997 matches
-
fi un lucru vital, fără ei, vom avea un formalism ca al lui Pope. Când se va întâmpla s-ar putea nici să nu-l recunoaștem de clasic."265 Citatul dat atinge două aspecte fundamentale pe de o parte intuiția fenomenală a autorului în ceea ce privește necesitatea deschiderii către o nouă epocă în literatură, care însă are nevoie de creatori de valoare pentru a se impune, iar, pe de altă parte, sesizarea transformărilor cauzate de romantism la nivelul receptării artistice, transformări ce ar
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
este aceea a activității creatoare, constructive, a subiectului în toate sferele activității spirituale, dar subiectul este în acest caz în primul rînd un subiect rațional (deci nu volițional sau afectiv) și, de aceea, concepția sa este orientată spre articularea lumii fenomenale (cunoscute) din perspectiva rațiunii pure, unice și universale. Înscrisă în general în problematica epocii luminilor, opera acestui mare filozof reflectă aspirațiile de libertate și progres social, fundamentate pe încrederea în valorile științei. Ernst C a s s i r e
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ca model alte limbi literare, pornind de la vorbirea de zi cu zi, adică de la limba populară. S-ar putea vedea aici un reflex al concepției platonice: limba literară reprezintă "ideea", for-ma perfectă, de excelență, la care se raportează manifestarea fenomenală (a copiilor, a umbrelor), în mod evident imperfectă, impură și instabilă. Așadar, cu toată admirația pentru Aristotel și cu toate exegezele aristotelice, mai mult de un mileniu, gîndirea europeană despre limbă a rămas sub dominația platonismului. Abia în pragul secolului
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
elemente pentru găsirea unei explicații a lumii sau a statutului omului în lume. Așadar, o problemă capătă tratare filozofică atunci cînd este pusă ca chestiune de principiu pentru explicarea unui alt număr de probleme și cînd este eliberată de latura fenomenală, materială sau experimentală, rămînînd numai expresie a idealității care vizează realitatea sau o parte a ei. Pe de altă parte, sentimentul poetic, deși trăit individual, este potențat de o idee general umană și este perceput ca o idee în legătură cu această
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
limbajul poetic ca cercetare a impulsului poietic (formativ, inițiator) originar, care a dus la nașterea limbii și a reprezentărilor. La Eminescu, figurile de stil sînt mai întîi structuri de gîndire, prin manifestarea organică a metaforicului, și numai după aceea aspecte fenomenale, cînd sînt privite ca tropi. Preeminența categoriei substantivului în creația poetică duce la concluzia că, în cazul său, ne aflăm în situația unei lumi construite poetic (unei substanțialități poetice), iar nu a unei lumi etichetate poetic (unei interpretări poetice), ca
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
real, etern, indestructibil, nu cunoaște nașterea și nu cunoaște moartea. Adevărul se revelează după capacitatea de înțelegere a fiecăruia. El este Unu, non-dual, Conștiință pură, realizabil în stare de sălășluire-în-Sine. Tindem către o cunoaștere superioară, care să meargă dincolo de lumea "fenomenală" și de epoca modernă, încercînd să se reunească cu existența, și eliminînd contrastele dintre subiect și obiect, dintre Eu și non-Eu, reidentificări ce trebuie experimentate la toate nivelurile conștiinței, de la gîndirea pură pînă la obtuza limită pămînteană, căreia înțelepții vedici
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
în cîmp (cuantic), iar cîntecul acela ca o incantație a rostogolit sferele creației pînă la Tatăl. Am început să trăiesc lumina, ea era hrană și împlinire. Golul meu s-a umplut de lumină. Nu mai erau dependențe, precum în lumea fenomenală. Existam prin mine însumi, ființam în mod intrinsec. Pasărea mă dusese spre mine, cel adevărat. Devenisem la rîndul meu o pasăre și planam deasupra răsăritului. Într-o zi, după ce voi învăța zborul perfect, o să țîșnesc de pe o plajă pustie și
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
gol poate fi plin, de aceea percepem vidul și ca plenitudine esențială. Nu e nimic straniu și nimic paradoxal aici, natura extraordinară a vidului transcende orice paradox. Acest gol plenar primordial pare să fie principiul care stă la baza lumii fenomenale, pe care o supraordonează. "Acest vacuum metafizic, încărcat cu potențialul a tot ceea ce există, pare să fie leagănul totalității ființei, sursa supremă a existenței", scrie Stanislav Grof (în Jocul cosmic, Antet, București, 1998, p.37). Astfel, principiul creator conține propria
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
gol poate fi plin, de aceea percepem vidul și ca plenitudine esențială. Nu e nimic straniu și nimic paradoxal aici, natura extraordinară a vidului transcende orice paradox. Acest gol plenar primordial pare să fie principiul care stă la baza lumii fenomenale, pe care o supraordonează. "Acest vacuum metafizic, încărcat cu potențialul a tot ceea ce există, pare să fie leagănul totalității ființei, sursa supremă a existenței", scrie Stanislav Grof (în Jocul cosmic, Antet, București, 1998, p.37). Astfel, principiul creator conține propria
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
să neglijeze niciun domeniu dacă vrea să-și ducă sarcina până la capăt. În virtutea căror rațiuni se interesa el de vânturi, de vulcani, de comete, de stele? Cu scopul de a raționaliza, de a depăși cauzalitatea teologică și a inventa cauzalitatea fenomenală. De ce-și imagina atomii, vidul, materia? Pentru a nu mai lăsa niciun loc divinităților și a oferi omului un spațiu măreț pentru operele sale. Cu ce scop se ocupa de tradițiile și obiceiurile populațiilor de la capătul lumii? Pentru a
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
o dovadă de culpabilitate jenantă, recuză momentul istoric sau geografic pentru a nu lua în considerare decât ideile pure, cerul inteligibil și cauzalitatea ideală - cifre, numere, idei, forme... Realul epicurian pleacă de la pământ, de la o realitate încarnată, de la o cauzalitate fenomenală reductibilă la niște înlănțuiri raționale. De la trup așadar: teoria atomistă propune o explicație a gândirii care se sprijină exclusiv pe o fizică simplă. Mișcarea atomilor în vid. Cum toate evenimentele care constituie realitatea țin de această cauzalitate materială, lucrurile stau
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
vom ocupa în mod special. Pe treapta următoare au urcat, alături de cei patru tigri, țări ca Thailanda și Malaysia, iar pe ultima treaptă se află țări ca Vietnam, Cambodgea și Coreea de Nord, rămase mult în urmă. Studiile de specialitate explică succesul fenomenal al celor patru tigri din Pacific prin următoarele trăsături ale strategiei dezvoltării: accent puternic pe învățământ și cercetare, formarea de specialiști și cadre calificate, rata înaltă a economiilor populației ca sursă de capital, la care se adaugă desigur masivele investiții
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
existența virtuală ca „laborator metafizic”, care este statutul lumilor computaționale în cadrul experienței umane. Heim (1993Ă începe prin a demonstra originea ontologică a cyberentităților plecând de la idealismul platonician. Relația ființei umane cu tehnologia calculatorului este urmărită sub emblema mitului Erosului: realitatea fenomenală a entităților virtuale provine din fascinația erotică a omului („inimile care bat în mașini”Ă pentru noile tehnologii întrucât simbioza om-ordinator se realizează ca o „căsătorie mintală cu tehnologia”: Relația noastră de dragoste cu computerele, cu grafica și cu rețelele
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
postuman în genere, resuscitând, precum compatriotul său, Baudrillard, valorile clasice ale umanismului. În primul rând, fenomenologia percepției îl poziționează la antipodul automatizării percepției, al identității subiectului în spațiu, al politicii vitezei. Fenomenologul dromosof nu poate decât să semnaleze pierderea dimensiunii fenomenale a lumii și a subiectului, să reitereze nostalgic trăirea și percepția nemijlocite în mod tehnologic, observația directă și autenticitatea cunoașterii și a acțiunii intenționale. La fel ca Merleau-Ponty, Virilio încearcă să refacă legătura dintre minte și corp, identitate și spațiu
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
îmi pierdeam controlul rău de tot... ...................................................................... A trebuit să mă opresc din scris și să fac un duș rece. Cu ochii plini de lacrimi și palmele transpirate nu pot scrie la calculator... Revin așadar răcorită un pic, la povestea despre fenomenalul extraterestru cu numărul trei. Nu știu de unde avea atâta vigoare, dar vă puteți gândi la el ca la monumentul amantului necunoscut. Credeți-mă pe cuvânt, eu îl cunosc. O prietenă calculatoristă îi și găsise o poreclă greu de pronunțat, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
este nostalgică, exprimând dorul de călătorie; mișcarea interioară, neliniștea întreținută de instinctul mi-grației este sugerată de instabilitatea peisajului, echivalent simbolic al naturii interioare. De aceea, poetul cântă "migratoarele păsări", "hohotul vântului", "valurile întunecate și sumbre", semne ale instabilității, lumii fenomenale, cu destinul căreia se identifică. Nomadismul acesta este consecința unui atavism, urmarea unei comunicări cu un "dincolo" al strămoșilor, situație ce continuă cunoscutele experiențe similare eminesciene sau blagiene: "Glasul acelui ciudat strămoș/ De la care îmi vine iubirea aceasta prea mare
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și a poeziei, realizează dialogul cu absolutul în sensul căutării perfecțiunii în artă și încearcă o vastă mitologie a cotidianului. O neliniște creatoare străbate poezia, o agitație a spiritului bântuit de dorința de a transforma în act poetic totul: lumea fenomenală, sensul material al lumii, triumful umanității, sentimentul timpului, sufletul veacului și transformările lui produse în conștiința oamenilor. Intuim în lirica unor poeți o problematică gravă, legată de marile momente ale existenței (nașterea, dragostea, moartea); poeții opun rezistență tehnicizării existenței, impun
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
diguri și galerii și tot felul de ziduri la izvoare/ pre chipul și asemănarea castorilor cei cu coada solzoasă" ("Descântec"). Volumul stă sub semnul genezei și al proliferării, al împreunării și al continuității. Muma apare ca principiu zămislitor al lumii fenomenale. Muma-zeiță, Muma Maria, Maica Mumă, Maica Zână, sunt invocate în poeme în care se țese alegoria fecundității desfășurate ritualic, Muma este zeitatea simbolică atotputerniciei, a indestructibilei luxuri, zeița nemuritoarei frumuseți, sau alteori apare într-o ipostază delirantă, dimensionată caricatural, sau
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
un spectacol cu pildă. Aviz celor culpabili. Am recitit piesa de cîteva ori. Am revăzut montarea de alte cîteva ori. Toate șabloanele școlare, și nu doar, cădeau, rînd pe rînd. Alexa mi l-a decodat pe Caragiale și anvergura lui fenomenală. Și ce înseamnă să-ți joci cartea pe Actor. Pe forță și seducție, pe aura unor personalități. Alexa și-a urmat calea. Și ramificațiile ei. Film, teatru, profesorat, cercetare, fondator de teatru. Este tot timpul în mișcare. Formează, modelează, se
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de a reuni sub semnul lor manifestări spirituale înrudite. 13 Tipologia lui, la care vom reveni, cuprinde idealismul libertății, idealismul obiectiv (panteismul) și materialismul (naturalismul). În legătură cu ultimul tip, Dilthey e de părere că acesta "se transformă în pozitivism când caracterul fenomenal al lumii fizice este cunoscut din punct de vedere critic" (Das Wesen..., p. 59). Totuși aici s-ar putea obiecta, de exemplu, că pozitivismul respinge în egală măsură naturalismul și materialismul ca ontologii care aparțin celei de-a doua etape
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
izolare: " Dacă m-aș pierde în toate/ și-aș rămânea fără nume/ n-aș mai fi singur pe lume" ( Dacă m-aș pierde). Mai multe poeme au ca temă "participarea" la principiul cosmic, contemplarea naturii, a germinației cosmice, a universului fenomenal. Pentru el, semințele au "supreme puteri" și închid o viață virtuală, simbolizând principiul cosmic. Contemplarea naturii înseamnă contemplarea permanențelor. L. Blaga a dat poeziei de dragoste un sens înalt, înțelegând dragostea drept un mod de a participa la absolut. În
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
dar disprețuiește învățătura, deoarece, dacă toți ar învăța carte, "n-ar mai avea cine să ne tragă ciubotele". Mama lui Nică este o mater genitrix a universului mitic al copilăriei (Mircea Tomșa). Prin calitățile ei, Smaranda face legătura dintre existența fenomenală (spațiul familial) și infinitul cosmic, știind să facă tot felul de minunății. Ea este păstrătoarea unor credințe și ritualuri străvechi, de care se folosește pentru a asigura binele familiei. Ea lua "colb de pe încălțări" sau funingine de la gura sobei zicând
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
tehnica reflectărilor; naratorul preia adeseori punctul de vedere al lui Bologa, ceea ce sporește dramatismul romanului (Carmen Matei Mușat). Drama protagonistului este un eșec al adecvării realului la conștiință. Pădurea spânzuraților e un roman al echilibrului simbolic dintre individ și realitatea fenomenală. Pentru Apostol Bologa contează relația între conștiință și datorie și drama sa nu se explică din punct de vedere psihologic, ci este pusă în lumină de un fond metafizic. În relațiile lui Apostol Bologa cu Marta, apoi cu statul austro-ungar
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ar trebui să asigure un dialog activ și fecund în viața socială a țării. Opinia, II, 40 (7 feb. 1990), p. 1,2 SUB ZODIA PLURALISMULUI Încă o dată, împrejurările confirmă vechea intuiție care atribuia istoriei un dublu sens: de realitate fenomenală și de reflecție metodică asupra acelei realități. Ritmul precipitat al evenimentelor, mai ales în veacul nostru, a făcut ca această ambiguitate să fie și mai evidentă. Lumea pare a-și împlini destinul sincron în ambele registre pe care istoriografia cea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
săi și care, făcându-se că îi părăsește, îi instruiește, îi corectează, îi încurajează. Această atmosferă se prelungește uneori mult timp<footnote J. Tixeront, op. cit., pp. 265-266. footnote>. Bogăția, profunzimea, logica și vioiciunea ideilor sale, cunoștințele lui enciclopedice, memoria sa fenomenală și precizia în citarea și interpretarea Scripturii, precum și descoperirea bogățiilor de sensuri ale scrierilor acesteia, frumusețea și atracția stilului, figurile retorice, expresiile surpriză, actualizările neașteptate, jocul de cuvinte folosit în unele locuri, desfată sufletul cititorului constituind un adevărat festin duhovnicesc
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]