511 matches
-
să vezi cum a fost, continuă el, a adus-o la el acasă și ea i-a spus că e fată; cretinul n-a crezut-o și atunci ea s-a dus la doctor, care i-a dat certificat de feciorie!“ „Și?“ Observ cum mă antrenez obscen În această scursură de vorbe, pentru a mă defula după o lectură grea din Lacan. „Și el l-a luat, l-a citit, l-a făcut cocoloș, l-a aruncat pe jos, i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
cu bărbatul ideal al visurilor mele, dar, când mă găseam lângă el, Începeam să lupt cu realitatea crudă a lipsei de orice aderență Între El și Vasile. Aveam nevoie, Însă, pentru a lucra În voie cu bărbații, să scap de feciorie. Am Încercat cu Vasile... m-a scârbit În ultimul grad și Încă nu mi-am revenit de pe urma șocului. Tot fată sunt și tot proastă. Mă deranjează faptul că nu pot fi liberă În mișcări, că am unele rețineri fără sens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
aș fi renunțat azi la Petre. Dar așa... Am În mine un diavol. Sunt momente În care spun: nu mă duc, mi-e scârbă, mi-e frică... Dar rațiunea din mine mă-ndeamnă să mă duc, să scap odată de feciorie. Câteodată, simt o plăcere nespusă la gândul că-l voi strânge În brațe pe Petre, visul meu nebun de acum doi ani. Dar În momentul următor mă gândesc: n-am să pot, mi-e frică. Acum mă găsesc la unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
clipe asupra mea și să se pătrundă de iubirea ce-i port. Atunci aș fi cu adevărat fericită. Toate iubirile mele de până acum au fost simple autosugestii, față de ceea ce simt acum. Dar eu am probleme pedestre, cum ar fi fecioria. Petre, Pruneș, Eugen! Să vedem care va fi. 15 mai 1963 (miercuri) Ieri, după cenaclul „Labiș“, am fost cu Pruneș la băut. Apoi ne-am sărutat În mijlocul drumului și tramvaiul era În stație. M-o fi văzut cineva? Ei, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
vârât în pătuceanul ei de odinioară. Pe urmă, de câte ori venea, se dezbrăca la fel, lepădîndu-și acuma și cămașa, încît rămânea goală cum a născut-o doamna Alexandrescu; își admira nudul în oglinda mare cu ramă de nuc, tot de pe vremea fecioriei ei, și apoi repede se ascundea în pătuceanul cu visurile. Titu a primit-o cu emoție mare întîi și s-a simțit mândru că a cucerit o femeie atât de încîntătoare. Curând însă a înțeles că nu este el singurul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
inițierea sexuală este aproape un rit de trecere obligatoriu. "Vanitatea m-a împins către iubire, ba nu, către voluptate; nici măcar către aceasta, ci către experiențele cărnii", mărturisește Gustave Flaubert într-una din scrierile de tinerețe. "Eram luat peste picior din pricina fecioriei mele, roșeam din cauza ei, o vedeam ca pe ceva de ocară, și mă apăsa ca și cum ar fi fost desfrânare. Mi s-a înfățișat o femeie, am posedat-o; și m-am desprins din brațele ei plin de dezgust și de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în cel al bărbaților. Atât legea, cât și opinia publică sunt mai indulgente cu soțul adulter decât cu femeia care "a călcat strâmb". Aceasta nu este respinsă, exclusă din societate, așa cum pățește o fată tânără care și-a pierdut floarea fecioriei. Însă comportamentul său este dezavuat. Această contradicție, această luptă între dorință și teamă este rezolvată în mai multe feluri. Pentru multe femei, balanța sentimentelor se înclină de partea datoriei. Afecțiunea față de soț, simțul normelor sociale sau forța virtuții triumfă asupra
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
printre păstori, în simplitatea rustică a unui cămin de provincie, respectând preceptele religiei catolice. El visează să ia de soție o tânără neprefăcută, neprihănită, credincioasă și castă... așa cum Maud nu mai este de multă vreme. Tânăra femeie avea încă floarea fecioriei. Însă era antrenată de doi ani într-un flirt înflăcărat cu Julien de Suberceaux, un tânăr falit, destul de destrăbălat, condamnat să-și joace rolul pentru a putea trăi. În intimitatea alcovurilor, fata îi dăruiește sărutări și îmbrățișări pătimașe, dezmierdări "primejdios
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
o parte orice urmă de decență: adică de-ajuns pentru unul îndrăgostit nebunește de ea, dar destul de puțin pentru ca să considere firesc să se poată mărita cu oricare altul, cu unul care n-ar fi avut motive să se îndoiască de fecioria ei". Și totuși, naratorului nici nu-i trece prin cap să se însoare. Pe măsură ce tânăra se implică tot mai mult în relație, tânărul parizian începe să dea înapoi. După un timp nici nu mai amintește de Louise. Dispăruse din viața
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
întruchiparea nevinovăției ultragiate: "Vezi cum ești?! Parcă nu tu ai început..."". Această dedramatizare a flirtului în anii '30 este împărtășită de ansamblul corpului social. Părinții tremură mai mult ca niciodată de teama că fiicele lor și-ar putea pierde neprețuita feciorie. Însă încep de asemenea, forțați de împrejurări, să-și considere copiii drept niște ființe responsabile, autonome. În ceea ce-i privește, moraliștii creștini continuă să propovăduiască o abstinență sănătoasă și completă înainte de căsătorie. "Flirtul este o afacere galantă deplorabilă", este o
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
lor [...], sau cu studentele emancipate de la "Arte" sau "Medicină", sau cu țărăncile pe care le întâlneau în timpul vacanțelor". Ca și în perioada Belle Époque, în anii '40 și multă vreme de-atunci încolo băieții se arată nerăbdători să-și piardă fecioria. Prin urmare, dacă există competiție între ei, ea se desfășoară pe terenul acesta, așa cum o ilustrează, printre atâtea alte filme și romane ale epocii, comedia lui Claude Berri, La Première Fois (1976). Personajul principal al filmului, Claude, un adolescent cam
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cu anumite retușări. Maria este înfățișată la rugăciune cu cartea sfântă, care la Ion Gheorghe devine clavir. Într-un cadru înstelat, Duhul sfânt coboară, iar îngerul ține o floare. La Ion Gheorghe, în poem el ține trei crini, simbol al fecioriei și al purității. Dacă urmărim și alte poeme, le descoperim în icoanele care au ca temă botezul, învierea, răstignirea, coborârea de pe cruce. Ion Gheorghe știe să "citească" o icoană, accentuând simbolistica și culoarea. Elemente decorative, scene de compoziție, un anume
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mai gîndi la... „imensitate”, de a ignora, cînd iubește, faptul că există „un cimitir”. Filozofia lui „carpe diem”, subliniată și mai apăsat în „Să ne iubim”: „Ce poate, deci, a fi sub soare,/ în haosul imensității -/ Dacă-ți vei pierde fecioria/ în taina roză a voluptății?”2), replică croită pe tiparul unor versuri din „Moartea lui Fulger”, de Coșbuc: „Trăiește-ți, doamnă, viața ta!/ Și a morții lege n-o căta!” (...) „Nu cerceta aceste legi,/ Că ești nebun cînd le-nțelegi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
târgoveței din Bath devine cel mai consistent, amplu în detalii relevante pentru tipologia în care ne propunem să încadrăm personajul, aceea a donnei demonicata, și de o expresivitate certă. Poate fi subdivizat în două părți: o predică despre căsătorie și feciorie și descrierea vieții matrimoniale a târgoveței. Ar putea fi considerat un autoportret, dar și un manual inițiatic în tainele chinuitoare ale căsătoriei, o veritabilă punere în scenă a raporturilor vir-femina. Cele 265 Ibidem. 266 Ibidem. 267 Este numită „a female
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
unul transparent cum ar părea la o lectură superficială: el cere o privire în profunzime, uimește și intrigă cititorul, oferă prilejul unor interpretări diferite, creează, deși este un monolog, efectul de dialog între personaj și cititor.”294 Târgoveața recunoaște superioritatea fecioriei - atât de lăudată, căutată și glorificată într un Ev Mediu mistic și nebulos, dar o justifică doar ca pe o alegere personală și nu o virtute obligatorie: „Cunosc și eu la fel ca toți ce scrie/ Apostolul când zice de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fel ca toți ce scrie/ Apostolul când zice de fetie:/ Că pentru asta nu se află lege/ Ci doar îndemnuri - cine vrea alege,/ Doar sfatul nu-i ucaz; și prin urmare/ Se poartă cum îi place fiecare./ De poruncea Preasfântul fecioria/ Atuncea blestema și cununia./ Sămințe noi de nu s-ar mai zvârli/ Atunci fetia cum s-ar mai prăsi?/ Nici Pavel nu cutează să ne ceară/ Ce n-a cerut stăpânul său...[...]/ El dete doar îndemn la feciorie;/ și s-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
poruncea Preasfântul fecioria/ Atuncea blestema și cununia./ Sămințe noi de nu s-ar mai zvârli/ Atunci fetia cum s-ar mai prăsi?/ Nici Pavel nu cutează să ne ceară/ Ce n-a cerut stăpânul său...[...]/ El dete doar îndemn la feciorie;/ și s-a ndurat de mi-a îngăduit/ Să mă-mpreun; vezi dar că nu-i oprit/ Să iau bărbat; iar dacă e să moară,/ Mă pot căpătui a doua oară.”295 Se minimalizează și chiar se demistifică prin această figură
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
privilegiată, nu a făcut din ea un comandament) și fac o ierarhie a genurilor umane și a atribuțiilor lor (metafora vaselor distincte evidențiază existența mai multor modalități de a-l sluji pe Dumnezeu). Fericitului Ieronim nu putea combate căsătoria în favoarea fecioriei, căci astfel ar fi căzut în erezia maniheistă, pe care încerca să o înlăture. Tot ceea ce sugera el era legat de faptul că, deși onorabilă și legală, un dar al lui Dumnezeu, instituția căsătoriei rămânea inferioară castității, celei din urmă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
să o înlăture. Tot ceea ce sugera el era legat de faptul că, deși onorabilă și legală, un dar al lui Dumnezeu, instituția căsătoriei rămânea inferioară castității, celei din urmă fiindu-i rezervate, în lumea de dincolo, locuri privilegiate. A lăuda fecioria nu însemna a discredita mariajul. Ele nu reprezintă polaritatea bine-rău, ci o ierarhie de la bine spre mai bine, spre perfecțiune. Deși Fericitul Ieronim a dovedit că Hristos mergând la o singură nuntă i-a învățat pe bărbați și pe femei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dulcea lui văpaie/ A poleit cosițele-i bălaie./ Frumoasă fără seamă cum e ea,/ Nici în virtute nimeni n-o-ntrecea./ și lumea, negăsindu-i nici o vină,/ O lăuda cu laudă deplină./ Curată-n cuget și la trup era/ și fecioria-i gingaș înflorea/ În sfioșenie și n cumpătare,/ În umilință și-n răbdare mare;/ Aleasă în purtări și-mbrăcăminte,/ Ea totdeauna răspundea cuminte;/ Măcar cât și Minerva de nțeleaptă,/ Ea pururi vorbea cu vorbă dreaptă,/ Necătând cuvinte-ntortocheate/ Spre-a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sacrificiu pasiv”848 al unei martire caste, victimă a justiției sociale, dar și a propriului părinte. De altfel, comportamentul tuturor personajelor pare ilogic, de neacceptat într-o societate modernă: tânăra trebuie să-și piardă viața pentru a-și menține castitatea. Fecioria reprezenta pentru Părinții Bisericii o stare angelică, apatheia, lipsa oricărei pasiuni concupiscente. Castitatea este strâns legată de doctrina referitoare la Fecioara Maria, cea care a ridicat păcatul Evei, și astfel darul fecioriei a căpătat o valoare însemnată, mai ales pentru
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
-și piardă viața pentru a-și menține castitatea. Fecioria reprezenta pentru Părinții Bisericii o stare angelică, apatheia, lipsa oricărei pasiuni concupiscente. Castitatea este strâns legată de doctrina referitoare la Fecioara Maria, cea care a ridicat păcatul Evei, și astfel darul fecioriei a căpătat o valoare însemnată, mai ales pentru femei. Căința reprezenta reîntoarcerea la o stare a purității, la acea vita 845 Ibidem, p. 257. 846 „Nu există nicio îndoială că Povestirea doftorului este o alegorie și că Virginia, fiica lui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fecioarei, protejând-o atât de privirea celorlalți, dar și de propria tendință narcisiacă, castitatea nu este decât un voal.853 Această stare de inocență sugera mai curând un deziderat: pentru a iubi pe cineva, trebuie să iubești perfecțiunea, deci virtutea. Fecioria devenea ceva imaterial, aproape abstract, deoarece femeia nu trebuia văzută, auzită, ba chiar nu trebuia să fie conceptualizată, să se gândească cineva la ea, pentru a fi demnă de dragostea cea mai 849 „Tertulian susține, încă o dată, că <<orice expunere
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
puternic și firav». A considera samariteana drept o icoană a vieții consacrate înseamnă să ne debarasăm de voalul impecabilității sau al unei purități necontaminate - mai de degrabă vestală decât de discipol - pentru a afla în votul castității, precum și în darul fecioriei, un tărâm în care nu suntem scutiți de truda vieții, care nu înseamnă altceva decât truda de a iubi și de a ne lăsa să fim iubiți. Riscul este acela de a ne obișnui atât de mult cu marele adevăruri
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
și elitar pentru a asigura, ca să spunem așa, un colț de umanitate necontaminată și, tocmai de aceea, capabilă să obțină bunăvoința divinității sau cel puțin să evite dizgrațiile. Un exemplu ar putea fi cel al vestalelor vechii Rome, a căror feciorie consacrată - de altfel, neperpetuă - avea drept scop îmbunarea și calmarea zeilor pentru bunăstarea imperiului și, în mod special, a împăratului. Provocarea pe care trebuie să o înfrunte persoanele consacrate, care doresc să-l urmeze pe Cristos și evanghelia sa, este
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]