mari sacrificii din Muntenia sau din alte locuri. Și trăsnetele uneori au făcut victime, precum soția lui Dumitru Baciu care a căzut răpusă pe câmp, la muncă. Interesant este faptul că părinții aceluiași D. Baciu au
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cu câte un ștergar țesut, bani, colac și lumânare. Nu lipsește pomul încărcat cu bunătăți: mere, nuci, porumbei din aluat, bomboane, precum și colivele din grâu ornate cu chipul Maicii Domnului. Se fac de asemenea pomene - colaci și diverse ornamente din făină de grâu. Sicriul era altădată așezat în car tras de boi. Când este scos din casă, sicriul este așezat în ogradă, iar peste sicriu se dă de pomană un oghial (plapumă) și o pernă pentru a avea căldură și pe
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mare Lunca mare, frunza n-are Și când pică, se despică Mai mână, copchila mea! Hăi! Hăi! Iar morarul, meșter bun Stă cu luleaua-n dinți Noi ne prăpădim de râs: - Stai morică, nu te duce, Că ți-om da făină dulce! Ș-am plecat la moară la Cândești La moara cu trei fereștri Acolo, un morar cam nătărău Strică bine, drege rău Trage morii una-n șele Ș-o așază pe măsele! Hăi! Hăi! Trage morii una-n splină Și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
plecat la moară la Cândești La moara cu trei fereștri Acolo, un morar cam nătărău Strică bine, drege rău Trage morii una-n șele Ș-o așază pe măsele! Hăi! Hăi! Trage morii una-n splină Și o dădu pe făină Apoi, după măcinat Acasă s-au înturnat Ș-au chemat pe toți Ș-o sută de bătrâne Care știu rostuă la pâne. Mânecile - o suflecat De colaci s-o apucat Au făcut colac mare, rotat L-au pus în cuiul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mai apropiat de idealul tău, folosind principala calitate a trei persoane publice. Eu am spus: Distincția Monicăi Petrică, mintea Anastasiei Soare și fizicul Andrei Andreescu", a scris, marți, Mihai Bendeac, pe Facebook, potrivit libertatea.ro. "E rândul vostru. O saptămână făină!", le-a transmis actorul, în continuare, fanilor săi. Aceștia nu au ezitat să intre în jocul lui Mihai Bendeac și au realizat o serie de portrete, care mai de care mai haioase: În viziunea mea, Mihai Gâdea ar întruni aceste
Bendeac a descris idealul său feminin. Ce calități trebuie să aibă by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72150_a_73475]
-
fost situațiunea; așa că, această culme a istețimii la românașii noștri, era să înhame bisericuța lor de lemn la două capete,... ca la două chinte roiale... și s-o șteargă la iuțeală în partea cuvenită, salvând cu cele sfinte și mălaiul, făina, ori sarea, ce mai aveau ei pe-acolo...
Luther și biserica pe roți - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9994_a_11319]
-
și numai în casă. Ca și coliva, de altfel. în cămară se rânduiau lădițele de zahăr cubic - cel tos era o raritate - sticlele cu ulei și oțet - marca Cocoș, dar mai era și un oțet Urdăreanu! - piperul, boiaua, pungile de făină și mălai, totul bine ambalat și dispus în spații adecvate îngăduiau clanului familial să petreacă săptămâni fără să iasă din casă, mai primind și oaspeți, la o adică. Acoperită de zăpadă până la ferestre, casa era o fortăreață pregătită pentru cele
Înaltele Toamne by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9092_a_10417]
-
și vinde, decît numai în lipsă de alte bunuri și numai pentru datorii de alimente, de chirii, arenzi sau alte creanțe privilegiate asupra mobilelor, următoarele obiecte: 1. instrumente de arăt; 2. animalele, semințele și îngrășământul destinat pentru cultura pământului; 3. făină, mălaiul și alte mici produse trebuitoare pentru hrană datornicului și a familiei sale în timp de o lună; 4. o vacă, sau doi boi, sau cinci capre, sau patru rimatori, sau zece oi, după cum va alege datornicul; 5. tot nutrețul
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
prin casă! Alerg din senin/ și deodată alunec pe/ pardoseală, azi m-am agățat în ultima clipă de scrin, să/ mă echilibrez, și am vărsat un/ sertar. De la o vreme, pățesc la fel, vărs, ieri am vărsat un sertar cu/ făină, alaltăieri unul cu cafea, mâine voi/ vărsa sigur un sertar cu ceai, răspoimâine unul cu zahăr... Sunt morți/ care cer de pomană? Acum a rămas să-mi vărs/ mațele... Sunt confuz. Îți simt prezența în casă. Deși sunt atât de
Fiți pe aproape by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7704_a_9029]