1,090 matches
-
cu care falanga I comunică la baza sa; ambele sunt în raport direct cu teaca fibroasă prin care trec tendoanele învelite de sinovială. Tratamentul chirurgical este în funcție de extinderea infecției; dacă aceasta este localizată, incizia va fi pe fața laterală a falangei; dacă în procesul supurativ este prins și spațiul comisural, incizia laterală se prelungește la nivelul acestuia pe fața palmară și dorsală incizie în „Y” (Fig.10.6). 10.2.3. PANARITII PROFUNDE 10.2.3.1. Panarițiul osteitic (panarițiul osos
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
neglijat sau incorect tratat, cu migrarea infecției în profunzime, distrugând periostul cu compromiterea vascularizației osoase, rezultând o necroză ischemică asociată cu necroză septică. Poate surveni și după o fractură deschisă. Se poate localiza la orice nivel, dar mai frecvent la falanga distală, favorizat de particularitățile anatomice ale acesteia. Clinic se constată deformarea falangei, tegumente violacei, fistulă trenantă. Evoluția mai lungă după un panarițiu subcutanat sau superficial, explorarea traiectului fistulos care conduce la os, precum și radiografia în cel puțin două incidențe, stabilesc
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
compromiterea vascularizației osoase, rezultând o necroză ischemică asociată cu necroză septică. Poate surveni și după o fractură deschisă. Se poate localiza la orice nivel, dar mai frecvent la falanga distală, favorizat de particularitățile anatomice ale acesteia. Clinic se constată deformarea falangei, tegumente violacei, fistulă trenantă. Evoluția mai lungă după un panarițiu subcutanat sau superficial, explorarea traiectului fistulos care conduce la os, precum și radiografia în cel puțin două incidențe, stabilesc diagnosticul. Semiologia radiologică include următoarele aspecte: osteita: structură palidă a osului, aspect
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
în poziție funcțională este obligatorie. În ciuda tratamentului corect efectuat, prognosticul funcțional la acestor infecții este rezervat. 10.2.3.3. Panarițiile tendinoase (tenosinovitele) În acest grup sunt incluse tenosinovitele degetelor 2, 3 și 4, sinovialele acestora fiind cuprinse între baza falangei distale și baza articulației metacarpofalangiene (pliul palmar inferior). Mecanismul de producere este fie prin inoculare directă (plagă înțepată cu deschiderea tecii sinoviale), fie prin propagare de la un panarițiu superficial sau subcutanat. Clinic se constată poziția în flexie a degetului afectat
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
Se poate complica cu un flegmon digitocarpian. Incizia este paralelă cu axul mâinii, asociindu-se antibioterapie și imobilizare. 10.3.2.4. Flegmonul comisural Se dezvoltă la nivelul unui spațiu interdigital. Este consecința unui clavus infectat, a unui panarițiu al falangei proximale sau a rupturii tenosinovitei. Clinic, pe lângă semnele inflamației localizate la nivelul unui spațiu comisural, atât pe fața palmară, cât și pe cea dorsală, un aspect caracteristic este depărtarea degetelor adiacente în „V”. De primă intenție, incizia va fi efectuată
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
2.5. Flegmoanele tecilor sinoviale digito palmaro-carpiene (tenosinovitele palmare supurate) Acestea sunt tenosinovite ale degetelor 1 și 5. La baza determinismului acestor infecții stau particularitățile anatomice ale tecilor sinoviale ale degetelor 1 și 5 care se întind între baza ultimei falange și spațiul Parona-Pirogov, delimitat anterior de cubital și flexori, iar posterior de pătratul pronator și oasele antebrațului. Teaca degetului 5 include la nivelul pumnului și tendoanele flexorilor 2, 3 și 4 (Fig.10.7, 10.8). Clinic sunt prezente semnele
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
ani se accentuează. Dentiția provizorie începe să fie înlocuită treptat cu cea permanentă, ceea ce îi creează copilului modificări temporare ale vorbirii sau chiar dificultăți în alimentare, însoțite de stări de tensiune și agitație. Se intensifică procesele de osificație (oasele mâinii, falangele) și se întăresc articulațiile. Deoarece coloana vertebrală și cutia toracică sunt în curs de consolidare, trebuie corectate permanent pozițiile incorecte în bancă sau la masa de studiu (apăsarea toracelui, spatele strâmb) pentru a evita deformări și deplasări ale acestora. Crește
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
astfel despărțit în cuvinte, se poate obține următoarea traducere: în rândul de sus: țara geților Mole Davio a luat-o în stapânire; în coloana din stânga: văzând preotul (sau slujitorul) altarului care era pe scaunul (sau la postul) său acele divine falange a fugit pe furiș. Al cetății mare preot (De)Ceneu; în coloana din dreapta: apoi, oamenii (sau pământenii) au pus pe domnul aramicilor (sau aramilor), pe Zamolxis, cu ultima suflare a unei oi vii de la apa sfântă, Apolo să fie (sau
Originea antica a numelui Moldovei (Din con?inutul t?bli?elor de la Sinaia) by Ungureanu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/83667_a_84992]
-
sub forma unei bucle și înfășurat pe corpul piesei și celălalt capăt îndoit în formă de cârlig, având diametrul de 2,6 cm și 2 cm; un inel din bronz păstrat fragmentar (cu diametrul de 2,1 cm), plasat pe falanga mijlocie a mâinii drepte a defunctei, având veriga de formă circulară cu profilul drept iar în șatonul de formă rotundă fiind montată o piatră din calcedonie; un inel din bronz (cu diametrul de 1,7 cm) plasat pe falanga mijlocie
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
pe falanga mijlocie a mâinii drepte a defunctei, având veriga de formă circulară cu profilul drept iar în șatonul de formă rotundă fiind montată o piatră din calcedonie; un inel din bronz (cu diametrul de 1,7 cm) plasat pe falanga mijlocie a mâinii stângi, având veriga de formă circulară cu profilul drept iar în șatonul de formă rotundă fiind montată o piatră din calcedonie; 27 mărgele din carneol (găsite pe craniul defunctei), cu un diametrul variind între 0,6 - 0
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
m și înălțimea de 0,15 m și pereții subțiri și invazați cu grosimea de 5-8 cm și fiind prevăzută cu capac (cu grosimea de 3-5 cm) în care se aflau osemintele defunctului. În covată au fost găsite doar câteva falange de degete și coaste rupte. Scheletul a fost distrus și scos din mormânt în timpul jefuirii, încă din Antichitate, motiv pentru care orientarea în mormânt este prezumtivă: se pare că scheletul a fost depus în covată pe spate întins cu capul
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
sunetului „s". Au loc procese de osificare la nivelul toracelui, al claviculelor și al coloanei vertebrale. Postura va fi afectată de poziții incorecte în timpul efectuării lecțiilor, mai ales ștrangulări și neirigarea corespunzătoare, implicit procese de osificare dificile și deformatoare. Osificarea falangelor mâinii permite o calculare a „vârstei de osificare". Datorită proceselor de osificare la acest nivel crește precizia și forța mișcărilor mâinii, se dezvoltă numeroasele abilități manuale implicate în activități practice, ca precizia aruncării mingii, a pietrelor la jocul „șotron", dar
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
degetul mare. În pozarea mâinii stângi la gâtul viorii, mai ales la copiii cu mâini scurte putem începe în poziția a treia cu pozare corectă. Fără a contracta musculatura brațului, antebrațului, palmei și degetelor, sprijinim vioara între degetul arătător și falanga unghiei degetului mare astfel încât între cele două degete, sub gâtul viorii să rămână un mic spațiu. Vioara este astfel ținută în voie, fără a înțepeni gâtul. Prin închiderea (micșorarea) unghiului dintre braț și antebraț, asigurăm o relaxare mai bună a
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
35-38, indică caracterele distinctive ale modurilor de apucare a arcușului. Modul de apucare franco-belgian “O ușoară rotație spre înăuntru (pronație) a antebrațului din articulația cotului de circa 25 grade - degetul arătător apasă pe baghetă lateral, la capătul de sus al falangei mijlocii care prin aceasta este împinsă mai departe cu o porțiune considerabilă spațiul intermediar între degetul arătător și cel mijlociu - degetul mare stă față în față cu degetul mijlociu, degetul mic se ridică în timpul cântatului la vârful arcușului, pentru ca să nu
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
arcușului, pentru ca să nu slăbească apăsarea degetului arătător, arcușul tare întins, baghetă ținută înclinat.” Modul de apucare rusesc ( a lui Auer) “Rotire puternică a antebrațului spre înăuntru cu circa 45 de grade - degetul arătător apasă lateral pe locul de legătură dintre falanga mijlocie și cea a rădăcinii, pe baghetă și o cuprinde cu falanga unghiei - conducerea o preia degetul arătător, în timp ce degetul mic (ca urmare a rotației puternice a antebrațului) atinge bagheta, numai în timpul trasului la talon și anume cu
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
înclinat.” Modul de apucare rusesc ( a lui Auer) “Rotire puternică a antebrațului spre înăuntru cu circa 45 de grade - degetul arătător apasă lateral pe locul de legătură dintre falanga mijlocie și cea a rădăcinii, pe baghetă și o cuprinde cu falanga unghiei - conducerea o preia degetul arătător, în timp ce degetul mic (ca urmare a rotației puternice a antebrațului) atinge bagheta, numai în timpul trasului la talon și anume cu vârful său extrem — spațiu intermediar foarte mic între degetul arătător și mijlociu
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
fără mare efort până peste păr, totuși suficient de tare, ca să mai posede suficiente oscilații proprii la mijloc, pentru a sălta de la sine”. Modul de apucare german Plasează punctul de contact al degetului arătător cu bagheta arcușului, în articulația dintre falangele 2 și 3. H.Seling arată că acest mod de apucare a arcușului, modul vechi german, nu mai este luat azi în considerație de către pedagogii moderni ai viorii. Brațul pozat în mod invariabil jos, este incompatibil cu modu1 actual de
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
care le-a făcut și cu creionul. Se urmărește ca toate degetele să rămână rotunjite în poziția lor naturală. Odată fixat degetul mare în fața degetului mijlociu arătătorul va avea o poziție mai avansată pe baghetă. Punctul de contact va fi falanga mijlocie către articulația dintre ea și falanga rădăcinii. Rădăcina trebuie menținută în stare normală, ușor boltită, nu prelugită. Degetul inelar așezat rotund, sprijinit pe baghetă cu partea inferioară a articulației falangei unghiei, Degetul mijlociu și inelar trebuie să simtă mereu
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
Se urmărește ca toate degetele să rămână rotunjite în poziția lor naturală. Odată fixat degetul mare în fața degetului mijlociu arătătorul va avea o poziție mai avansată pe baghetă. Punctul de contact va fi falanga mijlocie către articulația dintre ea și falanga rădăcinii. Rădăcina trebuie menținută în stare normală, ușor boltită, nu prelugită. Degetul inelar așezat rotund, sprijinit pe baghetă cu partea inferioară a articulației falangei unghiei, Degetul mijlociu și inelar trebuie să simtă mereu contactul cu bagheta și să fie aproape de
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
mai avansată pe baghetă. Punctul de contact va fi falanga mijlocie către articulația dintre ea și falanga rădăcinii. Rădăcina trebuie menținută în stare normală, ușor boltită, nu prelugită. Degetul inelar așezat rotund, sprijinit pe baghetă cu partea inferioară a articulației falangei unghiei, Degetul mijlociu și inelar trebuie să simtă mereu contactul cu bagheta și să fie aproape de peretele caprei. Degetul mic, rotund, se așează în vârf, pe bagheta, spre șurub (dar nu "pe" ). Deosebit de important este complexul deget mare - mijlociu — arătător
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
spre combaterea unor greșeli cum ar fi: - intrarea degetului mare în scobitura caprei; - rămânerea degetului mare numai pe baghetă; - îndoirea spre înăuntru a degetului mare; - alunecarea arătătorului prea sus pe baghetă, provocând o prăbușire puternică a rădăcinii; - alunecarea baghetei pe falanga rădăcinii arătătorului; - alunecarea în jos pe baghetă a degetului mic, Cauza alunecării baghetei pe falanga rădăcinii arătătorului este rareori înțeleasă corect. În majoritatea cazurilor ne gândim la degetul arătător, atribuindu-i vina principală. Adevăratul vinovat este în realitate degetul mare
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
mare numai pe baghetă; - îndoirea spre înăuntru a degetului mare; - alunecarea arătătorului prea sus pe baghetă, provocând o prăbușire puternică a rădăcinii; - alunecarea baghetei pe falanga rădăcinii arătătorului; - alunecarea în jos pe baghetă a degetului mic, Cauza alunecării baghetei pe falanga rădăcinii arătătorului este rareori înțeleasă corect. În majoritatea cazurilor ne gândim la degetul arătător, atribuindu-i vina principală. Adevăratul vinovat este în realitate degetul mare. Nu este posibil să se păstreze punctul de contact pe falanga mijlocie a degetului arătător
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
Cauza alunecării baghetei pe falanga rădăcinii arătătorului este rareori înțeleasă corect. În majoritatea cazurilor ne gândim la degetul arătător, atribuindu-i vina principală. Adevăratul vinovat este în realitate degetul mare. Nu este posibil să se păstreze punctul de contact pe falanga mijlocie a degetului arătător pe întreaga lungime a arcușului, dacă degetul mare nu colaborează prin modificări ale unghiului față de baghetă. Odată ce apucarea arcușului a reușit corect ca aspect exterior, ea trebuie fondată și pe calea simțurilor. Trebuiesc înțelese și simțite
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
greșeli ce ar apărea pe parcursul execuției instrumentale. Este necesar în primul rând să se urmărească forma degetelor în articulare și modul lor de cădere pe coardă. Degetele trebuie să cadă pe coardă cu o formă rotunjită și pe pernuță. Falanga unghiei trebuie să privească oblic spre înainte pe toate sunetele aflate la distanța de cel puțin un ton față de sunetul anterior și natural. Pentru aceasta, coarda trebuie curmată cu partea din față (până la mijloc) a pernuței. Pozarea rădăcinii degetului arătător
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
fi astfel compromisă. Deasemenea, acest lucru ar putea duce la strângerea gâtului viorii între degetul mare și rădăcina degetului arătător. În ceea ce privește înălțimea de cădere și de ridicare a degetelor pe și de la coardă, ea este aproximativ egală cu înălțimea unei falange. Ridicarea și căderea degetelor pe coardă trebuie să aibă loc într-un timp foarte scurt. Se va evita apăsarea excesivă a degetelor pe coardă, imediat după cădere. Degetele își vor slăbi apăsarea inițială pentru a putea realiza rapid ridicarea (atunci când
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]