1,003 matches
-
Chandler preferă „istoria de caz”, născută din așa-numitul „stil documentar”. Nu e vorba de o ierarhizare anume a metodelor, ci de găsirea celei mai potrivite dintre ele. Or, e evident că într-o povestire „care încearcă să fie la fel de factuală și neemoțională precum un raport oficial” (Chandler, 1977, p. 64), modalitatea convenabilă este aceea a definirii personajului simultan cu istorisirea în care e implicat. Un element important în strategia gândită de Raymond Chandler îl constituie disjungerea valorii povestirii de valoarea
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de aici a fost analizat, din 1990 încoace, ca un soi de traumă națională majoră, cel puțin așa cum a fost el receptat emoțional după căderea comunismului. Însă cartea propusă acum de Alin Mureșan ambiționează să fie textul fundamental, sub aspect factual, despre Pitești. O carte rece, rațională, matematică. Fără speculații, fără interpretări abisale, fără cuvinte elevate și termeni savanți (autorul recapitulează toate cărțile despre Pitești, dar le și topește în fluxul său, construind un edificiu nu neapărat original, dar mult mai
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de la Pitești. A lucrat pe viu, cum se spune, utilizând interviuri profesioniste (Alin Mureșan este, ca formație, jurnalist, dar un jurnalist care a făcut stagii pe cont propriu de cercetare și investigare istorică). Din dorința de probitate științifică și onestitate factuală, autorul evită catalogarea generală a ceea ce s-a petrecut la Pitești ca fiind un „fenomen” sau „experiment”. Refuză și termenii deja consacrați de „reeducare” și „demascare”, acceptând formule permisive (permeabile) precum „acțiune” și „evenimente”. Îi respect preferința care simplifică, de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
trebuie să se adapteze și să se ajusteze. Sunt niște pseudonormali, a căror „normalitate este o carență a vieții fantasmatice” și care, în opinia lui McDougall (1978), „se îndepărtează de lumea imaginară pentru a se orienta exclusiv spre realitatea exterioară, factuală și dezafectată”. Pentru școala lui Marty, această lipsă de fantasmare, această hiperadaptare conduc spre o patologie, pentru că ele îi caracterizează pe subiecții cu afecțiuni psihosomatice. Refularetc "Refulare" Definițietc "Definiție" Respingerea în inconștient a unor reprezentări conflictuale care se mențin active
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
verificabil și interesant) sunt necesare, dar nu suficiente. Indiferent de selecția pe care o practicăm (felul în care lăsăm să funcționeze legea proximității), discursul informației nu face altceva decât să transmită cunoștințe despre lume, descriind-o în trei maniere diferite: Factual. Orice tip de percepție și de descriere se înscrie într-un enunț informativ, care poate fi prezentat într-o formă discursivă a definiției (manuale tehnice, articole cu caracter științific) sau a indicațiilor factuale, cum ar fi ora, locul, timpul, direcția
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
lume, descriind-o în trei maniere diferite: Factual. Orice tip de percepție și de descriere se înscrie într-un enunț informativ, care poate fi prezentat într-o formă discursivă a definiției (manuale tehnice, articole cu caracter științific) sau a indicațiilor factuale, cum ar fi ora, locul, timpul, direcția (paginile utilitare ale ziarelor, care oferă locuri de muncă, programe culturale, sugestii imobiliare etc.). Evenimențial. Este vorba de acele fapte care modifică starea firească a lumii. Observând direct sau imaginând (prin intermediul unei reconstituiri
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a coborî la origini. Această tehnică este mai ales justificată în cazul evenimentelor ale căror consecințe sunt mai importante decât derularea în sine a faptelor: moartea unei personalități politice, de pildă. În acest caz, articolul se termină cu o revenire factuală la ultimele evenimente cunoscute. Planul piramidei inversate. Este cel mai folosit în depeșele de agenție. Constă în a prezenta elementele de informație în ordinea descrescătoare a importanței lor, în așa fel încât ultimul paragraf - prin eliminare sau înlocuire - să nu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
esența știrii. Ceva mai clară și mai abordabilă ni se pare taxonomia propusă de Didier Husson și Olivier Robert (1991, pp. 79-83). Fără să ne ofere exemple și alte precizări, cei doi teoreticieni francezi disting două mari tipuri de plan: factual (cronologic, cronologie inversă, retrospectiv) și de comentariu (dialectic și demonstrativ). Alegerea unui plan anume ține de subiect și de experiență. Oricare ar fi ea, construcția textului trebuie să fie dinamică și necomplicată, să slujească eficient coerența textului (a demersului jurnalistic
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
mai bine să-i spunem text de sinteză.” (De Broucker, 1995, p. 87) Se întâmplă câteodată ca între chapeau și articol să existe o aparentă nepotrivire de ton și abordare. Să nu ne scandalizăm. Le Monde obișnuiește să publice chapeau-uri factuale pentru texte de comentariu. Nu este greșit. Dimpotrivă, această abatere de la normă constituie o marcă stilistică suplimentară a ziarului. Acroșul Dinamica presei a impus o nouă variantă a chapeau-ului. În cazul în care este mutat pe prima pagină în chenar
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
în fel și chip. Spre exemplu, Henry Montant vorbește despre: 1. Interviul-declarație. 2. Povestirea. 3. Explicația. 4. Documentarea. 5. Indignarea (micro-trottoir). 6. Interviul imaginar. 7. Portretul. La rândul său, Curtis D. MacDougall (1982, p. 31) simplifică lucrurile, identificând: 1. Interviul factual. 2. Interviul de opinie. 3. Interviul de personalitate. (6) În linii mari, interviurile nu se deosebesc prea mult între ele. Eventualele clasificări sunt strâns legate de amploarea convorbirii, de tematică și de unghiul de atac (ce urmărești să obții în
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ancheta susține o „poetică” a cauzei. Reportajul se centrează pe întrebarea: cine? și pe actorii evenimentului, în timp ce ancheta revine insistent la provocatoarea întrebare: de ce?. Fără a neglija contextul (unde?, când?, cum?), o bună anchetă trebuie să demonteze mecanisme și aparențe factuale, ajungând la informații deseori ascunse, greu accesibile. Nu e ușor. Primejdiile sunt nenumărate. Cea mai simplă dintre ele o reprezintă militantismul, tonul părtinitor și nu tocmai dezinteresat, moralizarea sau dilatarea nepermisă a efectului. Urmează apoi excesul de informație (a se
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Continuarea (running). Acoperă cronologic evenimentul care se află în curs de desfășurare. Se deosebește de urmare (follow-up) prin faptul că nu reia nimic din textul anterior. Clarificarea. Text menit să clarifice, să precizeze semnificațiile unui text anterior, care, deși corect factual, îl poate duce pe cititor la interpretări greșite. Documentarul expres. Completarea știrii cu date de context: date istorice, biografice etc. Ecourile. Material suplimentar facultativ, cuprinzând elemente legate de interesul provocat de eveniment. Dacă aceste elemente sunt importante, ele vor fi
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
conținutului suportului curricular, selecția activităților și exercițiilor reflectă premise metodologice valide. Caracterul unitar și coerent al textului Suportul curricular este unitar sub aspectul limbajului și stilului. Textele autentice citate sunt relevante, iar adaptarea textelor respectă principiile logice și deontologice. Integritatea factuală Suportul curricular prezintă informații corecte, exemplele și afirmațiile sunt de asemenea corecte și se referă la comportamente sociale autentice. Practicabilitatea Exercițiile și activitățile pot fi efectuate cu succes de către elevii avuți în vedere. Gradul de dificultate al acestora corespunde nivelului
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
piața muncii, iar implicațiile educaționale ale acestui profil sunt dramatice. Pentru a nu lăsa suspendat conceptul de economie bazată pe cunoaștere, prezentăm succint cei patru piloni ai acestei noi realități (OECD, 1996): - know-what („a ști ce”) - se referă la cunoștințele factuale, la informațiile care ne ajută să explicăm diverse aspecte ale realității; - know-why („a ști de ce”) - se referă la cunoașterea științifică a unor principii și legi ale naturii, a modului de funcționare a mecanismelor economice, sociale și politice în măsură să
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
și schimbărilor continue caracteristice economiilor de piață, elevii au nevoie de competențe strategice, cum ar fi abilitățile de a învăța cum să învețe, de a rezolva probleme, de evaluare. Cele mai multe sisteme educaționale din EAC se centrează pe memorarea unor cunoștințe factuale și procedurale, adecvate pentru caracterul predictibil al economiei planificate, dar nu pentru caracterul „volatil” al economiei de piață. • Numărul anilor de școlaritate pe care îi parcurg elevii trebuie să crească, la fel ca și ratele de absolvire a învățământului secundar
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
de proiect 4. Rezultatele așteptate 5. Planificarea În proiectarea activităților de învățare cu caracter interdisciplinar, ar trebui avute în vedere următoarele aspecte (cf. Roberts, Kellough, 2000, p. 77): • instruirea este centrată pe o idee (temă) amplă, semnificativă, nu pe date factuale disparate cu caracter disciplinar; • luarea de decizii și responsabilitatea pentru procesul și rezultatele învățării aparțin deopotrivă elevilor și profesorilor; • activitățile de învățare selectate implică activ toți elevii, atât fizic, cât și mental; • reflecția și schimbul de idei despre ceea ce s-
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
structuri de argumentare, limbaje, analogii, metafore) care acționează În așa fel Încât stabilește preferințe strategice de durată, prin faptul că formulează concepte asupra eficacității rolului forței militare În domeniul politic interstatal, și prin faptul că dă acestor concepte o aură factuală În așa fel Încât anumite preferințe par realiste și eficace. Este compusă din două părți: asumpții de bază despre ordinea sistemului strategic, despre natura adversarului și amenințarea pe care o reprezintă și despre eficacitatea utilizării forței. Aceste informații provin din
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și o mai mare implicare a sectorului civil În operațiunile de consolidare a proceselor de pace (Hansen et al., 2004). În ceea ce privește UE, sprijinul pentru această tendință este atât la nivel declarativ (Comisia Europeană, 2003; Solana, 2004), cât și la nivel factual, zece din cinsprezece operațiuni desfășurate În cadrul Politicii Europene de Securitate și Apărare (PESA), Începând din 2003, fiind de natură civilă (Nowak, 2006). Totuși, această tendință are unele limite. Participarea civililor la acțiuni de menținere a păcii este, uneori, doar un
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
trebuie să depășească aceste propoziții și apoi vede lumea în mod corect“). Ne apar atunci ca 112 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE „nonsensuri“, însă nu într-o accepțiune formală sau nega tivă. Diferă sigur de „propozițiile cu sens“ din științele factuale, mai ales pentru cel care le înțelege limitele și rostul aparte. Este neașteptat de comprehensivă această atitudine a lui Wittgenstein, de luat în seamă ori de câte ori am fi tentați să facem un adevărat idol din propriile enunțuri. Fragmentul de mai sus
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
înțelege] trebuie să depășească aceste propoziții și apoi vede lumea în mod corect“). Ne apar atunci ca 112 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE „nonsensuri“, însă nu întro accepțiune formală sau nega tivă. Diferă sigur de „propozițiile cu sens“ din științele factuale, mai ales pentru cel care le înțelege limitele și rostul aparte. Este neașteptat de comprehensivă această atitudine a lui Wittgenstein, de luat în seamă ori de câte ori am fi tentați să facem un adevărat idol din propriile enunțuri. Fragmentul de mai sus
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
buzunare. O clipă, vă fac legătura. Urmă un bâzâit prelung. O voce lipsită de ton, din indiferență sau oboseală, spuse: — Da. Domnul Sammler, cu engleza sa de străin poloneză oxfordiană, Încercă să fie cât mai comprimat, mai direct și mai factual posibil. Pentru a economisi timp. Pentru a evita interogatorii complicate, detalii fără folos. — Vreau să reclam un hoț de buzunare pe linia de autobuz Riverside. Da. — Poftim? — Da. Am zis da, reclamați. — Un negru, cam de un metru optzeci și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
păcate, băiatul meu nu se va trezi să îmi mulțumească fiindcă eu am fost prea rădăcinoasă să mă rup măcar după ’90. Și nici Adi nu s-a dat smuls. Ciudat cum se combină la mine ispitele autoreflexive cu cele factuale. Mi-e teamă să nu pierd faptele și nu am decât puțin timp de scris la Sinegrafii. În intervalul nescris am fost la New York. O conferință la Centrul Cultural românesc și alta la New York University. Prima nu a fost grozavă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
brusc noapte, așa că stau Întins În patul meu, În dormitorul ostășesc, privind tavanul Întunecos pe care băltește lumina șirului de becuri chioare și ascult zumzetul familiar. Mă uit În jur și poate chiar reușesc să fac conversație, pe teme neutre, factuale, legate de găurile din ciorapi și de bătăturile provocate de bocancii noi, dar nu Îmi e clar cu cine vorbesc. În spălător, mă spăl pe dinți, apoi pe față - deși o simt fierbinte, incendiată, e palidă. E o față de ticălos
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Vissarionovici Stalin. După cum tot lui Corto îi este dat să asiste la agonia lui Enver-Pașa, încolțit de trupele bolșevice. Pratt își scrie aici propria lui Enciclopedie a morților - ca și Danilo Kiš, Pratt este sedus de modificarea postmodernă a istoriei factuale. Martor la ultima cavalcadă a lui Enver, Corto scrie încă o pagină din acea povestire niciodată scrisă a lui Kipling. Gloria la care aspiră Enver nu este mai puțin vană și iluzorie decât aceea pe care o ating cei doi
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
o Înșiruire de evenimente expuse Într-un stil direct, fără a căuta efecte literare, fără subtilități simbolice, de parcă și-ar povesti lui Însuși o istorie de necrezut și totuși reală. El nu are o legendă. El are numai o istorie factuală, crudă, străbătută de momente de Înverșunare Împotriva nedreptății și de sentimente gingașe. Dar În cea mai mare măsură, Grigore a fost o sabie a demnității adevărului, care a lovit necruțător În neadevăr, În bestialitate și În lașitate. Uneori cu prea
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]