235,852 matches
-
bei ceaiul, cu sughițuri,din cauza nedreptăților din Congo,ar trebui să-ți prepari salată, cu suspine,să-ți alimentezi smart-ul, cu spasme sau măcar să-ți sară muștarul, la gindul că prietenii tăi hipermanageri se comportă, în România secolului XXI,la fel ca industriașii din epoca presindicala: fac ca toti drăcii cînd salariul minim crește cu 30 de lei și dau spițuri în gură oricui le spune că la noi,că peste tot în lumea civilizată, există o lege care le permite
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
prefectura? Menționarea mașinii nu este decât o ironie colaterala (deși bine plasată), grosul comentariului este altundeva. Domnul Pleșu explică (scurt și frumos) de ce nu dorește să se implice într-un duel, cu domnia ta, pe tema comunismului-cu-fata-umana. Care este cam la fel cu implicatul într-un duel că cercul e pătrat. Asta mai ales cu un interlocutor care nu are nici experiență cercurilor, nici a pătratelor, ci doar, vag, pe ăia a ovalelor (care sunt chic, ce-i drept). Domnule Dragoș Bucurenci
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
Dragă Dragoș Recunosc că pînă acum nu te-am citit. Mi-a stirnit curiozitatea articolul bășcălios al lui Pleșu (care nu e de loc OK). Pentru mine este evident că tu ai dreptate. Marx este vinovat de Gulag în același fel în care Isus este vinovat de Inchiziție. Pleșu nu vrea să discute asta (deși e conștient de argument, dar îl aruncă, plictisit la gunoi, mai ales in ultimulnumar di Dilemă, unde răspunde lui Umbres). Felicitări. De acum o să te caut
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
un mesaj despre responsabilitatea pe care fiecare trebuie s-o avem față de mediu. În țările civilizate, lucrul nu e o noutate. Dacă deschizi la întâmplare un număr din Time, e imposibil să nu găsești două sau trei mesaje de acest fel ale unor companii din industria petrolieră. O fi rău, o fi bine? Pe de altă parte, interesul românilor pentru conservarea resurselor pare minim. Nu le pasă sau nu sunt informați? Tu ce crezi? Poate ambele... Nu suntem recunoscuți ca fiind
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
încetul pe cei multi-atunci le ajung rezervele,n-au de ce să se teama-Voi ce aveți de gand pentru a salva “resursele pentru viitor?” Faceți ce credeti,m-am lămurit ce mult le ” pasă” unora; cred că e doar un fel de joc,o modă nouă pentru unii.Daca am greșit îmi cer scuze.Poate vreți să semnați o petiție pe care am găsit-o pe-aici.Nu vreau decât că spitalele să aibă medici,asistente,medicamente,aparatură,să nu mai
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
privind încărcările mediului înconjurător, a directivelor Uniunii Europene, a ratificării protocoalelor internaționale ambientale de parlamentele țărilor ai căror diplomați au negociat acele acorduri, ori pur și simplu în virtutea jocului competitiv impus de concurență, întreprinderile/organizațiile sunt obligate acum, în toate felurile descrise, să țină cont și de valorile ambientale atunci când își redactează planurile lor strategice. Știință redactării planului strategic al unei organizații constituie unul dintre principalele puncte ale culturii organizaționale. În lucrarea noastră propunem o dezvoltare longitudinala a strategiei organizației economice
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
apoi extins de Immanuel Kant (1724-1804). Anume faptul că percepția lumii sau „ordinea senzorială” pe care o captează fiecare individ este insuficientă pentru sesizarea realității. Toate culturile națiunilor din Europa Occidentală au trecut în secolul XVIII prin experiență dezbaterii privind felul cum se constituie realitatea pentru om și pentru societate. În România, acest discurs esențial din Epoca Luminilor a fost interzis de către „epoca fanariota”. El este amintit prima oară, fragmentar, în secolul XIX de Gheorghe Lazăr, fondatorul Școlii de la Sfântu Sava
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
impactul ambiental descris în studiul ACV al produsului (firește, în condițiile în care studiul nu a fost distorsionat prin malpraxis). Analiza pe ciclul de viață al produsului este instrumentala. Gândirea artefactelor industriale pe ciclul de viață a devenit parte a felului în care conceptualizam chestiunile ambientale, și calea pe care abordăm gestionarea problemelor ambientale. Analiza pe ciclul de viață este parte dintr - un weltanschauung post-modern. Analiza pe ciclul de viață este situată la intersecția celor trei tipuri de cunoaștere umană : teoretică
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
studiu ACV, deși sunt situate la prețul de circa 20 000 de euro per an și per computer personal, sunt într -un mod supărător, dar poate deloc surprinzător, total lipsite de transparență în ceea ce privește ‘metodologia caii de impact ambiental’. Pe ce fel de ideologie se sprijină metodologia caii de impact ambiental? Cronologic, metodologia caii de impact ambiental a fost elaborată și documentata de Rachel Carson. Deși cartea ‘Silent Spring’ (‘Primăvară tăcută’). a fost și rămâne sursă unei lecturi emoționale, privind retrospectiv putem
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
romanța, -textele romanțelor se situează categoric în zonă foarte subiectivă numită ‚alegerile de valoare’-, dar este vorba despre unitatea chemată științific DALY, acesta fiind acronimul de la sintagma : „Disability Adjusted Life Year”. Cartea ‘Primăvară tăcută’, acceptarea societala a mesajului sau, arată felul în care omul, obligat de presiunea supraviețuirii, este capabil să identifice o nouă configurație de vectori cauzali. Într-adevăr, sprijinită pe o bibliografie enumerata pe 55 de pagini, cartea ‘Primăvară tăcută’ propunea prima definiție operațională a unei categorii de impact
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
uităm niciodată, urmându-l pe Fernand Braudel, cât și aproape toată școală americană de Ecologie Industrială ce îl citează respectuos, faptul că sistemul ecologic de bază la scară umană trebuie să fie definit cu ajutorul bazinelor hidrografice de pe continente, tot la fel, epistemologia holistica pretinde să fie compensata printr-o împărțire a tipurilor de cunoaștere umană. Acestea sunt concepte abstracte, fără valoare monetară pentru simplul motiv că sunt concepte neprețuite. Ecologia Industrială este incontestabil o disciplină academică. Însă dorește să participe și
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
scrie cu litera mare, ‘libertate’ nu se scrie deloc. G. mă tem că n-ai înțeles nimic din ce ți-a replicat Pleșu: o dezbatere din care toți se retrag fără să-și schimbe opiniile e egal cu zero, un fel de “five o’clock” englez în care ronțăim biscuiți și discutăm despre vreme apoi ne vedem de treabă: deci, socializări inutile sau măcar formale. Un formalism care îi oferă lui Bucurenci ocazia unei noi escapade narcisiste, astăzi jucând rolul filosofului
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
pe departe origine marxista ci “curat-murdar” liberală! Bucurenci este ignorant sau cvasi-ignorant în toate subiectele pe care le abordează; asta nu ar fi o problemă, căci mai sunt multi că el; este modul plin de emfaza în care decartează tot felul de scrieri din care nu răzbate decât narcisismul sau aproape patologic. Dat fiind faptul că reprezintă tipologia mediocrului cu pretenții, ușor parvenit, ușor filfizon, nici nu trebuie să te mire, draga Codruț, că omul are mari lacune - ca să folosesc un
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
ideologia. vai de părinții tăi băiețel, căci dacă n-au fost securiști, mi-e milă de ei. de ce nu-ți folosești și tu creieratul într-un mod util? nu pricepi că așa doar vei fi aruncat la gunoiul istoriei, la fel ca vecinul meu belg comunist, un tip hoț, și din cauza asta cu atat mai trist? unul care a învățat comunismul în biblioteca și n-a văzut în viața lui cuba? mai, fă-ți o vacanță în cuba, dar nu în
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
a se elibera de servituțile “moralei creștine” așa cum spui tu,coincid pt că implică credință în nihilism, în măsura în care nihilismul e tocmai constatarea dezafectării metafizicii platonico-crestine. @ Fane,@ Andrei, cred că va dati seama că tot ce facem pe-aici e un fel de frecție la piciorul/lingură/limba de lemn de sub scalpul lui DB! Omul se regenerează de fiecare dată, din propriile mincarimi, de care se lasă cuprins cînd mai găsește vreun nefericit cu care poate să-și împartă nevolnicele-i irationamente
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
ei există ceea ce gândesc EU, cu alte cuvinte: pt mine nu există nici conștiința, nici gând (nici, pe cale de consecință, suflet) DECÂT că “secreții” ale creierului, explicabile științific (la un moment dat; deocamdată nu am ajuns atât de departe). Un fel de: Spune-mi ce-ai mâncat la prânz ca să-ți spun cine ești; înlocuim mâncarea cu gândurile și avem fix aceeași situație. Chimie, biochimie. Iar “viziunile” sfinților și toate celelalte nu sunt decât efectele unei diete prelungite pe un fond
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
din Pisa nu e ceea ce se înțelege printr-un "film de festival". Dar e, cu siguranță, un film "de uz intern" pe care marele public îl va vedea cu plăcere. Un film care răspunde unui anumit "moment psihologic" general; un fel de: "Am și uitat ce actori buni avem! Mai avem! Iată-i!" În direcția reapropierii publicului nostru de cinematograful românesc, Turnul din Pisa e filmul potrivit, care vine exact la momentul potrivit.
B 67 SXS by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14680_a_16005]
-
pentru abordarea "tematistă" a operelor literare, considerată ca o structură complexă de rețele tematico-motivice recurente, de natură să probeze unitatea de profunzime a viziunii. În ce-l privește, autorul unei cărți precum Formă și semmnificație (1963), a și propus un fel de schiță de fenomenologie a conștiinței critice, pornind de la "adeziunea totală", de la actul de participare subiectivă la universul propus de scriitor, pentru a coborî spre structurile de adîncime, configurate formal și coagulate în "centre de convergență" semnificative. Tocmai această atenție
Amintirea lui Jean Rousset by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/14683_a_16008]
-
cu numele. Impostorii ce ne înconjoară nu o știu sau nu le pasă. De ce le-ar păsa, în fond, cînd nici societatea nu se sinchisește?! Dacă așa pot să stea lucrurile într-un basm modern, de ce oare nu este la fel și într-o legendă din Antichitate? De ce e atît de trist/ burlesc/ grotesc destinul regelui Midas, frigianul? De ce moare el de foame lîngă o comoară? Oare este chiar un hybris să dorești să ți se împlinească visele? E posibil ca
Despre hybris, aur și legende by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14661_a_15986]
-
cu numele. Impostorii ce ne înconjoară nu o știu sau nu le pasă. De ce le-ar păsa, în fond, cînd nici societatea nu se sinchisește?! Dacă așa pot să stea lucrurile într-un basm modern, de ce oare nu este la fel și într-o legendă din Antichitate? De ce e atît de trist/ burlesc/ grotesc destinul regelui Midas, frigianul? De ce moare el de foame lîngă o comoară? Oare este chiar un hybris să dorești să ți se împlinească visele? E posibil ca
La despãrțirea de I. Fischer by Gabriela Creția () [Corola-journal/Journalistic/14663_a_15988]
-
spiritualitate și un soi de realism magic edulcorat și crepuscular în descrierea unor evrei domestici și simpatici, cantonați identitar în prima jumătate a secolului, transformați ulterior ireversibil. Formidabilă de-a dreptul mi se pare atmosfera Brașovului cu multe fațete, un fel de Shambala a nostalgiilor autorului, un loc de încrucișare a spiritului teuton cu cel slav și cu cel bizantin, populat de fantome de domnițe bisexuale și înconjurat de culmi neguroase. Întâlnire la Kronstadt este un roman al exilului în toate
Despre evrei și orașe minunate by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14671_a_15996]
-
Poate procedeele naratologice elementare, stereotipa alternare de persoane I și III, acel Stern narator? Posibil. Sau, oare, pentru insuficientul roman politic, pentru istoria trecând pe deasupra epicii? Ei bine, cred că aici e vorba de o istorie la scară mică, de felul cum niște evrei relativ bogați și cu idealuri banale suportă deportarea, moartea, exilul sau prosperitatea occidentală, sau felul cum arată un evreu comunist, sionist sau dușman de clasă și la acest capitol autorul înregistrează un succes cu personajul său Ariel
Despre evrei și orașe minunate by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14671_a_15996]
-
insuficientul roman politic, pentru istoria trecând pe deasupra epicii? Ei bine, cred că aici e vorba de o istorie la scară mică, de felul cum niște evrei relativ bogați și cu idealuri banale suportă deportarea, moartea, exilul sau prosperitatea occidentală, sau felul cum arată un evreu comunist, sionist sau dușman de clasă și la acest capitol autorul înregistrează un succes cu personajul său Ariel, prietenul cel mai bun al naratorului, care evoluează, de la fiu de impiegat ceferist, prin statutul de militant școlit
Despre evrei și orașe minunate by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14671_a_15996]
-
interior, relatarea eșecurilor și naufragiilor unei vieți comune, deși întinse pe mai multe meridiane și paralele, sau lipsa de orizont în care te trezești atunci când trecutul ți-e amputat, totul dizolvat la nivel estetic într-un fantastic poematic, soft, un fel de metaforă la nivel arhitextual pentru lipsa de realitate a realității, pentru egalitatea tuturor întâmplărilor ce sfârșesc în moarte.
Despre evrei și orașe minunate by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14671_a_15996]
-
aflate oarecum în spațiul stilistic al Vameșului Rousseau, iar M. Eleutheriade cu o peisagistică de un rafinament rar, în care lirismul de fond se conjugă cu o remarcabilă forță a expresiei. Dar surpriza absolută a întregii expoziții și, într-un fel vedeta acesteia, este Alexandru Moser Padina. Plecat de multă vreme din România și decedat cu vreo cîțiva ani în urmă în Elveția, Padina este și el puțin cunoscut, iar lucrările sale circulă destul de rar pe piața de artă și deloc
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]