687 matches
-
de este rău sau bine, - Destul că simt - tot ție-ți mulțumesc. Tu mi-ai deschis a ochilor lumine, M-ai învățat ca lumea s-o citesc, 15Greșind cu tine chiar, iubesc greșala: S-aduc cu tine mi-este toată fala. Cu tine da... Căci eu am trei isvoară Din care toată mintea mi-o culeg: Cu-a ta zâmbire, dulce, lină, clară A lumii visuri eu ca flori le leg; Mai am pe-un înțelept... cu-acela iar Problema morții
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
EminescuOpIV 351} "Și zimbrul cel cu trei luceferi "Lucea voios pe orice cort. "Precum ne-am dus, venirăm teferi "Și toți cu chef și nime mort. "Nici vin cu apă n-am să mestec, Nici dau un ban pe toată fala. "De-aceea n-am nici un amestec " Ori unde nu îmi fierbe oala. Cînd calcă țara Hantatarii "Eu bucuros în lupte merg, Cînd între ei se bat magarii În fundul pivniței alerg. Se certe Ungurii și Leșii... "Ce-mi pasă mie? La
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mereu în el [ca într-o grilă]. Uimit Giafer se-ntoarce și îi spune Sultanului văzută-acea minune; Și-au hotărât la curte a-i aduce, Pe amândoi la cercetare a-i pune. A doua zi Harun în tron de fală, Înconjurat de suita lui regală, Ordonă ca Pe-acel bătrân de-aseară Și Pe-acel tânăr să-i aducă-n sală. Și-atunci apar l-a tronului său treaptă Bătrânul alb cu fața înțeleaptă, Ținând de mână pe un mândru
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
văzut deodată din cer o stea fugind Ce lumina c-al nopții alb soare de argint; Era o stea regală, un înger drag, plăpând, Cu sufletul în ceriuri, cu capul pe pământ Și-am cunoscut atuncia că stema cea de fală E steaua României, iubită și regală. Presentul ține-n ochi-mi un testament deschis. Eu văd ce el într-însul cu graiu de foc a scris, Eu văd că viitorul cu lan de flori s-așterne. Ca Spiritul Genesei de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
senină În inima-mi sdrobită... și-apoi să mor... Să mor, {EminescuOpIV 476} Să-nnec sufletu-mi rece în noapte și în nor. Coroană de albi lauri, coroană de argint Lucește într-a nopți-mi amarul labirint, Eu voiu cânta de fală ca leul ce-a învis, Iar tu lucește pală al deșteptărei vis!! (Șade, cugetă, mînile sale se lasă-ncrucișate peste coardele lirei) SILFII DE LUMINĂ (pe când se lasă negura rosă) În marea Somniei ce-n unda-i combină Tristeță cu râs
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cer, Încunjurând cu moartea ei pustie Pământul greu cu a lui hemisfer, Care vuind se mișcă-n vecinicie În jur de soare, -n ocean d-eter - Și toate astea într-un cerc pe-o coală: Mărimea lumei și a firei fală. Pe ce domnim?... pe cifre și pe semne... 33. DE CE N-AFLĂM În ÎMPLINIREA... (cca 1873 ) De ce n-aflăm în împlinirea dorințelor din astă lume, Acea sublimă fericire ce înainte-i am visat, De ce în cruda voluptate, de ce într-un
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
lumineze a ta privire-ntunecoasă Mai mult te face să vezi răul, micimile din lumea ta. Nu împlinirea cea aevea a celor ce dorești în lume, Numai dorința după [ceva] e tot ce-i dulce pe pământ; Dorința, iubirea de fală, ambiția după un nume, Îmbletul după mărire: te fac numai mai fericit. 34. CÎNTEC DE NUNTĂ Hocbzeitlied de Goethe (1873) Povestim și cântăm de-acel conte cu drag Ce-odat locuit-a castelul, Azi când un nepot al fericelui moșneag Il
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Konaki O spunea pe bătrînește: "Prin pustii și munți sălbateci, Prin prăpastii, râpi, ponoară, Unde-n albia de stâncă Sună blândele isvoară; "Acolo unde natura Cu puterea ei măreață Răspîndit-au pretutindeni Bucurie și viață; {EminescuOpIV 528} " Unde brazii cei de fală Se înnalță cu trufie, Unde smeura și mura Au a lor împărăție; Unde toate împreună Strigă: "Vino, te oprește! Acolo amorul chiamă, Acolo vin-de iubește. "Acolo ochiul zavistnic Nu mai are v-o putere: Nu-i jignire în iubire Ci
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
plus] x/ c... = x/x = x 378 {EminescuOpXV 379} ["CÎT DESPRE RUSIA... "] 2292 [1] Cât despre Rusia o sfătuim ca mult timp să nu încerce nici o acțiune în Orient. Căci în momentul în care-ar încerca s-o facă, toată fala împărătească ar fi maculată *, toată Rusia aruncată în caos și anarhie. [2] Cât despre Rusia, o spun verde, n-avem încredere într-un guvern autocratic, nu ne prezintă nici o garanție în sfințenia cuvântului iscălit. Petru cel Mare Cantemir Alex. II
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Și trosnetul și fumul de pucioasă / L-înfruntă pe Neptun și, marea-nvolburând, / Îi scutură tridentul.“ Virtuozitatea execuției se răsfață în virtuozitate verbală. Curios, deși adesea improvizează cu o ingeniozitate și cu o inventivitate care vin de la el, își face mare fală din felul conform, exact până în detalii, 173 în care își îndeplinește misiunile: „Ai rânduit furtuna cum ți-am spus? / Întocmai (to every article)“; „dar vezi să faci / Tot ce-am să-ți cer. - N-o să m-abat o iotă. (To
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
Și trosnetul și fumul de pucioasă / L-înfruntă pe Neptun și, marea-nvolburând, / Îi scutură tridentul.“ Virtuozitatea execuției se răsfață în virtuozitate verbală. Curios, deși adesea improvizează cu o ingeniozitate și cu o inventivitate care vin de la el, își face mare fală din felul conform, exact până în detalii, în care își îndeplinește misiunile: „Ai rânduit furtuna cum ți-am spus? / Întocmai (to every article)“; „dar vezi să faci / Tot ce-am să-ți cer. - N-o să m-abat o iotă. (To the
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
comparăm cu sutele de cai uciși în "Șarja Cavaleriei Ușoare" din Războiul Crimeii și din alte situații similare). Și în cel de-al Doilea Război Mondial beligeranții de pe ambele fronturi au folosit cavaleria. În septembrie 1940, unități de cavalerie polonă (fala armatei) au atacat, cu pierderi foarte grele, formațiuni de tancuri germane. Brigăzi de cavalerie cazacă erau lansate la atac pentru a lărgi breșele făcute de tancurile sovietice în ofensivă. 57. După unele statistici oficiale, s-a estimat că au murit
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
o fost răzeșul Constantin Silișteanu, crescător de cai; Constantin al lui Teodor din Silișteni... întâi herghelegiu, apoi lefegiu, pe urmă și Ceauș la Steagul Spătăresc... Nu putem, măi Fanachi... nu putem să nu-i amintesc, macar pe câțiva din răzășimea... fala noastră, a Fălciului. Nu putem să-i las uitării... pentru ca, aceia de după noi să-i știe!... Și, moșierul tăcu o vreme, uitându-se pe cer roată împrejur, cum se lăsa înserarea... ...Da, măi Fanachi... pentru ca ei să-i știe!... repetă
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
după tipicul numai de dânsa știut... De când se știe, a fost moașa și vraciul satului. „-I-am moșât pi tăț din satu‟ ista, da‟ șî di pi aiurea, șî i-am cătat șî oblojât di tăti bolili...“, spunea ea, simplu, fără fală. Acum e bătrână... bătrână ca însăși bătrânețea... Dacă o întrebi, câți ani are, ea răspunde cu o sinceritate dezarmantă: „- Nu mai știu, mamî, cî di la o vremi, n-am mai țânut socoteala șî rându‟ lor...!“ ... „Da‟ știu, cî eram
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
lui Dumnezeu, pentru norocul care a dat peste casa lor. Și, doar în urmă cu puțină vreme îi spusese feciorului său, holtei convins... „ - Măi Antoane... așa, nu mai merge, măi! La casa asta, trebuie o mână de femeie, mai, al‟feli murim de nemâncare și necurăție...!“ ... Acum, Anton a înțeles totul, sau aproape totul și se cutremură din nou. Dar, sub puterea jurământului l-a luat pe Dumnezeu de martor, că va ține taina într-însul, până va intra cu ea
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
mileniul III î.e.n. footnote>... Vânătoarea te apropie de tot ce e mai pur, țâșnit din originara matcă animală, maiestatea lebedei, sfioasa noblețe a ciutei, taina de sfinx a caprei negre încremenită pe vârful de stâncă cu ochii adânciți în amurg, fala cerbului încununată cu ramuri... Apoi, femeia și vânătoarea, dacă ne amintim de Diana, zeița vânătorii, sunt totuna... una și aceeași năzuință. Femeia transfigurează până la divin frumusețea animală, a tuturor formelor dinaintea ei, și a ajuns până la ea. Frumusețea animală, prin
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
prost! MORMOLOCUL ȘI BIBANUL La Văleni, într-un luciu de apă, Proprietate a...numele-mi scapă, Trăia o societate mai joasă, mai 'naltă, Foarte pestriță Ca-n oricare baltă De peste tot; Bibanul Mitriță, Democrat ales...senator, Era cea mai înaltă fală a lor! Care adesea de la tribună, Pentru țară, județ și comună, A făcut treabă rea dar și bună: Votând despăgubiri în hrană și bani, Rar și pentru cei mai sărmani. Toți o duceau bine, fără foame sau frig, Iar din
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
pe una din plajele situate de-a lungul golfului Danzig, turnuri de înălțimi diferite, împrejmuite de ziduri ce alcătuiau o cetate locuită de personaje de natură fantastică. Întotdeauna, marea îmi surpa construcția astfel ridicată. Tot ceea ce se ridicase cu atâta fală se năruia în sine fără un sunet. Iar nisipul ud mi se scurgea din nou printre degete. Cetatea de nisip se numește o poezie lungă pe care am scris-o pe la mijlocul anilor șaizeci, așadar într-o vreme în care tatăl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
că s-ar putea să ai dreptate în privința asta... — Da? În ce privință? — Este un caz singular, nu? Asta-i ciudățenia. — Mă tem că nu înțeleg. — Cuvântul „biscuit“, Michael. Ar trebui să fie la plural. Un singur biscuit, cu o felile de brânză și una de țelină? Nu pare o hrană substanțială, chiar dacă e doar o gustare, nu? M-am gândit la o explicație și am rostit cam anemic: — Era în perioada războiului, poate că din cauza raționalizărilor... Findlay clătină din cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Albeața cerului o făcu să clipească. Brusc, ziua i se păru flască: mai curînd secătuită, vlăguită decît frumoasă. Simțea deja praful așezîndu-i-se pe buze, gene și la colțurile ochilor... Dar nu dorea să se Întoarcă. Trebuia să-și poarte cu fală, cum s-ar zice, părul bine pieptănat, pantofii lustruiți și butonii. Coborî treptele și merse mai departe. Pășea ca un om care știa exact Încotro se Îndrepta și ce făcea, deși, În realitate, nu avea nimic de făcut, nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
mâțișorii, C-o să adopte și-un cotoi bătrân. Ajutor Ea-i jună, el, cam ofilit Și-i face față anevoie, Însă prieteni au sărit Să-l mai ajute la nevoie. Geometrică Că a urcat pe verticală Frumoasei i se duse fala, Cu o viteză maximală, Doar adoptând...orizontala. Cerere Vrăjit de frumusețea-i ca de zână, Ce net o detașa de altă fată, I-aș fi făcut o cerere de mână, Dar o aveam...dactilografiată! Turism în România De supărare și
NICOLAE PEIU by NICOLAE PEIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83943_a_85268]
-
de ce pleacă fiica și ginerele; nu mai era nevoie: răspunsul era simplu, cunoscut de toți la vremea aceea. Începuse exodul, cu Încă trei-patru ani Înainte, cei mai mulți erau greci și evrei, adică cei din inima comerțului și a industriei care duseseră fala orașului, cu vase maritime ce pătrundeau pînă aici În rada portului fluvial. De acum decenii vor trece, și steagurile multicolore și vesele ale portului nu vor mai exista, nici hărmălaia elevatoarelor ce descărcau și Încărcau ziua și noaptea. Se vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
călare pe dosarele a mii de oameni, se amesteca și în viața prezentă a tuturor, el apăra și morala proletarii, și interesele uzinei, era un personaj activ în ședințele sindicale și de partid, conducea tot felul de anchete, unele pe fală, altele în mare secret, și când erai chemat la el, să zicem pentru a doua zi la ora cutare, noaptea aceea nu dormeai bine, fiindcă îți spuneai, nu te chema el degeaba și în nici un caz ca să-ți dea o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
II-lea î.e.n., dar atest]ri mai timpurii, cele mai vechi datând de la sfârșitul mileniului al IV-lea î.Hr., ne indic] faptul c] societ]țile situate pe v]ile Tigrului și Eufratului erau organizate pe baze birocratice. Arhivele regale menționeaz] fala monarhilor care au cucerit și adesea au devastat teritoriile învecinate. Evident c] nici o declarație universal] a drepturilor omului nu protejau popoarele cucerite. Bunurile personale ajungeau prad] de r]zboi, iar b]rbații, femeile și copiii deveneau sclavi. Li se cereau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
albastru și de pietre scumpe; pe d-asupra poartă un contoș de coloarea verde-deschisă a iezmului (iasp alb), îmblănit cu samuri. A.I. ODOBESCU Os de domn, Ienăchiță Văcărescu și-a purtat domnia adânc, până în rărunchii vorbelor pe care astăzi cu fală le rostim ca să subliniem ideile noi și vitale ale națiunii noastre. Din melancolie mă gândeam odată că cel care are sisteme e sortit pierderii, cel care are idei - armistițiilor, iar cel care poate gândi un singur postulat - victoriei. Mai mare
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]