63,117 matches
-
grație, lumea se întoarce cu capul în jos Dar să trecem peste momentul acrobatic și să ne întrebăm: avem a face oare, în cazul postmodernismului, cu un curent literar, cu o paradigmă sau doar cu o modă, deci cu un fenomen prin definiție pasager, efemer? Orice s-ar zice, socotește cu măsură Mircea A. Diaconu, postmodernismul a izbutit să polarizeze dezbateri dintre cele mai importante ale ultimelor decenii, în domeniul culturii și creației, în încercarea lor de-a reflecta o seamă
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]
-
aceasta e a doua "opinie contradictorie"), postmodernismul a fost nu o dată resimțit ca o abolire a ideii de istorie, ca o înlocuire a sincroniei cu diacronia, a devenirii cu simultaneitatea. Concepția în chestiune vizează o "vîrstă sincronică" a omenirii, sustrasă fenomenului evolutiv, avînd obsesia voluptuoasă a reconstituirii integralității originare. Astfel încît trecutul trăiește în prezent iar prezentul în trecut, într-o sinteză căreia doar acuitatea conștiinței îi refuză calificativul inocenței paradiziace. Dar e oare pe deplin acceptabil acest "sfîrșit al istoriei
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]
-
ani; inițial ferventă și absolut constantă, lectura s-a diminuat simțitor în timpul facultății (poate dintr-un ascuns sentiment de vinovăție - renunțasem la o potențială formare filologică în favoarea mult mai pragmaticei meserii de doctor). Nu am o explicație logică pentru acest fenomen, dar lipsa coerenței mi-a etichetat toate lecturile din acea perioadă. Citeam rar și cu o voluptate ușor ciuntită cărți și reviste de valoare inegală, amestecate într-un talmeș-balmeș care, probabil, avea totuși un efect sedativ asupra îndoielilor și frustrărilor
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14025_a_15350]
-
reducă multiplul liric, polifonia poeziei pe care o comentează, la propria formulă simbolică și stilistică. A cunoaște din interior mecanismele și proiecțiile imaginare specifice genului, a te fi confruntat cu obstacolele și limitele lui reprezintă o treaptă superioară în înțelegerea fenomenului. Detașat și deopotrivă implicat, comentatorul acesta provenit din confreria artiștilor trebuie să găsească linia subțire, dar ferm trasată, între subiectivitatea practicantului și obiectivitatea analistului, între "hipnoză" lirică și diagnostic critic. Esențial este ca din paginile lui metaliterare să apară nu
Nihil sine Deo? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10371_a_11696]
-
Novac, Dan Sociu, Claudiu Komartin, Elena Vlădăreanu, Zvera Ion, Ștefan Manasia, Adrian Urmanov și alți autori de mare perspectivă. Ion Mircea invocă, într-un dens Cuvânt înainte, faptul că nu are încă "distanța critică necesară pentru o evaluare globală a fenomenului, fără de care nici o evaluare individuală nu e legitimă" (p. 9). Dar cum am putea aproxima, baremi, o mișcare literară, o tendință artistică, fără o prealabilă critică aplicată a individualităților ce le direcționează? De fapt, Ion Mircea oscilează între condiția criticului
Nihil sine Deo? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10371_a_11696]
-
simpozion bântuise pe-acolo un uragan. Uraganul este o realitate fără legătură cu ideologiile și sistemele politice. Efectele sale se vedeau cu ochiul liber. Din pură curiozitate l-am rugat pe un cercetător cubanez să-mi spună impresiile despre acest fenomen meteorologic. Răspunsul a fost aiuritor: cu toată seriozitatea, interlocutorul meu mi-a spus: "La Santo Domingo au murit din cauza uraganului patru sute de oameni. La noi, patru: unul era beat, altul s-a înecat în piscină, ceilalți doi sufereau de boli
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
dat, acestea pot ajunge o povară, faima fiind un lux care se întreține cu... lux și care obligă la o activare socială a autorului, mereu expus pe scenă și supus necesităților mediatice). Ba, dimpotrivă, permiteți-mi să pun între paranteze fenomenul de instituționalizare a scriitoarei, mai ales că ea însăși nu iubește prea mult viața publică și rampa socială. Chiar aș vrea să uit pentru un moment că am avut șansa să o cunosc personal pe autoare pentru a putea să
Florina Ilis și lumea virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/10376_a_11701]
-
de boarea lavandei, de căldură, dincolo de tensiuni și interese locale sau naționale, un singur cuvînt este întruna pe buzele, în mințile și sufletele tuturor: TEATRU. Festivalul acesta început de Jean Vilar - care n-a intuit, nici el, ce fel de fenomen a provocat să se nască - este o prezență în amintirea a milioane și milioane de spectatori din toată lumea. "Un om, Jean Vilar, un oraș, Avignon, o pasiune, teatrul". Un om mai degrabă taciturn, puțin expansiv a creat unul dintre cele
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
să se nască - este o prezență în amintirea a milioane și milioane de spectatori din toată lumea. "Un om, Jean Vilar, un oraș, Avignon, o pasiune, teatrul". Un om mai degrabă taciturn, puțin expansiv a creat unul dintre cele mai dinamice fenomene, susținut continuu de municipalitate, de avignonezi. Și nu numai. O viermuială permanentă, neobosită, animă fiecare străduță, umple pînă la refuz orice spațiu de joc, la orice oră, orice hotel, pensiune, casă de închiriat, terasă, trotuar, grădină. Rumoarea nu încetează niciodată
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
grădină. Rumoarea nu încetează niciodată. Am întîlnit oameni care s-au obișnuit să-și facă astfel concediul de douăzeci de ani, venind să vadă teatru, dans, expoziții. Ei înșiși au devenit repere, un tip de memorie afectivă a evoluției acestui fenomen, a tradiției, transformărilor, a accentelor formidabile pe care le-a primit în timp, o memorie care poate să spună, dintr-o anumită perspectivă, povestea acestui festival. A fost odată la Avignon... Și povestea ar dura, poate, o mie și una
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
delicată, văzută din spate, care privește spectacolul Audiția, la Sala Atelier a Teatrului Național din București. Mister și emoție. A intrat discret pe rîndul lui, a ieșit la fel, nevrînd, parcă, să tulbure apele și existențele nimănui. Shakespeare, Cehov, Beckett - fenomene, cum spune el - vechii greci... investigații, cercetări, laborator, inițiere, energii... Africa, o civilizație pe care o consideră realmente bogată și profundă. "L'Afrique, c'est l'humain...", spune Brook. Poate și de asta există Furtuna sa cu Sotigui Kouyate în
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
nu pricep ce vrea să spună, zice Coryntina. Într-adevăr, dar nu ne desprindem de Megavijăn confirmând o zicere mai veche a prietenului: -Exploatarea năprasnică a omului de către televiziune, zicea el, a aruncat lumea într-o nouă formă de sclavagism, fenomen care, spre deosebire de alte vremuri, este acceptat acum cu plăcere și, deseori, chiar cu evlavie. În acest sens, cel puțin în familiile noastre, este de notorietate cazul soacră-mi care, după executarea cu responsabilitate gestică a trei cruci, a sărutat ecranul
"Azi în Timișoara, mâine-n toată țara!..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10401_a_11726]
-
Eram la o ședință în care se discutau Legile Siguranței Naționale. Deși aveam mobilul închis, acesta a transmis un mesaj din acea întîlnire. Acum vreo doi ani. Trageți dv. o concluzie. Eu am ascultat acel mesaj. Sigur, cred și în fenomene paranormale, dar nu despre ele este vorba, în condițiile în care telefonul era închis. Nu aveam nimic în Sent messages și cu toate astea mesajul a ajuns la cineva. Poate cineva de la servicii a apăsat greșit un buton." Cronicarul își
Ochiul MagicOchiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10383_a_11708]
-
fi cutreierat lumea din Indonezia pînă în Caraibe. Pe atunci, înaintea experiențelor pe care le-am făcut în ultima vreme, am perceput foarte naiv această multiculturalitate, era ceva "pozitiv". Totuși acest prim contact favorabil pe care l-am avut cu fenomenul multiculturalității la Amsterdam m-a ajutat mai tîrziu, atunci cînd conflictele s-au accentuat, să-mi explic unele lucruri. R.B.: Sunt experiențe care au alimentat și filonul politic al multora din textele dumneavoastră incluse în ultimul volum de eseuri Der
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
că Mihai Sârbulescu, pe lîngă faptul că s-a impus ca unul dintre cei mai consistenți artiști din generația sa, aceea de mijloc, a fost prezent permanent în presa de specialitate și în calitate de observator, de analist și de judecător al fenomenului artistic și al picturii, în special. Articolele sale, unele adevărate studii prin amploarea dezbaterii și prin rigoarea analitică, pot fi găsite frecvent în revista Arta din ultimile două decenii. Așadar, și aici intervine încă un element foarte important, discuțiile nu
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
Daniel Cristea-Enache Întâmpinată cu zâmbete ironice ori contestată în chiar premisele coagulării ei, considerată găselnița publicitară a unor critici cu ambiții de mentori (care ar fi inventat fenomenul pentru a se pune pe ei înșiși în valoare), generația poeților "milenariști" are câteva nume pe care numai spiritele răuvoitoare sau complet opace la poezie le pot ignora. Marius Ianuș și Ruxandra Novac, Claudiu Komartin și Dan Sociu, Teodor Dună
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
patru saxofoniști s-au acoperit de diplome, premii, granturi, stagii. Dar mai ales de experiență. Experiența ca început al înțelepciunii. Experiența ca memorie a unei sume semnificative de lucruri. Experiența ca rădăcină a convingerii conform căreia, prin investigare profundă, realistă, fenomenul muzical restitutiv poate fi modificat substanțial de către investigator fără a-i periclita verosimilitatea. în plus, cvartetul ,Emphasis" a ajuns la o formulă remaniată în care Jean-Yves Chevalier (sax tenor) și Nicolas Woillard (sax bariton) reprezintă interfața dintre trecut și prezent
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
și lumina pe care vreun cotlon al realității le poate reflecta. Exemplară este febrilitatea cu care își exersează aprehendarea muzicii noi. Prin acest univers sonor, oarecum ermetic, pentru mulți inextricabil, a trăit o anume cădere în gravitatea și profunzimea unui fenomen generator de reacții mefiente, dacă nu chiar futile sau ironice. Puțini sunt astăzi cei ce pricep muzica savantă contemporană. Ei bine, Radu Stan nu numai că o înțelege, dar o și percepe cu toate slăbiciunile, răutățile, ifosele, dar și cu
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
supraveghind toate trenurile ce trec prin teritoriul său de interes, un teritoriu care se confundă cu Conservatorul ,Erik Satie" de la Bagnolet. Și nu e ușor să ții mereu steagul sus, semnalizând deopotrivă elevilor și profesorilor acele direcții fertile întru relevarea fenomenului sonor grație stimulării unei intense practici individuale. Iar dacă vrei să dezvolți un sistem pedagogic cât de cât fiabil e musai să pleci de la știința metodicii predării disciplinelor muzicale, adică de la singura premiză în care inovația și ludicul sunt obligatorii
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
locuiește la Cluj și că descinde frecvent la București. Aproape invariabil, primul său drum este la ofițerul de Securitate Ilie Merce. "Academia Cațavencu" l-a identificat îndărătul inițialelor pe Augustin Buzura. În ce mă privește, important e, în acest caz, fenomenul, nu personajul. Or, citind transcrierea rapoartelor informative ale colonelului Ilie Merce, regăsim un scenariu identic celui despre care s-a vorbit în cazul Vadim: o perfectă colaborare și un reciproc avantajos schimb de idei - și nu numai de idei. Nu
Consilierii Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10385_a_11710]
-
aceste cuvinte. Nu sudoarea noastră miroase, ci produșii ei de descompunere rezultați la contactul cu aerul și cu bacteriile de pe tegumentul uman. La fel, bărbații nu încărunțesc mai repede decît femeile, dimpotrivă. Dacă nimeni nu și-ar mai vopsi părul, fenomenul acesta ar fi evident. Cum nici febra musculară nu e provocată de acumularea acidui lactic, ci de ruperi microscopice ale fibrelor musculare, proces complet reversibil în urma repausului muscular. Iar ideea că te îngrași dacă mănînci seara tîrziu e o prejudecată
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
promoție publică. Iar publicul a răspuns pe măsură. A fost un prim moment al unui proiect amplu, aflat în desfășurare, proiect ce continuă în toamna acestui an. "Sonoro" este numele mai puțin inspirat al acestuia. Căci în spatele denominației fizice a fenomenului, valorile muzicale camerale promovate etalează consistențe spirituale de autentică atracțiozitate, lucrări de Schubert și Brahms, de asemenea, în primă audiție la noi, Cvartetul cu pian datorat compozitorului lituanian contemporan Peteris Vasks. Pentru toamnă ni se promite, printre altele, marea creație
Spațiul cameral by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10418_a_11743]
-
care o practică dintotdeauna cu o remarcabilă competență, acad. Matilda CARAGIU MARIOȚEANU și prof. univ. Nicolae SARAMANDU au elaborat - cu o adevărată migală filologică - o lucrare complexă, de larg interes atât pentru specialiști, cât și pentru toți cei care urmăresc fenomenul cultural european. Intitulată, cu modestie, Manual de aromână, cartea are semnificații deosebite pentru spiritualitatea românească și implicații majore pentru fizionomia lingvistică actuală și viitoare a Europei. Fără aromâna de lângă noi, lumea e mai mică și, sigur, mai săracă. Europa nu
Aromâna de lângă noi by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/10430_a_11755]
-
toți la un moment dat (serialismul, de pildă) are acum toate șansele să fie fals. De aici strașnicele ciocniri între da și nu. Și tot de aici contradicțiile care se manifestă ca o specie aparte de repetiție a mai multor fenomene, în esența asemănătoare, pregătite a se distruge în virtutea similitudinii lor. în relativ, Damien Charron nu agreează contradicția, evitând pe cât posibil accidentele inseparabile de maladia ce poartă peceta erorii. De aceea antagonismul pentru el reprezintă o vvană și contrafăcută subtilitate. în
La Paris printre muzicieni (1) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10441_a_11766]
-
gripa spaniolă, se pare că virusul avicol preferă tinerii, lăsându-i pe bătrâni pe seama lipsei de medicamente la început, mijloc și sfârșit de lună. Tot văitându-se, bătrânii mai câștigă o săptămână, o lună, un an. E specialitatea lor. Dacă fenomenul modificării climei nu va fi curmat, cum se pare, odată ce protocolul de la Kyoto nu e pe placul cui ar trebui să-l aplice mai întâi, atunci am auzit cu aceleași urechi proprietate că recentul regim ploi devastatoare/secete cumplite se
Previziuni, prognoze, predicții by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10446_a_11771]