1,521 matches
-
fiecărui membru al speciei noastre. Cercetarea educațională fenomenologică se concentrează asupra acestor „fenomene”. Ea nu seamănă deloc cu analiza superficială privind componentele curriculumului sau modul în care trebuie organizate școlile pentru a produce absolvenți „competenți”, capabili să îndeplinească „performanțe standardizate”. Fenomenologia răspunde unei probleme care părea fără soluție: oferă o teorie a fenomenului unic, o „teorie a singularității”, o cunoaștere obiectivă a trăirii subiective. Max van Manen (1984) a adoptat explicația dată de Greene (1973) conștiinței: „context experiențial” sau In-der-Welt-Sein, „faptul-de-a-fi-în-lume
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
tentaculul perceptiv” cu care a pipăit lucrul, cu pipăit cu tot, în ea însăși, pentru a completa „lumea interioară” a individului pe care o creează și o recreează continuu. Această activitate obiectivă, naturală a conștiinței este obiectul de studiu al fenomenologiei, ca știință și ca metodologie. Max van Manen (1984) a arătat cum cercetarea fenomenologică diferă în mod radical de cercetarea din științele naturii, pentru că vizează nu elucidarea unor „fenomene ale naturii”, exterioare conștiinței umane, ci lămurirea unor „fenomene originare ale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să fie”. Esența experienței este acest „să fie”. Cercetarea fenomenologică nu este interesată de multitudinea evenimentelor, ci de esența fenomenologică a experienței care conferă sens (înțelegere, semnificație) unui anumit eveniment. Cercetarea fenomenologică nu elucidează cauzele fenomenelor, ci le dezvăluie sensurile. Fenomenologia nu întreabă „Cum?”, ci „Ce?”. De exemplu: „În ce constă natura experienței de învățare?”115; c) grija ontică: cercetarea fenomenologică este conștiința practică a „grijii” (thoughtfulness). După van Manen (1984), nimic altceva nu caracterizează fenomenologia decât acest cuvânt. Thoughtfulness este
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fenomenelor, ci le dezvăluie sensurile. Fenomenologia nu întreabă „Cum?”, ci „Ce?”. De exemplu: „În ce constă natura experienței de învățare?”115; c) grija ontică: cercetarea fenomenologică este conștiința practică a „grijii” (thoughtfulness). După van Manen (1984), nimic altceva nu caracterizează fenomenologia decât acest cuvânt. Thoughtfulness este corespondentul englez al heideggerianului Sorge („grijă”). Ca și Heidegger, van Manen susține că „grija” este dată de acea stare a conștiinței pe care o numim „preocupare”. Termenul lui Heidegger pentru „preocupare” este Besorgen, pe care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
câteva propoziții care precizează sensul încapsulat în poem; pentru a înțelege poemul, cititorul trebuie să participe, să se implice în ceea ce poemul semnifică 121. Cercetarea fenomenologică presupune ceva similar. Ea nu poate fi redusă la „rezultatele cercetării”. Ca și poezia, fenomenologia presupune o „glăsuire incantatorie”, o „spunere primară”; scopul fenomenologiei este tocmai acela de a folosi în prezent acest cânt originar al lumii (van Manen, 1984)122. Pinar și colaboratorii săi (2001) afirmau că „limbajul fenomenologiei este cântecul lumii”123. Aceste
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a înțelege poemul, cititorul trebuie să participe, să se implice în ceea ce poemul semnifică 121. Cercetarea fenomenologică presupune ceva similar. Ea nu poate fi redusă la „rezultatele cercetării”. Ca și poezia, fenomenologia presupune o „glăsuire incantatorie”, o „spunere primară”; scopul fenomenologiei este tocmai acela de a folosi în prezent acest cânt originar al lumii (van Manen, 1984)122. Pinar și colaboratorii săi (2001) afirmau că „limbajul fenomenologiei este cântecul lumii”123. Aceste cinci trăsături diferențiază cercetarea fenomenologică de celelalte tipuri de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
rezultatele cercetării”. Ca și poezia, fenomenologia presupune o „glăsuire incantatorie”, o „spunere primară”; scopul fenomenologiei este tocmai acela de a folosi în prezent acest cânt originar al lumii (van Manen, 1984)122. Pinar și colaboratorii săi (2001) afirmau că „limbajul fenomenologiei este cântecul lumii”123. Aceste cinci trăsături diferențiază cercetarea fenomenologică de celelalte tipuri de investigație folosite în științele naturii și în științele spiritului și culturii. Folosirea cercetării fenomenologice în explorarea fenomenelor și proceselor educaționale și curriculare este, în chip evident
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fenomenologice. Max van Manen (1984) a explicat însă că a propus-o doar ca ghid pedagogic pentru studenții începători care doresc să-și investigheze propriul drum parcurs în curriculumul educațional și curriculum vitae 126. Dar, așa cum aprecia Robert Burch (1989): ...fenomenologia urmărește o înțelegere (understanding) teoretică transcendentă care pornește dinlăuntrul experienței trăite pentru a o situa, a o judeca și a o înțelege cuprinzător (comprehension), conferind experienței trăite un nou înțeles 127. * Dacă educația este, prin definiție, un proces conștient, atunci
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cobai, porumbei, găini, maimuțe etc. Este vorba aici despre o nedreptate făcută omului și pedagogiei: omului, pentru că a fost „retrogradat” într-o condiție inferioară, infraumană; pedagogiei, pentru că a fost obligată ca, din artă anankeică, să se transforme în maimuțăreală obiectivistă. Fenomenologia și hermeneutica oferă, cu certitudine, soluția prin care această cruntă nedreptate poate fi reparată, modalitatea de a retrage gândirea educațională din poziția de slugă care i s-a atribuit în rândul Naturwissenschaften și de a-i conferi un rang princiar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dominante în termeni de angajare și transformare. După D.G. Smith (1991), discursul fenomenologic conferă hermeneuticii un caracter politic. El sugerează, subtil, că hermeneutica ar putea fi folosită pentru „manipulări benefice” prin răstălmăciri de sensuri și „îndrumări ideologice” ale conștiinței sociale. Fenomenologia este, după Smith, în mod explicit, politică. Aplicarea ei și a hermeneuticii în școală are, de asemenea, mobiluri politice. Cu ajutorul lor, „pedagogia este însărcinată să mobilizeze conștiința socială a studenților pentru identificarea și eradicarea diavolilor din vremurile noastre” - scria el132
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a fost discipolul preferat al lui Heidegger, iar Rorty (alături de Richard Bernstein) a fost unul dintre cei mai importanți exegeți americani ai operei heideggeriene. În acest mod, gândirea curriculară a lui Elaine Atkins s-a conectat cu marea tradiție a fenomenologiei hermeneutice europene. Încadrată în termenii acesteia, teoria curriculumului schițată de Atkins (1988) a devenit o metodologie subtilă de explorare a fenomenelor primare care generează formarea umană și de dezvăluire a proceselor tainice din adâncurile fiecărei ființe umane. Teoria curriculumului a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
from Telling to Listening” (1994)139, în același an, Davis a publicat volumul Listening to Reason: An Inquiry into Mathematics Teaching 140. Ambele lucrări conțineau investigații hermeneutice asupra predării matematicii, dar nu numai. Brent Davis a considerat însăși matematica o „fenomenologie” și a folosit-o ca atare în cercetarea predării desenelor și schemelor biologice, în paralel cu formarea gândirii ecologice. El a luat metaforele și imaginile teoriei postdarwiniste a evoluției ca punct de plecare pentru a vedea în ce mod se
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
numai surprinzător pentru teoria curriculumului, ci și de o importanță aparte: „predarea matematicii ca ascultare” (mathematics teaching as listening)142. Este o noțiune uimitoare, mai ales prin consecințe. Davis i-a conferit statutul de piesă centrală într-o așa-numită „fenomenologie a ascultării” (phenomenology of listening). „Fenomenologia ascultării” pare a avea legături profunde cu teoria „dublei întrupări” (double embodiment) descrisă de Merleau-Ponty143. Conform teoriei lui Merleau-Ponty, noi, oamenii, dispunem simultan de două corpuri: „corpul biologic” și „corpul” alcătuit din structurile fenomenologice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și de o importanță aparte: „predarea matematicii ca ascultare” (mathematics teaching as listening)142. Este o noțiune uimitoare, mai ales prin consecințe. Davis i-a conferit statutul de piesă centrală într-o așa-numită „fenomenologie a ascultării” (phenomenology of listening). „Fenomenologia ascultării” pare a avea legături profunde cu teoria „dublei întrupări” (double embodiment) descrisă de Merleau-Ponty143. Conform teoriei lui Merleau-Ponty, noi, oamenii, dispunem simultan de două corpuri: „corpul biologic” și „corpul” alcătuit din structurile fenomenologice trăite (extensiile fenomenologice extracorporale, intenționalitatea). Davis
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Raport sur le savoir, Minuit, Paris, 1979 (trad. engl.: The Postmodern Condition, University of Minnesota Press, 1984; trad. rom.: Condiția postmodernă, traducere de C. Mihail, Babel, București, 1993). Precursorii sunt considerați: Immanuel Kant (Critica rațiunii pure), G.W.F. Hegel (Fenomenologia spiritului), Friedrich Nietzsche (Amurgul zeilor, Așa grăit-a Zarathustra, Știința veselă, Nașterea tragediei), Søren Kierkegaard (Era prezentă, Jurnalul seducătorului ș.a.). Între „precursori” și „promotori” - ca moment de cotitură în istoria medernismului și pregătirea „revoluției” postmoderniste - trebuie așezați Edmund Husserl (fenomenologia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Fenomenologia spiritului), Friedrich Nietzsche (Amurgul zeilor, Așa grăit-a Zarathustra, Știința veselă, Nașterea tragediei), Søren Kierkegaard (Era prezentă, Jurnalul seducătorului ș.a.). Între „precursori” și „promotori” - ca moment de cotitură în istoria medernismului și pregătirea „revoluției” postmoderniste - trebuie așezați Edmund Husserl (fenomenologia) și Martin Heidegger (hermeneutica fenomenologică). Promotorii, ca mari personalități ale postmodernismului, sunt considerați: Jean-François Lyotard (cu teoria „crizei marilor povestiri”); Michel Foucault (Istoria nebuniei în epoca clasică); Gilles Deleuze (Știința logicii, Anti-Oedip. Capitalism și schizofrenie); Jacques Derrida (Gramatologia; teoria „deconstrucției
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
im Breisgau, unde a rămas până la pensionare (1928). A murit la 27 aprilie 1938. În ciuda ostilității cu care l-a înconjurat regimul nazist, n-a vrut să se expatrieze. În timpul vieții a publicat doar câteva opere importante: Idei pentru o fenomenologie pură și o filosofie fenomenologică (Ideen zu einer reinen Phänomenologie und phänomenologischen Philosophie, 1913). În 1928, discipolul său Martin Heidegger i-a editat Prelegeri despre fenomenologia conștiinței interne a timpului (Vorlesungen zur Phänomenologie des inneren Zeitbewusstseins). Pensionarul Husserl publică apoi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să se expatrieze. În timpul vieții a publicat doar câteva opere importante: Idei pentru o fenomenologie pură și o filosofie fenomenologică (Ideen zu einer reinen Phänomenologie und phänomenologischen Philosophie, 1913). În 1928, discipolul său Martin Heidegger i-a editat Prelegeri despre fenomenologia conștiinței interne a timpului (Vorlesungen zur Phänomenologie des inneren Zeitbewusstseins). Pensionarul Husserl publică apoi, succesiv: Logică formală și transcendentală (Formale und transzendentale Logik, 1929); Meditații carteziene (Méditations cartésiennes. Introduction à la Phénoménologie, 1931); și Criza științelor europene și fenomenologia transcendentală
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
despre fenomenologia conștiinței interne a timpului (Vorlesungen zur Phänomenologie des inneren Zeitbewusstseins). Pensionarul Husserl publică apoi, succesiv: Logică formală și transcendentală (Formale und transzendentale Logik, 1929); Meditații carteziene (Méditations cartésiennes. Introduction à la Phénoménologie, 1931); și Criza științelor europene și fenomenologia transcendentală (Die Krisis der europäischen Wissenschaften und die transzendentale Phänomenologie, 1936). După moartea lui Husserl, elevul său de la Freiburg, R.P. van Breda, temându-se de antisemitismul hitlerist, a transportat clandestin la Louvain (Franța) biblioteca și lucrările nepublicate ale lui Husserl
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
gândirea sa revoluționară, a reușit să penetreze granițele dintre obiectivitate și subiectivitate - decretate ca inexpugnabile de știința modernă - și să fundamenteze o știință obiectivă a conștiinței. Din păcate, științele educației, cantonate în experimentalism agresiv și pozitivism insolent, au întârziat asimilarea fenomenologiei - cea mai adecvată metodologie de abordare a fenomenelor și proceselor educaționale care, prin definiție, sunt conștiente. Dar pedagogia viitorului va fi o știință fenomenologică sau, dacă nu, va rămâne o simplă maimuțăreală experimentalistă care nu merită atributul de știință! 104
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
început studiile academice la Universitatea din Freiburg, unde l-a putut asculta pe Husserl. Așa a ajuns în contact cu a doua carte care i-a marcat cariera: Logische Cercetări logice (Untersuchungen). Heidegger însuși a mărturisit în Drumul meu în fenomenologie (Mein Weg in die Phänomenologie) importanța acestor cărți pentru devenirea sa: „Mi-am început studiile academice în iarna 1909/1910 la Facultatea de Teologie a Universității din Freiburg. Activitatea principală dedicată teologiei îmi lăsa însă îndeajuns timp pentru filosofie, care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fenomenolog. În Mein Weg Heidegger mărturisește că „și de această dată efortul mi-a fost zadarnic, pentru că nu puteam trece de o dificultate majoră. Ea se referea la întrebarea, simplă, cum trebuie înfăptuit acel procedeu al gândirii care se numea «fenomenologie». Aspectul tulburător al acestei întrebări provenea din ambiguitatea pe care o degaja, la prima vedere, opera lui Husserl” (op. cit., p. 27). În 1913, Heidegger a trecut examenul de licență cu lucrarea Filosofia dreptului în psihologism (Die Lehre vom Urteil im
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Gabriel Liiceanu: „Ființă și timp este una dintre cele mai ambițioase cărți ale filosofiei, ea nefiind egalată - prin miza ei și prin efortul de a înțelege și a explica «totul» - decât de Critica rațiunii pure a lui Kant și de Fenomenologia spiritului a lui Hegel. ș...ț Paginile acestei cărți reprezintă o incursiune pe tărâmul care se deschide odată cu ființarea numită «om» (Dasein, în codul lui Heidegger) și care presupune decriptarea a trei mari regiuni ale «celor ce sunt»: 1) regiunea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Kehre, 1949); Lucrul (Das Ding, 1950); Limba (Die Sprache, 1950); Principiul temeiului (Der Satz vom Grund, 1956); Hegel și grecii (Hegel und die Griechen, 1958); Sfârșitul filosofiei și sarcina gândirii (Das Ende der Philosophie und die Aufgabe des Denkens, 1964); Fenomenologie și teologie (Phänomenologie und Theologie, 1970); Gânduri (Gedachtes, 1971). 105. G. Willis, „Phenomenological Methodologies in Curriculum”, Journal of Curriculum Theorizing, 1 (1), 1979, pp. 65-79. 106. Ibidem, pp. 173-174. 107. W. Pinar, M. Grumet, Toward a Poor Curriculum, Kendall/Hunt
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Consciousness, and Curriculum”, în W. Pinar (ed.), Heightened Consciousness, Cultural Revolution, and Curriculum Theory, McCutchan Publishing, Berkeley, 1974, pp. 69-84. 110. G. Willis, „A Reconceptualist Perspective on Curriculum Evaluation”, Journal of Curriculum Theorizing, 3 (1), 1981, pp. 185-192. 111. În fenomenologie și hermeneutică se respectă distincția propusă de Wilhelm Dilthey - în Die Enstehung der Hermeneutik (1900) - între Verstehen („înțelegere) și Auslegung („interpretare”, „explicitare”); pentru „conștientizare” este adecvat termenul Dasein, care la Dilthey semnifică ființa empirică prezentă a unei persoane sau a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]