945 matches
-
anunța pe Petrașcu, să facă ce o crede de cuviință, cum l-o „tăia capul”, căci la festivitățile de comemorare de la 23 August 1945, P.C.R. va vota o moțiune prin care se va decide deportarea în U.R.S.S. a tuturor fasciștilor și naziștilor din România. Petrașcu, după ce a auzit toate acestea s-a convins că Noveanu este sincer, i-a mulțumit și a transmis lui Groza mulțumirile sale, dar nu a vrut să se angajeze la o serie de întâlniri, cu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Krestinski, prin care solicita lui Stalin să aprobe propunerea lui Litvinov de a nu face nici un fel de concesii românilor în ceea ce privește tratatul de asistență mutuală. Cauzele erau posibila demisie a lui Titulescu și aprecierea potrivit căreia guvernul României era unul fascist, apropiat de Germania hitleristă: „Către Secretariatul general al C.C. al Partidului Comunist (Bolșevic) Tovarășului Stalin (Copie pentru Molotov, Voroșilov și Ordjonikidze) În telegrama primită astăzi, tovarășul Litvinov face bilanțul convorbirilor desfășurate vreme de un an cu Titulescu, în legătură cu Pactul. El
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
regimului fascist. Astfel, primele articole ce au privit acest argument le putem regăsi în ziarul Avânți pentru perioada de început a fascismului, pentru că în Ordine Nuovo și Unità să fie publicate de Gramsci contribuții ce acoperă perioada cuceririi puterii de către fasciști și prăbușirea regimului liberal, pentru că abordările din Caiete să reflecte perioadă de gândire în care teoreticiaul sard se află în închisoare 23. În primă perioadă, abordările pe care Gramsci le-a avut în analiza fascismului se încadrează la nivelul cheilor
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
cucerirea prin violență a instituțiilor statului nu era altceva pentru Gramsci decât: "...o smulgere a valului democratic prin care (regimul n.a) își poate arăta adevărată natură reacționara, prin deschiderea porților parlamentului unui nucleu de delincvenți de drept comun.28 Fasciștii, în cele șase luni de activism militant, s-au încărcat de un bagaj foarte greu de infracțiuni care vor rămâne nepedepsite cât timp organizația fascista va fi puternică și temută. Fasciștii au putut să își dezvolte activitatea deoarece zeci de
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
parlamentului unui nucleu de delincvenți de drept comun.28 Fasciștii, în cele șase luni de activism militant, s-au încărcat de un bagaj foarte greu de infracțiuni care vor rămâne nepedepsite cât timp organizația fascista va fi puternică și temută. Fasciștii au putut să își dezvolte activitatea deoarece zeci de mii de funcționari ai statului, cu precădere din cadrul corpurilor de siguranță publică (chesturi, gardieni, carabinieri), și al magistraturilor, au devenit complicii lor morali și materiali"29. Concluzii Geneză gândirii gramsciene se
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
industrializării și urbanizării 31. În cadrul acestei perspective, rolul elitelor politice în "formarea" unor națiuni prin intermediul birocrației de stat, prin unificarea și omogenizarea culturală a tuturor teritoriilor statului modern, a fost important 32. Gramsci a surprins foarte bine modul în care fasciștii s-au impus în spațiul politic italian. Tehnicile violente folosite de aceștia pentru a elimina orice tip de opoziție politică și socială nu s-au putut exercita fără sprijinul tacit sau activ al autorităților locale și centrale ale statului. Criza
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
efectul nociv al acestuia reprezentat de clientelismul politic a paralizat la nivel local instituțiile de forță ale statului, deoarece acestea erau obișnuite să aștepte ordinul venit pe linie ierarhică de la nivel central. Lipsa unei atitudini clare, de respingere a acțiunilor fasciștilor în teritoriu venite de la nivel central, a lăsat cale liberă abuzurilor exercitate de aceștia. Practic, statul dispăruse. Iar pe acest fond de disoluție a autorității statale, o mișcare de tip totalitar sau autoritar că cea fascista a reușit să cucerească
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
regime; Laterza, Roma-Bari, 1991, p. 14. 25 Antonio Gramsci, "L'alibi degli intellettuali borghesi", în l'Unità, 10 octombrie 1925, publicat în Idem, La costruzione del Partito comunistă: 1923-1926, Einaudi, Torino, 1980, p. 413. 26 Idem, "La Stampa e i fasciști", în L'Ordine nuovo, 24 iulie 1921, publicat în Idem, Socialismo e fascismo. L'Ordine Nuovo: 1921-1922, Einaudi, Torino, 1966, p. 251. 27 Idem, articol publicat în L'Ordine nuovo, 1 noiembrie 1924, în Idem, Per la verità, Editori Riuniti
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Idem, Per la verità, Editori Riuniti, Romă, 1974, pp. 292-298. 28 Idem, "Politica e delinquenza", în Ibidem, 14 iunie 1921, publicat Idem, Socialismo e fascismo. L'Ordine Nuovo: 1921-1922, op. cît., pp.190-191. 29 Idem, "Socialiti e fasciști" (Socialiști și fasciști), în (ediție îngrijita de) Guido Liguori și Sabin Drăgulin, traducere de Ioana Cristea Drăgulin, Scrieri (1914-1926), op. cît., 2015, p. 198. 30 Federico Chabod, Storia della politică estera italiană dal 1870 al 1896, vol. I, Editori Laterza, Bari, 1965, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
București, 1997 și J.E Hobsbawm. Națiuni și naționalism din 1780 până în prezent, ARC, Chișinău, 1997. GRAMSCI Antonio, SANTARELLI Enzo (îngrijita de), Sul fascismo, Editori Riuniti, Romă,1978. Idem, Îl Risorgimento, Einaudi, Torino 1955. Idem, "Socialiti e fasciști" (Socialiști și fasciști), în (ediție îngrijita de) Guido Liguori și Sabin Drăgulin, traducere de Ioana Cristea Drăgulin, Scrieri (1914-1926), Editura Adenium, Iași, 2015, p. 198. Idem, Quaderni del Carcere, (îngrijita de) V.Gerratana, vol. I, Einaudi, Torino, 1977, p. 681. Idem, "Îl trasformismo
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
în Quaderni del Carcere, op.cit., vol. III, , p. 1238. Idem, "L'alibi degli intellettuali borghesi", în l'Unità, 10 octombrie 1925, publicat în Idem, La costruzione del Partito comunistă: 1923-1926, Einaudi, Torino, 1980, p.413. Idem, "La Stampa e i fasciști", în L'Ordine nuovo, 24 iulie 1921, publicat în Idem, Socialismo e fascismo. L'Ordine Nuovo: 1921-1922, Einaudi, Torino, 1966, p. 251. Idem, articol publicat în L'Ordine nuovo, 1 noiembrie 1924, în Idem, Per la verità, Editori Riuniti, Romă
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
un continuator al catolicismului social din secolul al XIX-lea. Cel mai mare gânditor al democrației creștine a fost Luigi Sturzo, întemeietorul Partidului Popular Italian în 1919 și al popularismului. A fost preot în Sicilia, fiind exilat din Italia de fasciști. Dacă ar fi să rezumăm curentul căruia i-a pus bazele, trebuie să indicăm susținerea unui partid confesional autonom față de Biserică ca și a unui stat descentralizat cu libertăți civile și politice, dar refuzând liberalismul individualist. El face chiar și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
guvern Giolitti, iar slabul Cabinet Facta nu a putut împiedica Marșul asupra Romei și nici venirea lui Mussolini. Împărtășind iluzia răspîndită în întreaga clasă politică italiană, și chiar la o personalitate ca cea a lui Giolitti, că o înțelegere cu fasciștii ar fi posibilă, că frecventarea palatelor ministeriale era o condiție suficientă de moderare, PPI a participat la primul cabinet Mussolini cu doi miniștri și patru subsecretari de Stat. Mișcarea mussoliniană era văzută ca un substituent conservator și autoritar, garant al
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Vaticanul cu o campanie anticlericală. La 10 iulie, la ordinele superiorilor lui, Sturzo a demisionat din Secretariatul politic al partidului său. Grupul parlamentar s-a divizat prin votul aplicat după noua lege electorală care era făcută pentru a asigura victoria fasciștilor, cîțiva deputați votînd în favoarea sa, după care au părăsit partidul: curentul clerical fascist, continuator al clerico-moderantismului, s-a afirmat în momentul în care atacurile împotriva PPI-ului se înmulțeau, culminînd la 24 august 1923 cu asasinarea unui preot din Romagne
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
condamnați în 1951. Totuși, în această țară cu o tradiție catolică foarte puternică, guvernul nu a crezut că poate suprima, ca în Ungaria, orice exprimare a curentelor catolice. Aceasta a suscitat crearea Pax-ului, asociația laicilor progresiști condusă de un fost fascist provenind din tradiția catolică antisemită puternică în Polonia -, Boleslaw Piasecki, atras de orientarea prosovietică a regimului. Pax avea deputați în Dietă, dar în schimb se rupsese de Biserică, fiind condamnat de Sfîntul Oficiu în 1955. Profitîndu-se de relativa liberalizare din
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
sistem de partide cu cinci sau șase partide. De la dreapta la stînga s-ar situa: un partid conservator, un partid agrar (sau un partid al unor minorități conștiente, consistente și concentrate), un partid liberal, un partid confesional și unul socialist. Fasciști și comuniști Nu sînt puține sistemele de partide din democrațiile occidentale care, după prima fază de democratizare, prin care au trecut cam în pe-rioada primului război mondial, au prezentat o configurație asemănătoare. Așadar, imediat după război au intervenit în sistemele
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
fost silit să abdice, instalându se „ciuma roșie” timp de peste 40 de ani , așa cum își intitulează autorul această carte PCR, prin diferite mijloace, pornea asaltul pentru câștigarea puterii și declanșează lupta de clasă, sub lozinca „democratizării” vieții publice, a eliminării fasciștilor, legionarilor, reacționarilor pe plan central și local. Treptat, întreaga țară a fost înregimentată noului sistem politic totalitar și un rol important îi revenea UTC ca pepinieră de cadre pentru partidul stat, comunist. Acest regim represiv s-a pretins a fi
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
a urmat ședinței de propagandă: „...s’a cântat corurile: Suntem Stegari, S’au sculat și vin țăranii (probabil din beția de dinaintea „spectacolului” n.n.) și Braț la Braț cu tinerețea. S’a declamat poezia Vrem pământ de George Coșbuc, Nemții și fasciștii (probabil, foarte interesantă și „instructivă” n.n.) și Cântecul Ciocanului (bătut pe secere, completăm noi), apoi Împărat și Proletar de M. Eminescu dramatizată de Tov. Scherer Seli, adăugându-se încă 10 strofe (care? n.n.). A urmat apoi o scenetă umoristică de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Pentru atragerea a cât mai multor naivi în organizația lor, uteciștii inițiau și organizau fel de fel de „festivaluri”, baluri, serate, etc. În sprijinul acestor afirmații, ne vine în ajutor tot „raportul” din care vom cita următoarele: „...Săptămâna Tineretului Anti Fascist. Tineretul conștient (a se citi „naiv” sau „mințit” n.n.) a depus următoarea muncă: în fabrici s’a lucrat o oră în plus. Institutul de Minori. Producția în ateliere a fost aceeași numai că cu ½ din numărul tinerilor de mai înainte
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ne-am găsit în fața unui oraș părăsit, distrus, iar în ceea ce privește asistența sanitară a populației, complect distrusă prin distrugerea (!!, n.n.) celor 6 farmacii publice și părăsirea serviciului de către funcționari”. Din păcate, dr. Weinfeld nu ne-a transmis prin timp despre ce fasciști era vorba, deoarece, după cum se știe, nemților li se spunea cel mai adesea „naziști”. Probabil, medicul evreu îi amestecase în aceeași oală pe funcționarii români ai statului în frunte cu primarul Iancu Mihăilescu, cu soldații germani. Oricum, se instaurase, deja
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
o Policlinică în localul Primăriei pentru a umple cel puțin în parte golul lăsat de dispariția unei părți a medicilor și farmaciștilor”. După această frază, Weinfeld trecea iar la secțiunea „propagandă” în folosul cominoritarilor, neuitând să-i re-beștelească pe infamii „fasciști”: „Când bubuitul tunului se mai auzea la marginea orașului, un grup de tineri conștienți de misiunea ce și-o iau, au pășit la refacere, iar medicii și farmaciștii cu o muncă titanică au aranjat o policlinică model, astfel cum a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
mult, încât, în anul 1939, acesta era c u p uțin peste nivelul din 1929. Totuși, consecințele Marii Depresiuni au fost mult mai profunde în alte părți. Colapsul economic din Germania și Italia a favorizat venirea naziștilor ș i a fasciștilor la putere - moment în care lumea a intrat în cel mai negru coșmar imaginabil: cel de al Doilea Război Mondial. Colapsul economiilor globale ne oferă două lecț ii importante. În pri mul rând, globalizarea nu este o forță economic ă
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
eu n-aș putea da o mînă de ajutor. Hans mă crede și trecem la alte subiecte. Spune-mi ce zicea neamțul acela despre mine, acolo la restaurantul ăla mic? Ei, prostii. Totuși, era furios și mulți aprobau tacit. Un fascist. Spunea că voi, românii... eh, prostii. Te rog, vreau să știu. Cu războiul, că ați trădat, chestii de astea. Da, aș fi putut să spun că înțelegeam totul din ce spunea bavarezul. Întorsul armelor, înjunghiatul pe la spate... Sigur, lumea a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ora 20, din amintita zi -, de acum înainte nu o să i-l mai poarte. Critica literară dogmatică ne-a învățat că autorul Demonilor a fost un reacționar. Până la 9 mai 1995 nu am știut însă că scriitorul a fost și... fascist. * „Rău cu rău, dar mai rău fără rău” (mama). Obișnuia să citeze această zicere într-o împrejurare dramatică, de mare cumpănă, când a trebuit să ia o hotărâre foarte importantă, atât pentru ea, cât și pentru noi, copiii. În ultimul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
-mi devină prieteni literari, ironiile lui Ion D. Sîrbu fiind cele mai eficiente, mi-am pierdut nemaipomenit de repede „credința“ și, redevenind eu, am scris Povestea tristă a lui Ramon Ocg: culme a suprarealismului meu, în care-i satirizam pe fasciști, uniformele lor, ideologia lor anti plutocratic-antisemită; mi-am vândut lui Petre Hossu cizmele - spre indignarea foștilor mei comilitoni - și, cu banii obținuți, am tipărit-o. Era vara lui 1941 și tocmai împlineam douăzeci de ani. Adolescența mea se încheiase, în pofida
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]