472 matches
-
bine! Dorindu-Vă și Dstră multă sănătate și spor În activitatea frumoasă pe care o desfășurați, să scuzați Întârzierea răspunsului meu șiă stilul neîngrijit al acestei scrisori. Dar Vă asigur de tot devotamentul și entuziasmul meu pentru „tot ce este fălticenean”. Cu toată stima, Maria-Luiza Ungureanu 1043 4 București, 13 iulie 1972 Mult stimate Domnule Dimitriu, De abia acum am găsit puțin răgaz pentru a răspunde amabilei Dstră scrisori din 15 iunie. Multe și felurite obligații m-au Împiedicat de la plăcutele
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
dezgropa vremurile de altădată Împreună cu prieteni mai tineri (G. G. Ursu, M. șerban etc.). Vă mulțumesc mult și Vă rog să transmiteți mulțumirile și gândurile mele bune și mult stimatei Doamne Stino - pentru frumosul articol care, În volumul de „Mărturii fălticenene”, va cinsti numele unui distins profesor și cărturar. Am mai primit materiale și de la Dl. prof. Virgil Tempeanu. Aștept rezultatul intervenției Dstră și pentru alte colaborări. În legătură cu „Mărturiile”, vreau să mă opresc mai mult și să Vă mai Împărtășesc din
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
materiale și de la Dl. prof. Virgil Tempeanu. Aștept rezultatul intervenției Dstră și pentru alte colaborări. În legătură cu „Mărturiile”, vreau să mă opresc mai mult și să Vă mai Împărtășesc din gândurile mele. Problema trebuie să rămână definitiv În forma aceasta: „Mărturiile fălticenene” apar sub egida Muzeului, pentru a se cunoaște că nimeni nu urmărește nimic și că la volum contribuie toți care se simt legați 1044 sufletește de orășelul modest, cu oameni buni, cinstiți și talentați. Cu acest gând ne vom adresa
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
că tot ce-mi trimiteți este selectat de Dstră cu multă competență. Numele de care-mi pomeniți, Ion Feresuariu, Neculai Stoleriu, Îmi sunt cunoscute din activitatea mea și mă bucur să dăm mărturii noi, inedite, În legătură cu „șezătoarea” și cu folcloriștii fălticeneni. Ați văzut articolul semnat de Mircea Anghelescu, publicat În „România literară” din 13 iulie, despre „șezătoarea”715 D lui Ursache? Vă rog să o rețineți. Mircea Anghelescu a lucrat la Soc. de științe filologice. Îl cunosc bine. Nu V-am
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Roma În problema Persiani. Să știți că m-am adresat mai Întâi În numele Fălticenilor și al Muzeului, În numele Dstră și apoi În numele meu, arătându-i de ce avem neapărat nevoie să cunoaștem opera și pe autoarea unei lucrări despre un scriitor fălticenean. Copia scrisorii o am, dacă vreți, v-o pot comunica. Aștept răspunsul. S-ar putea să Întârzie, dacă Dl. Balaci lipsește pentru un moment de acolo. Am trimis-o la Academia di Romania, dar pe numele D-lui Balaci (director
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
scriind D-lui prof. Popa, Vă scriu și D-stră totuși, Încercând să Vă dau unele vești. Am să Încep cu ceea ce consider că Vă interesează și pe D-stră - pe D stră mai mult chiar decât pe oricine, decât pe oricare fălticenean, ținând seamă de funcția importantă pe care o dețineți În cadrul unei instituții de cultură, Muzeul și anexa lui Galeria, frumoasa D-stră realizare. Dosarul cu materialele „Mărturiilor fălticenene” crește ca volum. Vă voi da exact o situație a lucrărilor strânse până
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
D-stră - pe D stră mai mult chiar decât pe oricine, decât pe oricare fălticenean, ținând seamă de funcția importantă pe care o dețineți În cadrul unei instituții de cultură, Muzeul și anexa lui Galeria, frumoasa D-stră realizare. Dosarul cu materialele „Mărturiilor fălticenene” crește ca volum. Vă voi da exact o situație a lucrărilor strânse până acum. 1. Anton Holban - Contribuții biografice - de Eugen Dimitriu. 2. Un dascăl al humuleștenilor, Vasile Grigorescu - catihetul de la Fălticeni - de Aurel George Stino. 3. Amintiri despre Labiș
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
foarte mult timp de Vasile Savel. Deocamdată atât! Nu am alte documente. Îmi pare rău că soarta vitregă a făcut să nu vă pot ajuta cu mai mult. Vă doresc multă sănătate și un succes deplin În valorificarea tradițiilor culturii fălticenene. 716 Coca Vasiliu, funcționară de poștă, nepoată de soră a lui Vasile Savel. Decedată, Înmormântată la cimitirul Oprișeni-Fălticeni. Al. Vasiliu era , cred , inginer. 717 Viitoarea „Galerie a oamenilor de seamă” din Fălticeni. 1052 VASILIU-FALTI, Vasile 718 1 București, 13 ianuarie
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Biblioteca Bucovinei I.C.Sbiera, Suceava, 2004. 6. Muzeograf la Complexul muzeal Fălticeni (1971-1975). 7. Ctitor al « Galeriei oamenilor de seamă », in casa donată de frații scriitori Vasile și Horia Lovinescu (16 iunie 1972). 1058 8. Cercetatea exhaustivă a zestrei culturale fălticenene, valorificată În volumele tipărite. 9. Secretar de redacție la revista « Pagini bucovinene ». 10. Membru În colegiul de redacție al revistelor « Pagini bucovinene », « SUCEAVA-Anuarul Muzeului Județean », « Țara fagilor », Suceava. 11. Preocupări temeinice de genealogie, remarcate În scris de acad. Constantin Ciopraga
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Les Cazaban - Une chronique de famille, Edition Universal Dalsi, Bucarest (În colaborare). 14. Bibliografia Bucovinei : Pagini Bucovinene (1982 1989), Biblioteca Bucovinei « I.G.Sbiera », Suceava, 2008 (În colaborare). 15. Un album al viselor frumoase, Ed. George Tofan, Suceava, 2009. 16. Lumini fălticenene (Cartea I, vol.1 și 2), Ed. Mușatinii, Suceava, 2010. 17. Lumini fălticenene (Cartea a II-a, vol.3 și 4), Ed. Mușatinii, Suceava, 2010. 18. Lumini Bucovinene, vol.I, Ed. Mușatinii, Suceava, 2011. 19. Lumini Bucovinene, vol. II, Ed.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Bibliografia Bucovinei : Pagini Bucovinene (1982 1989), Biblioteca Bucovinei « I.G.Sbiera », Suceava, 2008 (În colaborare). 15. Un album al viselor frumoase, Ed. George Tofan, Suceava, 2009. 16. Lumini fălticenene (Cartea I, vol.1 și 2), Ed. Mușatinii, Suceava, 2010. 17. Lumini fălticenene (Cartea a II-a, vol.3 și 4), Ed. Mușatinii, Suceava, 2010. 18. Lumini Bucovinene, vol.I, Ed. Mușatinii, Suceava, 2011. 19. Lumini Bucovinene, vol. II, Ed. Mușatinii, Suceava, 2011. 20. Virgil Tempeanu - Viața și opera, 2 volume, (În colaborare
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cercetări devotate punerii în lumină a acestora. Pentru constituirea „Galeriei oamenilor de seamă” a scotocit arhive, a purtat o întinsă corespondență, a adunat documente și le-a orânduit în casa memorială Vasile și Horia Lovinescu. Bun cunoscător al biografiei personalităților fălticenene, D. a făcut o pasiune pentru cercetarea familiei de cărturari care l-a dat pe marele critic literar de la „Sburătorul”, iar rodul studiilor sale s-a concretizat în cartea Lovineștii (2001), unde cu franchețe declară că nu formulează aprecieri critice
DIMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286774_a_288103]
-
literelor de talie națională și recunoaștere mondială. Orașul a format 16 academicieni, 12 generali, 60 de doctori în cultură și știință. Târgul Fălticeni se afirmă în cultura națională începând cu mijlocul secolului al XVIII-lea. Din bogatul lexicon al personalităților fălticenene fac parte:
Fălticeni () [Corola-website/Science/296986_a_298315]
-
străinătate. Tentat de literatură în tinerețe, scrie nuvele, publicate în volumul "O femeie și o picătură de întuneric" tipărit la tipografia M. Saidman din Fălticeni în anul 1932. Iată ce scrie Eugen Dimitriu în volumul I al lucrării sale "Lumini Fălticenene": Volumul lui Teodor (Todirel) Țâțos se intitula O femeie și o pictură de întuneric și s-a bucurat de o cronică favorabilă din partea lui Emil Serghie (fost director al Teatrului Național din Iași), apărută în ziarul „Lumea”. Ca prieten, M.
Teodor Tatos () [Corola-website/Science/310500_a_311829]
-
sculptorul Ion Irimescu, actorul Gheorghe Cazaban. Deasemenea, i-a fost prieten și, deseori, oaspete în casa sa, scriitorul și gazetarul Ion Dragoslav, care scotea un ziar la Fălticeni, dar ținea să-l vândă și în București. În fotografia alăturată, pictorul fălticenean Teodor Țâțos, în fața muzeului din Fălticeni, îndrumător voluntar al unei clase de elevi, sub egida Casei de Cultură. "Voluntar", sărac, cu o pensie de mizerie, împăcat cu ideea că i s-au luat toate bunurile ce i-ar fi permis
Teodor Tatos () [Corola-website/Science/310500_a_311829]
-
muzeu al apelor.”" La 28 martie 1993, numele muzeului se schimbă în Muzeul Apelor „Mihai Băcescu”, titulatură pe care o poartă și în prezent în memoria fondatorului său, care și-a închinat viața cercetării mediului acvatic și a dat culturii fălticenene dimensiuni valorice perene. În anul 2002, Muzeul Apelor „Mihai Băcescu” a deținut recordul de vizitatori în rândul unităților muzeale din municipiul Fălticeni, cu 24.682 de persoane. În 2009 s-au terminat lucrările de reabilitare la clădirea cu valoare de
Muzeul Apelor Mihai Băcescu () [Corola-website/Science/317517_a_318846]
-
Fălticeni, precum și din satele Lespezi și Liteni. Circa 5.000 de evrei au fost deportați în Basarabia și Transnistria, doar aproximativ 3.700 revenind la finalul războiului. La sfârșitul anului 1947 au avut loc primele valuri de emigrări ale evreilor fălticeneni prin Cipru în Palestina. În perioada toamna anului 1950 - aprilie 1951 majoritatea evreilor din Fălticeni au emigrat legal în noul stat Israel, o nouă etapă de emigrare având loc între anii 1958-1962. Evreii emigranți au trebuit să plătească statului român
Sinagoga Mare din Fălticeni () [Corola-website/Science/320751_a_322080]
-
lui Ion Dragoslav) sau scriitorul Ion Dragoslav (autorul unei lucrări intitulate "„Bisericuța din Buciumeni”"). În fostul sat Buciumeni se află pădurea „Dumbrava Minunată”, cunoscută din scrierile lui Mihail Sadoveanu. Pădurea „Dumbrava Minunată” a fost locul de promenadă al multor personalități fălticenene cum ar fi Aurel Diaconescu (care a realizat și donat trei picturi bisericii de lemn de la Buciumeni), Anton Holban, Aurel George Stino, profesorul Botez sau pictorul Aurel Băeșu. Nu se cunoaște anul exact când a fost construită biserica de lemn
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]
-
că biserica veche de la Buciumeni era ruinată în 1908. Din cauza stării avansate de degradare, lăcașul de cult a stat închis în perioada 1912-1930. După Primul Război Mondial, cu sprijinul financiar al Comisiei Monumentelor Istorice, al Casei Bisericii și al enoriașilor fălticeneni, s-au efectuat reparații capitale și s-a înfrumusețat lăcașul de cult, fără a i se schimba forma și dimensiunile. După finalizarea acestor lucrări, biserica a fost sfințită la 9 iunie 1930 de către protoiereul de Fălticeni, preot iconom stavrofor E.V.
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]
-
din lemn sculptat. Absida altarului are formă poligonală, fiind decroșată față de restul construcției. Prin dispunerea avansată a catapetesmei, au fost organizate cele două nișe: proscomidiarul și diaconiconul. Pereții bisericii nu sunt pictați, ci împodobiți cu icoane atârnate pe pereți. Scriitorul fălticenean Ion Dragoslav (1875-1928) a copilărit în aceste locuri. În povestirea „Furtună” (1912), el își începe relatarea cu următoarea descriere: "„Deasupra târgului nostru, spre sfințit, pe un deal e o biserică de lemn, a satului Buciumeni, făcută de un popă de pe
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]
-
artistului Ion Irimescu, peste 300 de sculpturi și aproximativ 1000 de desene: portrete, compoziții; proiecte de monument realizate în tehnica ronde-bosse sau altoreliefuri, în gips, lemn, teracotă, marmură, bronz sau plastilină, lucrări de grafică, donate special pentru muzeul de artă fălticenean. Muzeul include și biblioteca personală a artistului alcătuită din circa 1500 de volume. Clădirea muzeului dispune de zece încăperi, o parte dintre acestea fiind destinate picturilor unor artiști locali. De asemenea, este deschis publicului spațiul memorial „Ion Irimescu”, amenajat în
Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni () [Corola-website/Science/327034_a_328363]
-
Ziarul de Roman, Școala Nouă, , Melidonium, (Câmpulung Moldovenesc), Cronica Episcopiei Hușilor, Zori Noi (Suceava), , TVR Iași, Radio București, România literară, Convorbiri literare, Cronica (Iași), Antiteze, Asachi, Apostolul, Ceahlăul, Monitorul de Neamț (Piatra Neamț), Ateneu (Bacău), Pagini medicale Bârlădene, Bârladul, (Bârlad), Opinia Fălticeneană (Fălticeni), Știință și Tehnică, Psihologia, Flagrant (București). În calitate de donator de carte și publicații periodice, a ajutat la îmbogățirea fondului de carte a Bibliotecii municipale Roman sub forma unei colecții care îi poartă numele și a contribuit semnificativ la constituirea fondului
Gheorghe A. M. Ciobanu () [Corola-website/Science/333033_a_334362]