1,496 matches
-
Comisiei Statelor Unite, organ ce supraveghea implementarea acordurilor de la Helsinki, Fascell era iritat de modul în care era tratată emigrarea în România. Întotdeauna Bucureștiul acorda mai multe vize în lunile în care Congresul american susținea audieri pentru "Clauza națiunii celei mai favorizate". Deși nu vedea cu ochi buni această metodă, Fascell a susținut recomandarea președintelui. Audierile anuale pentru Clauză sporeau, cel puțin, emigrația din România 2180. Nu toți congresmenii împărtășeau, însă, părerea lui Fascell. În ultima zi a audierilor, pe 13 iulie
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ultima zi a audierilor, pe 13 iulie, Robert Dornan, din California, și Richard Schulze din Pennsylvania, au introdus moțiunea de protest nr. 521, a Camerei Reprezentanților, împotriva prelungirii derogării solicitate de președinte, pentru a pune capăt "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru România. La trei zile după aceea, Jesse Helms, din Carolina de Nord și Steven Symms, din Idaho, au supus atenției Senatului o moțiune similară, cu nr. 428. Prezentîndu-și moțiunea, Dornan le-a spus membrilor Camerei Reprezentanților că el nu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
urmare, marea majoritate a martorilor au reprezentat grupuri etnice și religioase și au reluat depozițiile prezentate la Camera Reprezentanților. Nu au fost decît două voci noi: o scrisoare din partea Clubului Conservatorilor din 1976, care era împotriva "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru România 2187 și o declarație a pastorului Donald Kyer, directorul Frăției Linia Întîi, o organizație a misionarilor creștini, care susținea recomandarea președintelui 2188. Cu toate acestea, activitatea recent întreprinsă de Malița și de conducerea de la București a avut un
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
grupărilor religioase și a minorităților etnice. Senatul recunoștea, într-adevăr, că "aceste chestiuni ridică mai multe probleme generale legate de drepturile omului, la care președintele nu se putea raporta, conform Amendamentului Jackson-Vanik, pentru a hotărî reînnoirea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru o țară, oricare ar fi ea". Și totuși, dacă România refuza să ia măsuri în această privință, Administrația trebuia să apeleze la un alt for internațional pentru problemele drepturilor omului 2190. După pauza din luna august, Senatul a adoptat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a avut în vedere dorința României de a iniția tratative serioase cu Statele Unite, pentru a ajunge la o "înțelegere" privind problema emigrării. Pe 18 august, Camera Reprezentanților a convenit să amîne la nesfîrșit moțiunea Dornan-Schulze2191. Astfel, "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România era prelungită automat, pînă pe 3 iulie 1983. Drepturile omului și taxa de învățămînt La cîteva săptămîni după audieri, Jack Spitzer a dat curs invitației pe care conducerea de la București i-o făcuse în iulie și a vizitat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
practicilor inumane din România. Asigurările primite de Abrams nu fuseseră decît niște minciuni. Și totuși, puțini erau analiștii care puteau explica rațiunea acțiunilor lui Ceaușescu. El îndemna, fără îndoială, în mod deliberat Statele Unite să pună capăt "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru România. Una din explicațiile comune era aceea că Ceaușescu ajunsese la concluzia că România nu va mai primi Clauza și voia să vină în întîmpinarea acestei acțiuni exercitîndu-și dreptul de a implementa o strategie ce ținea de politica "internă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
că reînnoirea Clauzei ar fi putut influența politica internă a României. Acest mod de gîndire avea să încurajeze Congresul să facă exact ceea ce voia Ceaușescu, și anume să sprijine derogarea solicitată de președinte și să reînnoiască "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România 2206. În acest timp, Bucureștiul și-a continuat negocierile cu băncile creditoare privind reprogramarea restanțelor. În cele din urmă, băncile au acceptat formula adoptată de Clubul de la Paris, în iunie 1982, și au convenit, pe data de 7
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1 noiembrie 1982, reprezentanții Departamentului de Stat s-au întîlnit cu Paula Preoteasa, delegat pe lîngă ministrul de Comerț Exterior din România. Reprezentanții oficiali i-au spus acesteia că taxa de învățămînt "periclitează în mod serios" "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România. America cerea țărilor fără economie de piață să aplice o politică de emigrare liberă sau să garanteze că scutirea de această condiție ar încuraja o astfel de politică 2211. Deși Washingtonul reacționa din ce în ce mai critic față de decretul lui Ceaușescu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mesaj erau descrise discriminările la care erau supuși neîncetat maghiarii din Transilvania. Holt considera că taxa de învățămînt era încă un pas înainte pentru politica de discriminare a Bucureștiului și își îndemna colegii să coreleze reînnoirea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru România de îmbunătățirea practicilor legate de drepturile omului 2216. Pe 21 decembrie, Robert Dornan, membru al Camerei, reprezentant al Californiei, a venit în sprijinul recomandării lui Holt. El credea că Bucureștiul sprijină în mod conștient o politică menită să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
îngrijorarea. Pe 4 martie, președintele Reagan a declarat că decretul privind taxa pentru învățămînt emis de România contravine "prin literă și spirit Paragrafului 402 al Legii comerciale din 1974". Din acest motiv, el intenționa să suspende " Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România, precum și alte avantaje, începînd cu 30 iunie 1983, "dacă decretul cu privire la achitarea cheltuielilor de educație va rămîne în vigoare la acea dată"2225. Anunțul a venit la timpul potrivit, dîndu-le importatorilor americani un răgaz de trei luni pentru
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dar avea s-o facă în cazul în care Ceaușescu nu renunța la ideea aplicării decretului privind taxa de învățămînt 2228. În ciuda unor păreri contrare, Ceaușescu a început să-și schimbe atitudinea. Nu voia să piardă "Clauza națiunii celei mai favorizate" și iminența acestui fapt era în mod constant amintită atît de către David Funderburk, ambasadorul Americii în România, cît și de evenimentele petrecute în Statele Unite. Articolele publicate în presa americană satirizau regimul de la București. "New York Times" a publicat un articol despre
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mașinile de scris. El considera mașina de scris "un instrument vital pentru mișcările drepturilor omului și ale drepturilor religioase din România" și decretul guvernului român era un motiv în plus pentru a nu mai acorda României "Clauza națiunii celei mai favorizate"2230. Supus atîtor presiuni, Ceaușescu s-a hotărît să cedeze. Pe 17 mai, l-a trimis pe Ștefan Andrei la Washington. Ministrul de Externe i-a spus vicepreședintelui George Bush că România, deși nu va revoca decretul, nu intenționează nici
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în funcție de comerț și valută. Congresul și derogarea din 1983 Pe 3 iunie 1983, președintele Reagan a trimis Congresului recomandarea de derogare de la Paragraful 402 al Legii comerciale din 1974. Era dispus să acorde din nou României "Clauza națiunii celei mai favorizate", deoarece Bucureștiul lăsase aproape 20.000 de persoane să emigreze în 1982. Mai mult decît atît, președintele Ceaușescu îl asigurase că România "nu va impune rambursarea cheltuielilor pentru învățămînt către stat ca o condiție a emigrării" și nu va crea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
erau în favoarea recomandării președintelui. Reprezentanții Administrației și-au început depozițiile prezentînd un nou argument în sprijinul cererii președintelui. Departamentul de Comerț sublinia, pentru prima dată, impactul pe care l-ar fi avut asupra Statelor Unite respingerea reînnoirii "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru România. Franklin Vargo, delegat pe lîngă secretarul adjunct de Comerț pentru Europa, a explicat că fără Clauză, competitivitatea a 90% din exporturile românești către Statele Unite ar avea de suferit. Ca urmare, România și-ar fi vîndut produsele în Japonia
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Dole cu zece luni în urmă se preciza că Amendamentul Jackson-Vanik consideră emigrarea ca fiind singurul criteriu de prelungire a Clauzei. Președintele Comitetului SUA pentru Securitate și Cooperare în Europa era în favoarea cererii lui Reagan, întrucît "Clauza națiunii celei mai favorizate" afectase decizia României de a-și anula taxa pentru învățămînt. Pe de altă parte, Fascell se îndoia de sinceritatea angajării României în slujba drepturilor omului. "Încălcarea continuă și insuficienta protejare a drepturilor cetățenești, politice, religioase și etnice (de către București), drepturi
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru a da o imagine reală a acestei probleme. "De fapt, în spatele fiecăreia dintre aceste plecări stăteau luni și adeseori ani de hărțuire și piedici economice și de procedură". În concluzie, deși nu se opunea reînnoirii "Clauzei națiunii celei mai favorizate", Fascell spera ca România să înlesnească soluționarea cîtorva cazuri de emigrare care beneficiau de un sprijin special din partea Washingtonului, ca de pildă cel al părintelui Calciu, ca o chezășie de bună-credință a asigurărilor sale2240. Cei ce se opuneau recomandării președintelui
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
se făcea vinovată România 2241. Comisia a primit numeroase scrisori din partea unor organizații precum Asociația Foștilor Prizonieri Politici din România, Asociația Transilvano-Americană și Asociația Națională a Americanilor de Origine Română din Statele Unite, toate fiind împotriva reînnoirii "Clauzei națiunii celei mai favorizate". Pe 14 iulie, cînd comisia și-a încheiat audierile, nici unul dintre membrii acesteia nu bănuia că avea să fie ultima audiere a Camerei Reprezentanților cu privire la "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România, următoarea fiind abia în 1986. Pe 23 iunie
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din Statele Unite, toate fiind împotriva reînnoirii "Clauzei națiunii celei mai favorizate". Pe 14 iulie, cînd comisia și-a încheiat audierile, nici unul dintre membrii acesteia nu bănuia că avea să fie ultima audiere a Camerei Reprezentanților cu privire la "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România, următoarea fiind abia în 1986. Pe 23 iunie, Curtea Supremă emisese o hotărîre privind procesul intentat de Serviciul Imigrare și Naturalizare al SUA. Împotriva lui Chadha, care declara exercitarea dreptului de veto de către puterea legislativă asupra hotărîrilor președintelui
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cazului Chadha. Personalul Departamentului de Stat a asigurat din nou Senatul că Administrația intenționează să continue procesul prevăzut de Amendamentul Jackson-Vanik. Președintele avea să emită, în continuare, o hotărîre anuală și să consulte Congresul în privința reînnoirii "Clauzei națiunii celei mai favorizate". Michael Matheson, consilier juridic al Departamentului de Stat, a explicat că prin cazul Chadha nu se anulează rolul Congresului în reînnoirea Clauzei. Prin Chadha, Congresul nu avea voie să interzică în mod unilateral, prin veto, o recomandare prezidențială, fără ca președintele
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Helms, din 29 iunie. Pe 1 august, Camera Reprezentanților a hotărît să amîne pentru o perioadă neprecizată măsurile împotriva moțiunii lui Crane 2250. În consecință, întrucît nici una din camere nu a luat măsuri, România a obținut "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru încă un an. Cazul Chadha a zădărnicit eforturile Congresului de a folosi Clauza ca pe o pîrghie prin care să forțeze Bucureștiul să-și îmbunătățească practicile legate de drepturile omului și de emigrare. CAPITOLUL XVII Schimbarea criteriilor Jackson-Vanik: de la
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
următorii doi ani, relațiile româno-americane au înregistrat un declin simțitor. În septembrie 1983, vicepreședintele Bush promitea ca Statele Unite să sprijine în continuare Bucureștiul. În decembrie 1985, secretarul de Stat George Shultz a amenințat România cu suspendarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" în cazul în care aceasta nu-și îmbunătățea practicile cu privire la drepturile omului. Unul din motivele principale ale acestui declin era promovarea de către Ceaușescu a cultului personalității, un cult de la care nu se puteau face prea multe abateri. Ceaușescu aresta și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pînă la contestarea autorității sale. Hotărîrea României de a scăpa de datoriile externe a avut ca efect reducerea exporturilor americane către București cu aproape două treimi, diminuîndu-se, astfel, și sprijinul acordat de către companiile americane în vederea obținerii "Clauzei națiunii celei mai favorizate". Acest sprijin era necesar pentru a neutraliza poziția celor care se opuneau Clauzei pentru România, din cauza nerespectării drepturilor omului. Și în sfîrșit, alegerea lui Mihail Gorbaciov ca secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, în locul lui Constantin Cernenko, decedat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
veni în întîmpinarea obiectivelor politicii externe promovate de Ceaușescu semnala faptul că se terminase cu imaginea României ca țară promotoare a unei politici externe "rebele", imagine pe care Casa Albă o recompensase în mod istoric, prin "Clauza națiunii celei mai favorizate". Fără o astfel de politică externă, totalitarismul lui Ceaușescu rămînea descoperit și puțini mai erau dispuși să sprijine în mod public un regim represiv. Deși hotărîrea lui Reagan de a lansa în Europa 572 de rachete cu rază medie de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
eforturile Bucureștiului de a distruge vestigiile culturii maghiare din România. În încheiere, se exprima speranța că Ceaușescu va găsi soluții pentru aceste probleme "în această perioadă", în care președintele american urmează să ia hotărîrea privind reînnoirea "Clauzei națiunii celei mai favorizate"2270. Congresul și derogarea din 1984 Pe 31 mai, președintele Reagan a trimis Congresului două comunicate. Primul era un memoriu în care își anunța hotărîrea de a prelungi Acordul comercial româno-american, încheiat în 1975, pentru încă trei ani2271. Al doilea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prin care solicita abrogarea prevederilor cu privire la scutire, ale Amendamentului Jackson-Vanik. Astfel ar fi rămas în vigoare numai cerința inițială, mai restrictivă, a libertății de emigrare. Dacă ar fi fost aprobată, moțiunea lui Crane ar fi garantat "Clauza națiunii celei mai favorizate" unei țări comuniste doar în cazul în care președintele ar fi raportat, de două ori pe an, Congresului că țara respectivă nu încalcă cerința libertății de emigrare 2273. În 1984, Camera Reprezentanților nu a luat măsuri împotriva moțiunii lui Crane
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]