KorAP: Find »[drukola/base=feminist & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...18 19 20 ...35 >

860 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269

politica, iar lesbianismul, consideră radicalele, este practica. O practică a separării, inclusiv în și de relațiile de cuplu de tip opresiv 17. 1.3.3. Politizarea violenței împotriva femeilortc " 1.3.3. Politizarea violenței împotriva femeilor" Cele mai importante feministexe "„feminist" care au avut contribuții majore la abordarea politică feministăxe "„feministă" a violenței împotriva femeilorxe "„violențăîmpotrivafemeilor" au fost Susan Brownmillerxe "„Brownmiller,Susan", Against our Will. Men, Women and Rape (Împotriva voinței noastre. Bărbații, femeile și violulxe "„viol"), Andreea Dworkinxe "„Dworkin,Andreea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
singură categorie, cea a femeilor. Chiar acest fapt este la rândul lui criticat: nici o orientare nu se poate pronunța în numele femeilor în general, ci doar în numele unui grup cu anumite experiențe și interese. Ceea ce au învățat însă celelalte orientări feministexe "„feminist" de la radicale este extrem de fructuos: creativitatea fără îngrădiri, îndrăzneala teoretică, teoria patriarhatului, tratarea politizată a conflictelor violente din spațiul privatxe "„spațiuprivat"xe "„privat", abolirea ideii că dreptul de a nu fi lezat se oprește în pragul spațiului privat. O altă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
bărbați, asumându-și „păcatul neascultării tatălui”, repetând actul nesupunerii ca gest constitutiv al existenței femeiești libere. Convingerea radicalelor este aceea că eliberarea vine de acolo de unde vine și servitutea: din interior, prin eliminarea patriarhatului din mintea femeilor. Radicalismul de tip feminist a fost dezvoltat la nivelul atitudinii teoretice politice, mai ales în SUA. La nivel cultural (filosofic, psihologic, literar), Franța are, la rândul său, reprezentante de marcă: Luce Irigarayxe "„Irigaray,Luce" (1974), Hélène Cixousxe "„Cixous,Helene" (1975), Julia Kristevaxe "„Kristeva,Julia

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
ignore dimensiunea de gen a atitudinii față de mediu, precum și asemănările culturale între perspectiva antropocentrică și cea androcentrică. 2.2. Caracteristicile ecofeminismului 22tc "2.2. Caracteristicile ecofeminismului22" Ecofeminismulxe "„ecofeminism" a apărut ca asumare a alianței între feminism și ecologie. Orientările feministexe "„feminist" care l-au precedat (cu excepția feminismului radical) au tins mai degrabă spre un feminism raționalist, accentuând asupra universalității rațiunii și a depărtării de „naturăxe "„natură"”, tocmai pentru că asocierea simbolică femeie-natură a concurat la situarea în inferioritate a femeilor 23. Sexismulxe

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
naturii) a fost, cel mai adesea, înțeleasă ca o așezare a lor în afara culturii și politicii (mai ales sub aspectul capacității de a crea, de a legifera). Femeile au încă un tip de experiență, sistematic ignorată în cele mai multe abordări feministexe "„feminist", și anume experiența tratării lor ca ființe neajutorate, pe care ele o împărtășesc împreună cu copiii, bătrânii, bolnavii, persoanele cu handicap, cu naturaxe "„natură" însăși care a devenit în ultimele decenii și ea obiect al protecției. Femeilor le sunt destinate mai

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
ingineriei genetice: fertilizarea in vitro, tehnicile invazive în corpxe "„corp"ul femeilor, clonarea, poluarea și în privința efectelor ecologice și de gen ale globalizăriixe "„globalizare". 2.3. Critici ale ecofeminismuluitc "2.3. Critici ale ecofeminismului" Există, din perspectiva altor abordări feministexe "„feminist"28, o serie de riscuri ale ecofeminismului. Un risc important ar fi esențialismul: femeile, par să susțină ecofeminiștii, au o anumită naturăxe "„natură" diferită de a bărbaților (în virtutea diferențelor reproductive), iar avantajele acestor diferențe trebuie valorificate etico-politic. Un alt risc

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
serie de riscuri ale ecofeminismului. Un risc important ar fi esențialismul: femeile, par să susțină ecofeminiștii, au o anumită naturăxe "„natură" diferită de a bărbaților (în virtutea diferențelor reproductive), iar avantajele acestor diferențe trebuie valorificate etico-politic. Un alt risc, susțin criticii feminiști ai ecofeminismului, îl reprezintă perpetuarea unei culturi care a condus la naturalizarea femeilor (și implicit la poziția lor de inferioritate). Cu alte cuvinte, ecofeminismul dă apă la moară asocierii femeie-natură, asociere care a concurat sistematic la tratarea femeilor ca oameni

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
inferioare, nu putem admite că ele nu pot fi tratate actualmente ca „privilegii epistemice”. Femeile cu experiența sarcinii pot înțelege viul ca pe o percepție interioară. Ecofeminismulxe "„ecofeminism" se dovedește deosebit de creativ teoretic și are un impact ridicat în activismul feminist și ecologic. 3. Feminismul comunitariantc " 3. Feminismul comunitarian" 3.1. Caracteristici generale ale comunitarismuluitc "3.1. Caracteristici generale ale comunitarismului" Comunitarismul este un răspuns teoretic, etic și politic deopotrivă la criticile liberalismului și socialismului, o încercare de depășire a limitelor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
la erodarea comunităților imediate, capabile să se îngrijească de viața publică (Sandelxe "„Sandel,Michael", 1984, pp. 6-7). Comunitățile vizate de către comunitarieni sunt îndeosebi familiaxe "„familie" și cele culturale. 3.2. Feminismul comunitariantc "3.2. Feminismul comunitarian" Înclinația unor orientări feministexe "„feminist" spre comunitarism derivă, în mare măsură, din criticile comune la adresa individualismului liberal. Feminismul respinge atomismul individualist al liberalismului clasicxe "„liberalismul clasic". Critică faptul că individul este conceput în teoriile politice liberale în mod abstract, fără determinații. Feminiștii chestionează noțiunea liberală

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
unor orientări feministexe "„feminist" spre comunitarism derivă, în mare măsură, din criticile comune la adresa individualismului liberal. Feminismul respinge atomismul individualist al liberalismului clasicxe "„liberalismul clasic". Critică faptul că individul este conceput în teoriile politice liberale în mod abstract, fără determinații. Feminiștii chestionează noțiunea liberală de sine rațional și destrupat. Ei împărtășesc, de asemenea, criticile la adresa libert arianismului anilor ’80 și a credinței acestuia că piața per se este un bun mecanism de reglementare și are virtuți „mesianice” în plan social. Ca

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
de sine rațional și destrupat. Ei împărtășesc, de asemenea, criticile la adresa libert arianismului anilor ’80 și a credinței acestuia că piața per se este un bun mecanism de reglementare și are virtuți „mesianice” în plan social. Ca și comunitarienii nefeminiști, feminiștii acestei orientări agreează limitarea unor drepturi în privința libertății de exprimare în schimbul interzicerii pornografiei și prostituției. Așa au fost posibile „alianțe stranii”32 între feministexe "„feminist" radicale de tipul Andreea Dworkinxe "„Dworkin,Andreea" și Catherine MacKinnonxe "„MacKinnon,Catherine", comunitarieni și chiar

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
bun mecanism de reglementare și are virtuți „mesianice” în plan social. Ca și comunitarienii nefeminiști, feminiștii acestei orientări agreează limitarea unor drepturi în privința libertății de exprimare în schimbul interzicerii pornografiei și prostituției. Așa au fost posibile „alianțe stranii”32 între feministexe "„feminist" radicale de tipul Andreea Dworkinxe "„Dworkin,Andreea" și Catherine MacKinnonxe "„MacKinnon,Catherine", comunitarieni și chiar dreapta creștină în problema pornografiei. Argumentul unei asemenea alianțe este acela că, în cazul în speță, libertatea de exprimare trebuie să se subordoneze binelui publicxe

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
un bine publicxe "„public", față de un trai între semeni. În situații de îngrijire, la necazuri sau calamități, limbajul drepturilor nu spune mare lucru, însă cel al înclinației altruiste și comunitare, da. Elshtainxe "„Elshtain,JeanBetke" are contribuții semnificative în privința concepțiilor feministexe "„feminist" asupra puterii. Ea consideră „putereaxe "„putere" asupra” și „putereaxe "„putere" să” drept forme complementare ale puterii. Modul în care au fost văzute cele două forme de puterexe "„putere" în sens tradițional, prima ca reprezentând ceea ce este tipic bărbătesc (formal), și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
politică, fiindcă ele au internalizat mai mult legăturile de familiexe "„familie" și au dezvoltat simțul datoriei pentru ceilalți (ibidem, p. 168). Ele pot „repolitiza politica” și promova o „politică comunicativă”, opusă celei de putere. O problemă importantă a agendei feministexe "„feminist" comunitariene este plasarea îngrijirii parțial în sfera publicăxe "„sferapublică". Tradițional, îngrijireaxe "„îngrijire" a fost o problemă strictă a vieții private: copiii, vârstnicii, persoanele cu handicap au fost considerați ca fiind în îngrijireaxe "„îngrijire" strictă a familiilor lor, iar sfera publică

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
îngrijire are loc și în noile state democratice, aflate în tranziție, unde din cauza precarității serviciilor sociale: spitale, creșe, grădinițe, școli, aceste activități sunt prestate de către membrii familiei, de cele mai multe ori femeile, fie ele mame, surori, bunici, mătuși etc. Analize feministexe "„feminist" recente ale politicilor forurilor internaționale precum Banca Mondialăxe "„BancaMondială" și Fondul Monetar Internaționalxe "„FondulMonetarInternațional" în statele aflate în tranziție subliniază faptul că modul în care aceste organisme își formulează politicile sau cerințele nu face decât să defavorizeze structural femeile prin

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
că a existat un feminism comunist în același sens în care am discutat despre orientările anterioare, am preferat să tratez separat tematica referitoare la condiția femeilor și la relațiile de gen în comunism. Pe de altă parte, toate teoriile feministexe "„feminist" și ideologiile abordate în această carte au ceva în comun: anume faptul că promovează drepturile femeilor ca indivizi și aspiră să contribuie la autonomia femeilor. Cum drepturile individuale și autonomia personală nu sunt valori ale ideologiei comuniste, nu cred că

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
voi referi în continuare în mod preponderent la modelul stalinist și la cazul mai cunoscut și mai apropiat, cel al comunismului românesc, chiar dacă uneori voi face trimiteri și la alte regimuri comuniste, în special din Europa. Din perspectiva teoriilor feministexe "„feminist", comunismul poate să fie înțeles nu doar prin macropolitici referitoare la economie, relații de clasă, culturăxe "„cultură", ci și prin categoriile de politici care au vizat viața privată, relațiile de gen și femeile. Cei care au trăit în comunismxe "„comunism

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
Comunismulxe "„comunism" european a găsit și trăsături fertile de așezare. Societățile est-europene erau foarte puțin moderne, iar limbajul drepturilor individule nu făcea parte din cultura politică generală a populației. Mai mult, așa cum am arătat în capitolele anterioare, nici măcar liberalii și feminiștii nu îl utilizau sistematic (Bucurxe "„Bucur,Maria", 2003)2. În societatea românească, de exemplu, a existat mereu (și mai există și acum) o cerere consistentă pentru un statxe "„stat" paternalistxe "„statpaternalist"3. Cu toate străduințele de modernizarexe "„modernizare" și democratizare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
multilateral dezvoltată”, lipsită de diferențe, topite toate într-o singură largă categorie: cea a „poporului unic muncitor”, și dezvolta la femei cultul muncii și al maternitățiixe "„maternitate" în slujba idealului comunist. În comunismxe "„comunism" nu se puteau dezvolta teorii feministexe "„feminist", deși acestea ar fi putut fi studiate măcar critic, în calitate de „ideologiixe "„ideologie" burgheze” opuse „socialismului științific”, așa cum a fost cazul celorlalte teorii și ideologiixe "„ideologie" politice. În contextul izolaționismului cultural, intelectualii, cel puțin cei români, s-au format fără să

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
opuse „socialismului științific”, așa cum a fost cazul celorlalte teorii și ideologiixe "„ideologie" politice. În contextul izolaționismului cultural, intelectualii, cel puțin cei români, s-au format fără să știe din curricula învățământului universitar și din publicațiile vremii că există teorii feministexe "„feminist" și gândire politică feministăxe "„feministă"5. La această stare de fapt presupun că au concurat două lucruri: accesul extrem de dificil la bibliografia și informația occidentală și interesele celor care aveau acces, fie el și limitat. Lumea academică era profund masculinizată

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
în contextul comunismului aplicat, ideologiixe "„ideologie" și ctitorii acestuia nu s-au mai interesat de problema exploatării de gen. Motivul principal este acela al primatului luptei de clasă asupra tuturor celorlalte categorii de probleme. Lui Leninxe "„Lenin,V.I.", ligile feministexe "„feminist" ruse i-au părut mereu suspecte prin caracterul lor burghez. Reprezentantele lor, femei emancipate în sens occidental, au căzut victime ale politicii revoluționare sau au reușit să emigreze. A prelua o agendă feministăxe "„feministă" reprezenta, potrivit lui Leninxe "„Lenin,V.I.", o

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
Stalinxe "„Stalin" a schimbat radical această abordare a căsătoriei, el mutând emancipareaxe "„emancipare" femeilor în „sânul noii familii sovietice”. Doar munca, susține el, le face pe femei egalele bărbaților. Stalin, ca și Leninxe "„Lenin,V.I.", a fost ostil ideilor feministexe "„feminist" și, în plus, un promotor al perspectivei maternalist-conservatoare asupra femeilor, fapt care l-a determinat să interzică avortulxe "„avort": „Femeia sovietică are aceleași drepturi ca și bărbatul sovietic, dar egalitatea nu o exceptează de la marea și nobila îndatorire pe care

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
a acestora și a contribuit pe o scară foarte largă la emancipareaxe "„emancipare" femeilor sovietice. Cum, în astfel de situații, femeile descoperă genuin că au interese și solidarități comune care pot „scăpa” ideologiei oficiale, Jenotdel a fost desființat din cauza „deviaționismului feminist”, acuzație la fel de gravă ca și cea de „deviaționism burghez”. Această lecție relevă pregnant că partidele comuniste nu au tolerat nici o formă de organizare necontrolată sau care putea devia de la politica lor măcar prin diferență specifică, și că feminismul a fost

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
18. În pofida controlului agendei publice de către partid, au existat și tentative de emanciparexe "„emancipare" de factură asumat feministă,xe "„feministă" aparținând unui număr limitat de intelectuale publicxe "„public" influente 19. Aceste abordări sunt încă foarte puțin analizate. Figurile proeminente feministexe "„feminist" ale perioadei comuniste românești sunt Ecaterina Oproiuxe "„Oproiu,Ecaterina"20 și Stana Buzatuxe "„Buzatu,Stana". Ecaterina Oproiuxe "„Oproiu,Ecaterina" a făcut veritabile tentative publicistice 21 și televizate în privința unei agende a emancipării, cu referire preponderentă la nedreptatea din sfera domestică

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
cazul Ecaterinei Oproiuxe "„Oproiu,Ecaterina", pledoaria Stanei Buzatuxe "„Buzatu,Stana" se concentrează în jurul independenței economice, singura de altfel admisă și de către ideologia comunistă oficială și, de altfel, cu adevărat necesară, dar deloc și suficientă pentru autonomia femeilor 25. Ambele feministexe "„feminist" au fost fiicele timpului lor, ceea ce este explicabil. Gândind în context, ele promovau fără îndoială ideea de emanciparexe "„emancipare" a femeilor în comunismxe "„comunism", și nu de comunism. Foarte puțină lume, la acea oră, putea să creadă că acest regim

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]