73,127 matches
-
stup trîntorii 'ncercați de fandaxie aprindea în mine focul stins ca din lutul galben vin de razachie țîțele ei fragede-mi erau la buze cupe rase noaptea cînd se știe că nu-i trup mai dulce de femeie decît trupul fetei care a trecut pentru o hîrjoană pentr-o jucărie podul prea-păzit de peste Prut se topea cu mine cînd zdrobeam sfîrcurile roze amîndouă și țipa ca șarpele în laț primăvara cînd e-o viață nouă - și pleca a treia zi frumoasă
Alungînd tristețea, ca paganini. by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/7950_a_9275]
-
prin ochii-ntunecați de dor o să văd ce n-am văzut vreodată raze albe luminînd ușor scîndura din ceruri aruncată și făcut să fiu lăsat în urmă deși-n urma mea nimic nu vor găsi decît palma unei mîini de fată floare înflorind va ofili o să trec ușor să nu te tulbur să nu crezi c-am vrut să fac dintr-un gest timid de umbră seacă soarele prin ramuri de copac stînci de piatră din nisip de plajă și din
Alungînd tristețea, ca paganini. by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/7950_a_9275]
-
crește. Blonduț și molîu. Pămîntul crește și se afînează. Prin somn, moartea mea suspină. Că, deh, doar e și ea tot om. Femeie, ce-i drept, nu om. Și nici măcar tu femeie, ci fecioară. Moartea mea e pîn' la moarte fată. Vino, tu, fă, moarte, să te mai sărut o dată! Și vino, tu, fă, moarte, prințeso, vino să ne iubim. Să ne drăgostim cît cuprinde. Să ne sărutăm cu dor de buze de om. Cine te-a iubit așa mult? Cine
Poezii by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/7702_a_9027]
-
în liniile feței, în nări și între buzele care șușoteau. Abia atunci înțelese că era vineri și că bătrâna se ruga. Zaouf era o femeie tristă și se ruga ca și cum ar fi plâns. Aici toate femeile plângeau fără lacrimi. Și fete mai tinere decât ea știau să facă asta mutește, stând desculțe pe pardoseala bucătăriilor. Se-nălță între perne și ceru apă. Mehria plecase, iar peste acoperișurile de țiglă se lăsa întunericul. Transpira. Rămăsese singură într-o casă arabă, burdușită de
Mehria by Daniela Zeca () [Corola-journal/Imaginative/7937_a_9262]
-
pătrunse de o toropeală deasă și grea, de parc-ar fi fost o păpușă de porțelan umplută cu o smântână groasă. Văzuse o singură dată o păpușă de porțelan, atunci când băiatul lui venise să-l vadă împreună cu nevasta și cu fata lor. Asta se întâmplase acum mulți ani, când el și baba lui aveau încă părul negru ca tăciunele și încă se mai tăvăleau din când în când în fânul aspru din șopron, în amintirea tinereților pierdute. Între timp baba-i
Îi venise vremea by Iulia Sala () [Corola-journal/Imaginative/7854_a_9179]
-
joacă de-a moartea cu răbdare ironică Și o iau de la capăt spre asfințit. III Promisiunea morții amânată Epave agonizând Pe treptele Iadului Cu față de sfânt înfometat Mocnește focul pe rug Aprins de bărbați fără vârstă Distrugătorul suflă cenușa unei fete Pe o aripă de albină De sus, doar rânjetul corbilor Iluzia morții din urmă IV Trupuri descărnate intrând și ieșind din mama Gange Raiul și curățătoria aleșilor Rufele se bat de pietre și se întind la soare Pe cea mai
Poezie by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/7990_a_9315]
-
de la gît, subțire. Eu te-am întors frumos din amintire, Punîndu-mi la bătaie întreg harul. Și te-am sfințit cu lacrima, și drumul }i l-am făcut curat, harnic deodată, Împrăștiind mireseme cu duiumul Ca să-ți sărute iar sînii de fată. Căci te doresc femeie și copilă, Cu coapsa rotunjită, dar năucă De ce nici nu gîndește c-o s-aducă În viața-mi scăpătată și umilă. O, nu-ncerca să scapi din vorba-mi caldă. Nu vezi cîtă plăcere trupu-ți scaldă?
Nu-mi drămui iubirea cu cîntarul... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8181_a_9506]
-
numele tatălui tău din Moesia - Cosău Moisenea, născut Zeu-Om Salmolsis, Cu Salmolsis }ugulea Cel Moale la mers Cel fără de voia s-a născut în locul lui Moșenea Nesus, Cu Zeul Făt-Frumos Mare Fecior, cel ce strigă de pe Movila Miresii Numele fetei cu inelul lui pe deget; Fata Lu^ Cumu-I Lazu, din movila satului cu numele ei, Fata Lu^ Latis de movila satului cu numele ei. Strigă-le numele tău ascuns în peștera din dreptul Pomului Sfânt Și numele tale auzite fi
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
Moisenea, născut Zeu-Om Salmolsis, Cu Salmolsis }ugulea Cel Moale la mers Cel fără de voia s-a născut în locul lui Moșenea Nesus, Cu Zeul Făt-Frumos Mare Fecior, cel ce strigă de pe Movila Miresii Numele fetei cu inelul lui pe deget; Fata Lu^ Cumu-I Lazu, din movila satului cu numele ei, Fata Lu^ Latis de movila satului cu numele ei. Strigă-le numele tău ascuns în peștera din dreptul Pomului Sfânt Și numele tale auzite fi-vor cunoscute ți s-or face
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
la mers Cel fără de voia s-a născut în locul lui Moșenea Nesus, Cu Zeul Făt-Frumos Mare Fecior, cel ce strigă de pe Movila Miresii Numele fetei cu inelul lui pe deget; Fata Lu^ Cumu-I Lazu, din movila satului cu numele ei, Fata Lu^ Latis de movila satului cu numele ei. Strigă-le numele tău ascuns în peștera din dreptul Pomului Sfânt Și numele tale auzite fi-vor cunoscute ți s-or face Ca vârtejul de vifor, ca ninsoarea aducătoare de pace. în dreptul
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
din Râul Botiza și fuge pe calu-i de zmeu pământul rupând Și de la urmă o ajunge blestemul lui Hexalmoxis Moș Călugăr: Cine-a luat sacra albie de botez, Fecior de-a fi, să se facă fecioară de prunc născătoare, Fată de-a fi în Fecior Făt Frumos să se prefacă Al O Mielea Salmolsis Principiul Luminii cu Io și Ea în sine, Cavaler Kabyr Regina Raiului Ploaia și Roirea triburilor, pe toate meleagurile, Mireasă Repausului întru renaștere, nevastă regilor zei
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
de la Tărtăria, Codrin Fiul Nopții }ugulea cel cu picioarele moi, Fiul Mătușii, Dă-mi Colacul împletit, încolăcit, ca doi șerpi înfășurați, Colacul Valac de Capul Veacului, pentru Cavalerul Eponim, Colacul Pita Pythonica, Pythona Cornuta a Copiilor Pioși, Dă-mi Pâinea Fetei Cea Curată în grâu, din holda Curăturii, Cu întâiul Copil Cap Numai Cap, de șarpe, capăt de pâine de veac. ...Și se dădu de trei ori peste cap, se făcu El, trei Feți, Trei Copii Călăreții Kabyri, Făt Frumos în
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
mie de metehne, S-a molipsit, sărmanul, de la mine, Blînd apărîndu-mă, cu pieptu-n fulgi, de bezne; Se-mpiedecă în fluturi, stoarce-albine, Fără să-i fie-aoreola înțepată, De mir, nainte de-a fi pus în stup, Oh, la amiezi, strînge-n aripi o fată Și-i umblă chiar cu buzele pe trup, Și se ascunde pe sub crini cu dînsa, Perdeluit de groasele miresme, Și-oricît de fraged e, nu-i este lesne S-o-ntreacă-n rotunjimi. Pe urmă plîns-a Îngerul meu, pe umăru-mi. Căci totul, A înțeles
Îngerul meu are o mie de metehne... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8139_a_9464]
-
mătăsoasă în spatele urechii și ridicând ochii spre reclama roșie de deasupra clădirii de ceară, în care lucrează Gil, și care pentru el nu este decât Vodafone-le. Maimuțu trece strada și caută cu privirea zidul galben de care stă rezemată o fată. își ține o talpă lipită pe zidul clădirii și privește în direcția lui, pe care l-a văzut de cum a intrat în bulevard. Părul i se furișează pe lângă gluga hanoracului, iar mâinile apasă cu încrâncenare în buzunarul blugilor căzuți sub
Lacătul și cheia by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7895_a_9220]
-
pe lângă gluga hanoracului, iar mâinile apasă cu încrâncenare în buzunarul blugilor căzuți sub buric. Maimuțu își aduce aminte nodulețul din mijlocul abdomenului și o dată cu asta și teama care îl încearcă de câteva zile că n-o să-l mai vadă niciodată. Fata stă neclintită și el știe, chiar de la distanța asta, că ea vrea să-i arate clar că nu-i face decât o favoare. A sunat-o acum o oră, vino, fă, că nu te mănânc, stăm și noi de vorbă
Lacătul și cheia by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7895_a_9220]
-
Pacino. în lumina soarelui strălucește nu atât pielea solzoasă și aurie, cât buza umedă, ca o lamă de brici. E un șarpe care zâmbește, iar gura lui netezită parcă sub jetul robinetului, îi înmoaie voința. Maimuțu se uită în ochii fetei, pe care o cheamă Pitica, și imediat spre capul de mătase care iese de sub betelia pantalonilor. Ce e fă ăsta? o întreabă cu un glas cam pânzos și bleg, de care i se face imediat rușine. Și ca să compenseze, întinde
Lacătul și cheia by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7895_a_9220]
-
o răsucise cu o singură mână. De la fereastra apartamentului, ochiul lui avid, trece cu viteză până la clădirea agenției de știri, deasupra căreia tronează o reclamă la Vodafone. între tufele de crizanteme și zidul galben, doi oameni, un băiat și-o fată, se îmbrâncesc. Alex ia, la început apropiindu-se lupește, imagine cu imagine, până când dă cu ochiul de șarpele care iese din blugii căzuți sub buric. E un șarpe zâmbitor, cu o buză întinsă, ca o autostradă în zorii zilei. Băiatul
Lacătul și cheia by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7895_a_9220]
-
apropiindu-se lupește, imagine cu imagine, până când dă cu ochiul de șarpele care iese din blugii căzuți sub buric. E un șarpe zâmbitor, cu o buză întinsă, ca o autostradă în zorii zilei. Băiatul pletos o apucă de umeri pe fata cu șarpe și-o izbește cu capul de zidul clădirii. Alex filmează fugitiv bulevardul care pare adormit, sub convoiul lent de mașini. Apoi se întoarce la cei doi. Acum capul fetei este mânjit de sânge, iar Alex apropie cât se
Lacătul și cheia by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7895_a_9220]
-
zorii zilei. Băiatul pletos o apucă de umeri pe fata cu șarpe și-o izbește cu capul de zidul clădirii. Alex filmează fugitiv bulevardul care pare adormit, sub convoiul lent de mașini. Apoi se întoarce la cei doi. Acum capul fetei este mânjit de sânge, iar Alex apropie cât se poate, până când prinde smocurile de păr năclăite. Pletosul e enervat. I se vede botul nemulțumit. I se văd palmele înfipte în umerii fetei. O secundă, două. Apoi trupul ei inert coboară
Lacătul și cheia by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7895_a_9220]
-
Apoi se întoarce la cei doi. Acum capul fetei este mânjit de sânge, iar Alex apropie cât se poate, până când prinde smocurile de păr năclăite. Pletosul e enervat. I se vede botul nemulțumit. I se văd palmele înfipte în umerii fetei. O secundă, două. Apoi trupul ei inert coboară moale pe asfalt. A omorât-o, se gândește și un fior de neliniște îi înflorește în suflet. Descarcă imediat filmul, până când să ajungă Maimuțu acasă, îl și bagă pe You Tube. Gil
Lacătul și cheia by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7895_a_9220]
-
ar fi luat în seamă, dacă nu scria Crimă în bulevardul Ferdinand, cu data completă, la minut, care nu era decât în urmă cu o oră. Caldă. Și de la primele secvențe își dădu seama că se întâmplase sub ferestrele lui. Fata era moartă, căzută pe cimentul trotuarului, cu capul băgat într-o tufă de crizanteme. Hanoracul verde se ridicase până sub sâni, iar pe pielea albă strălucea un cap de șarpe, cu ochi imenși. Gil aruncă un ochi expert peste fața
Lacătul și cheia by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7895_a_9220]
-
pe ecran, buza ca o dâră de gem îl bătea în cuie. Iar în întunericul dens de dincolo de ea, strălucea stins limbișoara unui fermoar de argint. Un clopoțel tremurător, pitit în cuta moale a pantalonilor reiați. Nu-l mișca moartea fetei. îi părea rău de ea, mai ales că murise sub fereastra lui. Dar era numai un fulg atârnat pe pleoape și atâta tot. Nici să pornească în căutarea criminalului n-avea chef. Bineînțeles, ar fi putut să scrie despre autorul
Lacătul și cheia by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7895_a_9220]
-
peisajul se schimba ca într-un film neorealist italian, pentru că treceam printre scaune dezafectate scoase pe hol, niște coruri studențești care făceau repetiții pentru Cântarea României, era foarte frig iarna și o caldură umbroasă cum este în clădirile vechi vara, fetele și băieții pe care îi întâlneam în timp ce urcam purtau blugi aduși de vaporeni și tricouri chinezești care se vindeau în cămine. Din când în când, atunci când ajungeam în dreptul lor, se deschideau niște uși și apăreau niște tovarășe secretare. Ce căutau
Tăcerile mele și tăcerile lui Mircea Martin by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/8008_a_9333]
-
evantaie de plastic, viu, real și fără de care viața ar fi foarte tristă, precis se gândește acum la plutonul interminabil de bărbați bățoși și cu țâfna pusă, nenumărații tataie care mișună pe toate coridoarele clădirilor impozante, în birouri capitonate, îngenunchind fetele surâzătoare și indiferente, care se mișcă și ele nestingherite de la un tataie la altul. Cico, născut și el dintr-un tată foarte egoist și din sângele unui bunic insurgent, are amândouă emisferele cerebrale capsate pe toți bărbații din lume, de la
Examen la istorie by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/8241_a_9566]
-
în primire. Gara de Nord București. Stătea în ușa vagonului gata să coboare, privea la fețele de jos, fețe străine - un amestec de arșiță sticloasă de amiază -, pentru o clipă îl cuprinse o liniște în care se simțea oglindit ca într-o fata morgana. O siluetă înaltă, în tăietura vestei cravata și acul cu briliant, bastonul sub braț, o umbră de gri la tâmple, ochii puțin exoftalmici sub pince-nez, de un albastru deschis, apos. Și tata-mare a înțeles că privirile oamenilor simpli care
Christian Haller - Muzica înghițită by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13122_a_14447]