705 matches
-
standardului material și condițiilor de viață Încât cu revoltă spune; „a veni cu sticla de medicament acolo unde mizeria s-a produs prin biruri, uzură, rău nutriment, muncă executată manumilitară (impusă, la comandă n.n.) este o șarlatanie demnă de un fanariot bătrân” (se referea la C A Rosetti). Eminescu cunoștea foarte bine posibilitățile medicinei acelor vremuri „ce s-ajute terapia, arta de a vindeca, care din antichitate până azi mai nu a făcut progrese contra rezultaților administrației” și se Întreabă retoric
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
către care, rafinat și epicureu, nu era mai puțin înclinat. Venirea în scaunul Țării Românești a lui Alexandru Moruzi (1793) îl pune într-o înfruntare deschisă, acutizată și de dragostea ce îl lega de soția domnitorului, cu superbia și superficialitatea fanariotului, dar nu îl lipsește de dregătorii: este mare spătar și, iarăși, vistier. Retrăgându-se prudent un timp din viața Curții, dar chemat de urgență pentru a găsi o soluție ravagiilor foametei și ciumei, el impune - gest fără precedent - să se
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
omul e dispus să primească idei, putem spune că Celebrul 702 reprezintă prima tentativă cinematografică, în acord cu politica vremii, de a ridica la un colț Cortina de Fier, acreditând posibila conviețuire între „lagărele” socialist și capitalist. Tudor (1963) sau Fanarioții Kremlinului Cu Tudor, în cinematografia românească se declanșează o operație politică propagandistică de proporții, pe termen mediu și lung, având ca scop înlocuirea internaționalismului comunist patronat de URSS cu național- comunismul autocefal, prin rescrierea pe ecran a istoriei naționale : Tudor
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
au mulțumit cu „corectitudinea politică” utilă a lui Tudor, au modificat atitudinile și contextul personajului până la a-l transforma într-un líder máximo de revoluție comunistoidă. În film, toți boierii sunt detestabili. Hrăpăreți, cruzi, duplicitari. În ce-i privește pe fanarioți, e de înțeles. Propagandistic, ei erau minoritarii dominanți, echivalentul evreilor sovietizați care dețineau prea multe funcții de conducere în anii ’50. Dar și boierii pământeni sunt prezentați la fel. Marele ban al Craiovei, Brâncoveanu, nu e decât un intrigant însetat
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
este evitată sistematic. De asemenea, nu sunt suprimate toate birurile pe care aceștia le aveau de plătit, așa cum Tudor decretează în film. Motivul era simplu : Vladimirescu avea nevoie de suportul boierilor pământeni în efortul său de a- i înlătura pe fanarioți. Pe aceștia îi numește, cu o expresie rămasă celebră, „tagma jefuitorilor”. Un surâs în plină vară (1963) sau Bisnismenul față cu colectiva Filmul, regizat de Geo Saizescu, trece drept o comedie. Prezența cunoscuților actori comici Sebastian Papaiani și Dem Rădulescu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
decât bani de tramvai. Zilnic, în jur de 30.000 de ieșeni se întorceau, pentru câteva minute, în urmă cu 200 de ani, fie că vor, fie că nu. Zona Baș Ceauș, locul în care se trăiește ca pe timpul fanarioților: străzi prăfuite, mărginite de maghernițe dărăpănate, copii îmbrăcați sumar, care se joacă prin gunoaie...sărăcie lucie. Baș Ceauș a fost mahala, iar acum, ca să țină pasul cu vremurile, poate fi numit ghetou. Zona Cuza Vodă este unul dintre elementele de
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
zise în sinea lui: “Iară-mă, în sfârșit, ajuns în pământurile făgăduinței; am pus mâna pe pâine și pe cuțit; curagiu și răbdare, prefăcătorie și iușchiuzârlâc, și ca mane voi avea și eu case mari și bogății ca ale acestui fanariot.” (N. Filimon Ciocoii vechi și noi) b. “Ce ridicol am fost cu concepția de viațăse gândi apoi, deodată, Apostol. Cum nu mi-am dat oare seama că o formulă neroadă nu poate ține piept vieții niciodată? (...) Marta nu m-a
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
oricare, pururi egoistică, interesată, subjugătoare” . Este clară referirea la protectoratul rusesc. Sunt evidențiate „urmările mângâioase” pe care le-a avut mișcarea lui Tudor pentru Principate: „Domnia străină încetă; Poarta, mai vârtos după ce s-a văzut înșelată de atâtea ori în fanarioți, se văzu mișcată în a da principi pământeni în ambele Principate. Naționalitatea română și patriotismul român triumfa”7'5. în articol, se critică atitudinea ostilă a Rusiei ce „a protestat asupra hatișerifului din 822”. prin care Principatele recăpătau dreptul de
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
mișcările politice, revoluționare ale vremii și înflăcărează inimile pentru idealurile epocii. Școlile românești din capitalele europene, cercurile de revoluționari, au pregătit elementele constituirii statului național unitar. Stăpânirea otomană atât de îndelungată a favorizat acapararea principalelor pârghii economice și politice de către fanarioți, grecizarea nu doar a dregătoriilor laice dar și celor bisericești, spoliind resursele Principatelor, alimentând prin robirea populației visteria sultanului, a țarului sau împăratului. Dominația austro-habsburgică spre deosebire de cea turcească își afișa superioritatea prin stabilitatea instituțiilor sale, performanțele economice, nivelul de civilizație
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
acestei orientări, care se conturează în țările noastre, mai întâi în mediile și sfera culturii grecești, încă din secolul al XVIII lea. În această privință, exemplul lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul, care face studii în Italia, se dovedește fecund pentru toți fanarioții. În 1744, C. Mavrocordat, devenit domn în țara Românească, trimite doisprezece fii de boieri la Veneția, pentru învățătură. Este primul lot de bursieri români în străinătate, chemați acasă după trei ani, în urma unor intrigi politice. La universitățile apusene este educată întreaga
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
figură bună, căci atențiune! Europa ne privește, ne cere aceasta... O astfel de psihologie își făcuse de fapt apariția în țările românești cu cel puțin o sută de ani în urmă. primele manifestări de emulație europeană aparțin programului cultural al fanarioților, care-și demonstrează și prin acest fapt esența iluministă. Cronicarul Ion Neculce scrie că domnitorul C. Mavrocordat, în a doua sa domnie în Moldova (1741): Au dat de știre tuturor mazililor ca să învețe orice limbă ce i-a fi voia
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Marmontel, Aneta și Luben (București, 1829). 100. Adrian Marino, Din istoria teoriei «formelor fără fond», in: Anuar de lingvistică și istorie literară XIX, 1968, pp. 185-188; în ediția de față, pp. 151-156. 101. B.p. Hasdeu, Ultima cronică română din epoca fanarioților (București, 1889), p. 5. 102. Cf. Emil Vârtosu, 1821, date și fapte noi (București, 1932), p. 221. 103. Ion Budai-Deleanu, Scrieri lingvistice, pp. 42, 46; idem, Scrieri inedite, pp. 173, 209. 104. petru Maior, op.cit., II, p. 257. 105. M.
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
a rodului nostru românesc cărui și bătrân moșnean ești... (Movilă 187). Întregul ev mediu românesc, după cum atestă temele politice reținute de scrierile locale, este marcat în cultură de obsesia recuperării trecutului − aspect pe care, într-un alt context motivațional, inclusiv fanarioții îl vor cultiva și îl vor susține financiar (Lemny, Sensibilitate și istorie 146-206) - și de refacerea unei istorii des contestate (dat fiind tocmai numărul redus al mărturiilor materiale). Mișcarea amplă de reintegrare a modelelor și, totodată, de legitimare a prezentului
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
istorice, reprezentative atât pentru istoriografia cultă, cât și pentru imaginarul popular. Preluarea de către Grigore Ghica și Constantin Mavrocordat a "programelor de cârmuire" ale înaintașilor, refacerea unor construcții înălțate de domnitorii anteriori, cu mult timp în urmă, interesul pentru istoriografie al fanarioților și pentru tradiția culturală locală anunță, în jurul anului 1750, o nouă etapă de instituționalizare a modelelor de putere și de moralitate creștină autohtonizată, păstrate timp de secole în imaginarul colectiv și în texte. Mărturiile păstrate, în special cele scrise, reafirmă
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și A. si G. Rally, Bibliographie franco-roumaine, 2 vol., 1930 ; Andrei Veress, Bibliographie roumaine-hongroise, 3 vol., București, 1931-1935 ; Samuel Domokoș, Bibliografia maghiară a literaturii române, București, 1966 ; C. Erbiceariu, Bibliografia Greacă, sau Cărțile grecești imprimate în Principatele Române în epoca Fanarioților, București, 1903; Octav Păduraru, Anglo-Roumanian and Roumanian-English Bibliography, București, 1946 ; Gh. Bezviconi, Contribuții la istoria relațiilor româno-ruse (din cele mai vechi timpuri pînă la mijlocul secolului al XIX-lea), București, 1962 ; Barbu Teodorescu (sub pseudonimul Filip Roman), Literatura rusă și sovietică
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
istorie și din datele certe, lingvistice, constată ca și alții - un Iorga, de pildă! - alături de moștenirile latine, pe cele ulterioare și „dăunătoare”, după părerea sa, a invadatorilor, dintre care unii - Hunii sau Avarii - au fost cei mai prădători, Grecii, prin fanarioți, devastatori de alt fel, În sensul moral, iar Slavii, „care ne-au urmat În munți” timp de vreo trei secole, cei mai puțin devastatori. Sunt influențe ce s-au Înscris adânc În caracterul de azi al Românilor, recte 1906. Moștenirea
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
se organiza. S-a instalat teama și nesiguranța oricărei așezări, teamă care, cimentată În secole, ne-a impregnat firea, caracterul și reflexele. Peste aceasta, o spune tot Drăghicescu, ăn cei vreo 160 de ani de dominație și de jaf fanariot - fanarioții care, abili, s-au Încuscrit cu familiie boierești locale, vechi! - s-a așternut pânza densă și sufocantă a moravurilor orientale, toate acele minusuri, defecte și păcate de care ne acuză străinii și de care ne acuzăm noi Înșine: corupția și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
celor veniți în Țările Române ca pe un pământ al făgăduinței și care n-au făcut nici un efort de integrare în ritmurile culturii naționale, ci au tratat-o cu dispreț "cosmopolit", cu aerul de privilegiați ai sorții. Așa au procedat fanarioții în Muntenia și Moldova, rusofonii în Basarabia, ungurii în Transilvania. Bineînțeles că batjocora la adresa românilor a fost întotdeauna mascată de principii frumoase, ca democrația, drepturile omului, internaționalismul etc. care pot înșela și produce bizarul fenomen al mancurtizării". Cele două studii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
păturile superpuse", artificiale, acelea care provocau vătămarea organismului natural. La rândul său, Theodor Codreanu utilizează în titlu sintagma "a doua schimbare", pentru a se reține din capul locului că peste "păturile superpuse", opresive și dizolvante, venite pe firul vremii de la fanarioți încoace, s-a accentuat "inseminarea" după revoluțiile bolșevice, cu efecte explozive la toate nivelele de existență și punând în pericol de moarte întreaga ființă etnică, "majoritară". Înscriu între ghilimele cuvintele "majoritar" și "minoritar", pentru că sensurile lor s-au deteriorat grav
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mărime și o populație considerabile. În general, liderii greci întîmpinau mari greutăți în a ajunge la înțelegere cu această națiune. Provocarea bulgarilor la adresa poziției grecilor era ceva relativ nou; în secolele anterioare, Patriarhia formată în mare parte de greci și fanarioții îi dominaseră pe bulgari, iar atitudinea grecilor fusese determinată de aceste relații. Poporul grec era influențat de "tabloul inferiorității și al înapoierii bulgarilor. Seduși de propria lor oratorie, majoritatea grecilor nu puteau înțelege cum era posibil ca Europa civilizată să
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și Țara Românească, regimurile fanariote instalate în 1711, respectiv în 1716, dincolo de înăsprirea dominației otomane, au precipitat eforturile de centralizare a autorității statale. În special începând cu deceniul al șaptelea al secolului al XVIII-lea, prin acțiunile întreprinse de unii fanarioți precum Alexandru Vodă Ipsilanti sau Nicolae Mavrocordat, principatele danubiene au cunoscut un proces amplu de raționalizare a instituțiilor vieții publice și politice. Prin reforme succesive, fanarioții au declanșat procesul de organizare a guvernării pe baze raționale, de concentrare și centralizare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu deceniul al șaptelea al secolului al XVIII-lea, prin acțiunile întreprinse de unii fanarioți precum Alexandru Vodă Ipsilanti sau Nicolae Mavrocordat, principatele danubiene au cunoscut un proces amplu de raționalizare a instituțiilor vieții publice și politice. Prin reforme succesive, fanarioții au declanșat procesul de organizare a guvernării pe baze raționale, de concentrare și centralizare a puterii în figura domnitorului, de extindere a aparatului birocratic, de codificare legislativă, însoțite de o sesizabilă secularizare a vieții publice (Hitchins, 1998, p. 15). Rămas
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o grădină a artelor subtile, izvor de învățămînt, mamă a virtuților, fîntînă plină de grație, mamă a întregii societăți; iar stăpînii ei sînt heralzii adevărului" (Durandin, 1998, p. 59). Academia Domnească de la București înființată încă din 1694, este rectitorită de către fanariotul Alexandru Ipsilanti în 1776. Restructurarea programei de învățământ, lărgită pentru a include studiul limbii și literaturii latine, dislocă monopolul paradigmei greciste. Calea spre românizare era astfel deschisă. Câteva decenii mai târziu, Academia Domnească, transformată în Colegiul Sfântul Sava, avea să
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cele dintâi popoare ce au locuit prin țările noastre până la întemeierea statelor Munteniei și Moldovei"; • Epoca Slavismului, care a durat între 1290-1633, adică până la domniile lui Matei Basarab și Vasile Lupu; • Epoca Grecismului, plasată între anii 1633-1821, "până la răsturnarea domniei Fanarioților"; • Epoca Românismului, 1821-1894, mai exact de la restabilirea domniilor pământene până în zilele lui Xenopol. În pofida însemnatelor progrese pe care le înregistrează istoriografia românească în faza ei critică, așa cum a practicat-o A.D. Xenopol, reminiscențe ale latinismului ficționalist continuă să poate fi
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
întrucât cuprinde: a) Epoca de întemeiere a neamului Românesc (600-1300) și b) Epoca de neatârnare (1300-1500); Partea III (1504-1821) găzduiește o succesiune de alte patru epoci: a) Stabilirea suzeranității turcești; b) Epoca lui Mihai; c) Epoca lui Brâncoveanu; d) Epoca Fanarioților; • Partea IV (1821-1921), ultimul act al dramei istorice românești, se sfârșește cu a) Epoca Redeșteptării (1821-1859), conceptualizată ca preludiu pentru b) Epoca Unirii (1859-1919). Surprinzătoare este absența pragului 1600, anul unificării celor trei principate românești de către Mihai Viteazul, din structura
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]