2,422 matches
-
metan în toiul iernii e doar un blând bobârnac față de ce ne poate aștepta. Ca discuție intelectuală, e iritant felul în care se gestionează cele două tragice moșteniri ale secolului douăzeci. Dacă, pe la chefurile gras finanțate de după simpozioanele ce denunță fascismul, te apuci să cânți ,Internaționala", vei observa cum, brusc, ochii participanților se umezesc într-o tandră aprobare - am văzut eu însumi astfel de scene sugestive. Dar încearcă, fie și în glumă, să intonezi ,Sfântă tinerețe legionară" și celelalte aberații fasciste
Umbra "instructorului C. C." by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10897_a_12222]
-
singur nume, cel al ,instructorului C.C." Ion Ianoși. România arată cum arată în primul rând din cauza tuturor, a urii pe care au purtat-o semenilor ce nu acceptau dogmele marxisto-leninisto-staliniste. În lipsa acestei minime recunoașteri a vinei, toate referirile lor la fascism sunt fariseice și contraproductive: o perdea de fum în spatele căreia se ascunde propriul trecut înspăimântător. Ca antifascist impenitent, știu că atâta vreme cât vor plana asupra României umbrele diverșilor ,activiști ai C.C.", ne zbatem degeaba să ieșim din minciună și mizerie.
Umbra "instructorului C. C." by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10897_a_12222]
-
de scrisori ce a durat aproape trei decenii - vor deschide o falie subterană între cei doi specialiști, care va ieși la lumină doar în momente speciale, înainte de ruptură definitivă, ce a fost nu numai culturală dar și personală, odată cu apariția fascismului, în condițiile în care aceștia au avut abordări opuse (Gentile va adera și va susține până la moarte la regimul fascist, în timp ce Croce, după un început timid și circumscris între anumite limite, va susține fără umbre de dubiu o rigidă și
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
că întreaga gândire gramsciană are ca scop demonstrarea cauzelor și a mecanismelor care au condus la eșecul proiectului statului italian modern odată cu "predarea" instituțiilor în manile mișcării fasciste. Aceasta s-a putut realiza doar prin disoluția autorității statale. La Gramsci, fascismul, este considerat a fi o formă a revoluției pasive, apărut ca urmare a tentativei de stabilizare a dominației burgheze aflate în dificultate ca urmare a crizei organice cu care se confruntă. A treia cercetare ne este prezentată de către Salvatore Cingari
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
menite să prezinte mai multe informații asupra climatului intelectual existent în primele decenii ale secolului XX, în spațiul cultural italian. Personalitățile pe care s-au axat studiile au fost Croce, ca reprezentant principal al liberalismului moderat, Gentile că ideolog al fascismului și Gramsci că teoretician al comunismului italian. Universul cultural din Italia de la începutul secolului a fost influențat de marile convulsii sociale apărute ca urmare a efectelor produse pe Primul Război Mondial și a apariției URSS. Din acest punct de vedere
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
influențat de marile convulsii sociale apărute ca urmare a efectelor produse pe Primul Război Mondial și a apariției URSS. Din acest punct de vedere, ideologia liberală și regimul democratic parlamentar italian a sucombat în peroada interbelică ca urmare a instaurării fascismului pe fondul prăbușirii societății de status antebelice. Pe parcursul a trei decenii, fascismul a fost ideologia dominantă în peninsula. Abia după încheierea celei de-a doua mari conflagrații mondiale, odată cu invalidarea fascismului celelalte două tradiții ideologice reprezentate de Croce și Gramsci
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Primul Război Mondial și a apariției URSS. Din acest punct de vedere, ideologia liberală și regimul democratic parlamentar italian a sucombat în peroada interbelică ca urmare a instaurării fascismului pe fondul prăbușirii societății de status antebelice. Pe parcursul a trei decenii, fascismul a fost ideologia dominantă în peninsula. Abia după încheierea celei de-a doua mari conflagrații mondiale, odată cu invalidarea fascismului celelalte două tradiții ideologice reprezentate de Croce și Gramsci, reafirmarea valorilor democratice au permis afirmarea unor valori care au condus la
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
a sucombat în peroada interbelică ca urmare a instaurării fascismului pe fondul prăbușirii societății de status antebelice. Pe parcursul a trei decenii, fascismul a fost ideologia dominantă în peninsula. Abia după încheierea celei de-a doua mari conflagrații mondiale, odată cu invalidarea fascismului celelalte două tradiții ideologice reprezentate de Croce și Gramsci, reafirmarea valorilor democratice au permis afirmarea unor valori care au condus la apariția sistemului de partide din perioada Războiului Rece și a welfare stat-ului italian. Note 1 Este vorba de
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
stă nel fatto di tenere insieme forza e consenso în un nesso dialettico, dove în genere în "Occidente" è l'elemento del consenso a essere prevalente, senza ovviamente che la "forza" venga meno. Come dimostrano persino i cași estremi del fascismo e del nazismo. Un problemă analogo nasce dall'espressione di Gramsci secondo cui società civile e società politică sono "una stessa cosa". Nel testo C (Q 13, 18, 1590) l'espressione è sostituita con una ancoră più forțe: "și identificano
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
farsi Stato" della classe che giunge al potere: lo Stato serve al suo essere "dirigente" non meno che al suo essere "dominante". Stato etico Prosegue la ricognizione gramsciana sullo Stato-egemonia e sulla crisi dell'egemonia borghese che ha condotto al fascismo, mă anche alla rottura dell'Ottobre. Îl punto di partenza è la celebre distinzione Oriente-Occidente che troviamo în Q 7, 6, 866: "În Oriente lo Stato era tutto, la società civile era primordiale e gelatinosa; nell'Occidente tra Stato e
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
În diverși passaggi îl giudizio di Gramsci șu Gentile è molto critico, come lo è șui suoi seguaci (Ugo Spirito e altri) che cercano sulla scorta della filosofia di Gentile di dare corpo a una ipotesi "corporativa" nell'ambito del fascismo e în polemică con i liberali. Benché Gramsci irrida al loro verbalismo e alla loro incompetenza economică, egli riconosce che la concezione dello Stato di Gentile (notte în cui tutte le vacche sono nere, poiché per Gentile "tutto è Stato
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Sudul, preferându-se atragerea oportuniștilor în loc să fie angrenate acele straturi ale societății ce ar fi putut aduce legitimitate.13 "Acest raport complex oraș-stat poate fi studiat în programele politice generale care căutau să se afirme înainte de venirea la putere a fascismului: programul lui Giolitti și al liberalilor democrați tindea să creeze în Nord un bloc urban (de industriași și muncitori) care să fie baza unui regim protecționist și să întărească economia și hegemonia Nordului. Sudul era redus la rolul de piață
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
lipsă unei conduceri, să ia o formă politică normală, iar manifestările sale, exprimându-se în mod haotic și tumultuos, erau prezentate ca aparținând sferei "poliției judiciare""14. b) eșecul proiectului de modernizare impus de liberalii democratici, a condus la apariția fascismului italian. Fază intermediară pe care regimul politic italian l-a cunoscut în perioada risorgimentală ce a favorizat după încheierea Primului Război Mondial apariția fascismului a fost transformismul. Acesta a fost o practică politică care a substituit legitimarea reprezentanților politici ai națiunii de către
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
aparținând sferei "poliției judiciare""14. b) eșecul proiectului de modernizare impus de liberalii democratici, a condus la apariția fascismului italian. Fază intermediară pe care regimul politic italian l-a cunoscut în perioada risorgimentală ce a favorizat după încheierea Primului Război Mondial apariția fascismului a fost transformismul. Acesta a fost o practică politică care a substituit legitimarea reprezentanților politici ai națiunii de către cetățeni, în baza unui vot acordat în baza unor programe și ideologii politice, cu un sistem bazat pe principiul subordonării de tip
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
și lovituri de stat. Gramsci a fost interesat să analizeze mișcarea fascista, pentru a înțelege legătură intrinseca între criză statului liberal, eșecul Risorgimentoului și instituirea regimului că forma a revoluției pasive. Ipotezele promovate de teoreticianul sard sunt următoarele: 1) apariția fascismului se datoreaza revoltei micii burghezii ce a avut loc odată cu încheierea Primului Război Mondial, pentru cucerirea unei poziții economice independente; 2) colaborarea dintre reacțiunea agrara și capitalismul industrial stă la baza apariției, organizării și ulterior al acțiunii mișcării fasciste, cele două categorii
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
pentru cucerirea unei poziții economice independente; 2) colaborarea dintre reacțiunea agrara și capitalismul industrial stă la baza apariției, organizării și ulterior al acțiunii mișcării fasciste, cele două categorii fiind partea ce-a mai reacționara din interiorul burgheziei italiene 21; 3) fascismul este un nou instrument al dominației de clasă, apărut cu scopul realizării unei unități organice între toate forțele burgheziei în cadrul unui instrument politic unic, aflat sub o conducere centrală și unică ce avea ca scop conducerea partidului, Statului și al
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
unic, aflat sub o conducere centrală și unică ce avea ca scop conducerea partidului, Statului și al guvernului; 4) raporturile conflictuale din interiorul societăților liberale, pe fondul conflictelor existente pe plan internațional, au permis apariția și dezvoltarea mișcării fasciste; 5) fascismul a apărut ca rezultat al reacției foarte slabe a Statului. În baza ipotezelor prezentate de Gramsci, pot fi identificate elementele de continuitate dintre perioadă de dinaintea apariției fascismului și perioada în care acesta a apărut, dintre societatea liberală antebelica și societatea
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
conflictelor existente pe plan internațional, au permis apariția și dezvoltarea mișcării fasciste; 5) fascismul a apărut ca rezultat al reacției foarte slabe a Statului. În baza ipotezelor prezentate de Gramsci, pot fi identificate elementele de continuitate dintre perioadă de dinaintea apariției fascismului și perioada în care acesta a apărut, dintre societatea liberală antebelica și societatea liberală postbelică care a creat fascismul 22. Așa cum rezultă din abordările prezentate anterior, interpretările asupra fascismului realizate de Gramsci se referă la o perioadă în care, în
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
reacției foarte slabe a Statului. În baza ipotezelor prezentate de Gramsci, pot fi identificate elementele de continuitate dintre perioadă de dinaintea apariției fascismului și perioada în care acesta a apărut, dintre societatea liberală antebelica și societatea liberală postbelică care a creat fascismul 22. Așa cum rezultă din abordările prezentate anterior, interpretările asupra fascismului realizate de Gramsci se referă la o perioadă în care, în plan cultural, economic și politic se promova ideea guvernării de către o minoritate, concepție ce apărea ca fiind o realitate
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Gramsci, pot fi identificate elementele de continuitate dintre perioadă de dinaintea apariției fascismului și perioada în care acesta a apărut, dintre societatea liberală antebelica și societatea liberală postbelică care a creat fascismul 22. Așa cum rezultă din abordările prezentate anterior, interpretările asupra fascismului realizate de Gramsci se referă la o perioadă în care, în plan cultural, economic și politic se promova ideea guvernării de către o minoritate, concepție ce apărea ca fiind o realitate istorică de necontestat.. Abordarea teoretică pe care o prezintă Gramsci
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
o prezintă Gramsci este cu atât mai importantă cu cat reușește să surprindă etapele ce au condus la instituirea regimului fascist. Astfel, primele articole ce au privit acest argument le putem regăsi în ziarul Avânți pentru perioada de început a fascismului, pentru că în Ordine Nuovo și Unità să fie publicate de Gramsci contribuții ce acoperă perioada cuceririi puterii de către fasciști și prăbușirea regimului liberal, pentru că abordările din Caiete să reflecte perioadă de gândire în care teoreticiaul sard se află în închisoare
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
acoperă perioada cuceririi puterii de către fasciști și prăbușirea regimului liberal, pentru că abordările din Caiete să reflecte perioadă de gândire în care teoreticiaul sard se află în închisoare 23. În primă perioadă, abordările pe care Gramsci le-a avut în analiza fascismului se încadrează la nivelul cheilor de interpretare de tip marxist. Practic, fascismul era considerat a fi una din multele forme ale burgheziei. Fascismul, ca și statul liberal, dictatură și democrația nu erau altceva decât expresii ale regimului capitalist. Așa cum scria
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
din Caiete să reflecte perioadă de gândire în care teoreticiaul sard se află în închisoare 23. În primă perioadă, abordările pe care Gramsci le-a avut în analiza fascismului se încadrează la nivelul cheilor de interpretare de tip marxist. Practic, fascismul era considerat a fi una din multele forme ale burgheziei. Fascismul, ca și statul liberal, dictatură și democrația nu erau altceva decât expresii ale regimului capitalist. Așa cum scria și Amedeo Bordiga: "...fascismul este doar aripa mărșăluitoare a clasei burgheze ... ultima
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
se află în închisoare 23. În primă perioadă, abordările pe care Gramsci le-a avut în analiza fascismului se încadrează la nivelul cheilor de interpretare de tip marxist. Practic, fascismul era considerat a fi una din multele forme ale burgheziei. Fascismul, ca și statul liberal, dictatură și democrația nu erau altceva decât expresii ale regimului capitalist. Așa cum scria și Amedeo Bordiga: "...fascismul este doar aripa mărșăluitoare a clasei burgheze ... ultima formă de apărare a clasei burgheze" 24. În acest spirit, Gramsci
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
nivelul cheilor de interpretare de tip marxist. Practic, fascismul era considerat a fi una din multele forme ale burgheziei. Fascismul, ca și statul liberal, dictatură și democrația nu erau altceva decât expresii ale regimului capitalist. Așa cum scria și Amedeo Bordiga: "...fascismul este doar aripa mărșăluitoare a clasei burgheze ... ultima formă de apărare a clasei burgheze" 24. În acest spirit, Gramsci arată că: "noi avem o avem o explicație de clasa a fascismului, că este o jucărie în mâinile forțelor economice dominante
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]