2,832 matches
-
același anticar, dar în altă zi, achiziționase un covoraș persan cu arabescuri de o cromatică atât de bogată și de proaspătă, de parcă atunci ar fi fost țesut! Îl luase fiindcă îi sugerase, pe moment, povestea din copilărie, cea despre covorul fermecat. De câte ori nu visase cu ochii deschiși că zboară cu el, săvârșind atâtea miracole. Ajunsese degrabă în apartamentul ei și era atât de încântată! Își concretizase trăirea într-o poezie, un elogiu baroc, Covorul. Scria privind fix la covorul așezat lângă
CAPITOLUL 13 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384080_a_385409]
-
ochii, altcineva, suferind Crește din rădăcini Împlântate în iriși. Nu e durerea mea, Telepatic, Cineva Vrea să o împartă cu mine. O fi a ta, iubite și Nu mai ai chibrite Să arzi de dorul meu. Din ochi, ca vrejul fermecat Tulpina crește până-n răi De-acolo mă strigai? Voi veni Odată cu ecoul bâțâii aripei mele de granit Cât aș clipi Te va găsi lacrima mea. Referință Bibliografica: Nu e durerea mea / Gabriela Ana Bălan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
NU E DUREREA MEA de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384141_a_385470]
-
Parcă eram cu toții învăluiți și transportați pe aripile vremii în acel secol îndepărtat și zbuciumat al pelerinajelor la Ierusalim. În acele momente, mă aflam într-adevăr cu gândul și cu toată ființa mea printre participanții la cruciadă. Ascultând atât de fermecați, atât de exaltați, nici nu ne-am putut da seama că sunase deja de 10 minute și că pauză era pe sfârșite. Noi, care îi dădeam afară pe profesori înainte ca să se facă măcar auzit clinchetul zglobiu al clopoțelului, am
PROFESORUL MEU de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384114_a_385443]
-
Autorului Suflul zăpezii aburește! Primăvara iar tresare... Cum soarele ciugulește Spuma iernii-n minutare! Vine-o dulce sărbătoare Schimbă și leagă cu fire Frageda, firii, suflare Ce... aduce nemurire. Clocotul sângelui e foc, Albul este puritate, Împletite-aduc noroc Cu simboluri fermecate. Podoaba-i anunț lucitor: Nou anotimp strălucește, Și,..vrăjitor?..e-un mărțișor- Firul vieții-l îndulcește. Referință Bibliografică: VRĂJITORUL-MĂRȚIȘOR / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1886, Anul VI, 29 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lia Ruse
VRĂJITORUL-MĂRŢIŞOR de LIA RUSE în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383357_a_384686]
-
aceste versuri din ultimul capitol al cărții cu același nume Ochiul curat, considerând că poeta Dorina Stoica mânuiește cu pricepere cuvintul știind să scoată la iveală toate forțele lui, toate înțelesurile pentru a ne reda aspectele vieții și esența sa fermecată. Versurile din acest capitol sunt extrem de semnificative pentru autoare; versuri care constitue atât pentru mine cât și pentru cei ce lecturează cartea, calitatea cuvintelor puse sub forma poeziei. Cartea, se compune din 4 capitole: Sentimente, Ce iubire e asta ?, Exitus
COMENTARIU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383347_a_384676]
-
Și frumos ți se mai șede,/ Nu zi ba de te-oi cuprinde,/ Nime-n lume nu ne vede./ Tânguiosul bucium sună,/ L-ascultăm cu-atâta drag,/ Pe când iese dulcea luna/ Dintr-o rariște de fag./ Îi răspunde codrul verde/ Fermecat și dureros,/ Iară sufletu-mi se pierde/ După chipul tău frumos [...] Înălțimile albastre/ Pleacă zarea lor pe dealuri,/ Arătând privirii noastre/ Stele-n ceruri, stele-n valuri./ E-un miros de tei în crânguri./ Dulce-i umbra de răchiți/ Și
167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632]
-
o știu, în luptă, Dușmanul e mișel. Te-nalță și-l înfruntă! Și lor le-a fost la fel. Când obosit te clatini Și simți că te doboară, Tu caută-adânc în datini, Din limbă fă-ți vioară, Pe coarda-i fermecată, Descântec vechi să zici Și vraja-ți dă dedată Puteri să te ridici. Și totu-n jur se schimbă, Afli atunci o cale, Să aperi a ta limbă Și datinile tale. Când brațul îți slăbește Și-este tot mai greu
AI GRIJĂ de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383436_a_384765]
-
spre iubire, spre acel sentiment înălțător ce numai inegalabilul poet a fost capabil să-l definească cu măiestrie în versurile sale nemuritoare. Tânăra înălța în eter prin melodia ce-o interpreta, un imn al iubirii ce învăluia cu mantia sa fermecată perechea așezată, pe banca îndrăgostiților cum o pot numi ieșenii, desub ramurile pline cu flori galbene, plăcut mirositoare, deoarece orice pereche s-ar așeza pe ea, nu poate decât să fie cuprinsă de vibrațiile energetice ale teiului, dătătoare a unei
SUB TEIUL LUI EMINESCU, A RĂSĂRIT IUBIREA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383438_a_384767]
-
un laitmotiv repetau cuvinte de iubire, sărutându-se. Florile parfumate, picurau asupra lor boabe de nectar, ca pe un mir al împărtășaniei sfinte în tainele spiritual - creștine. Era mirul iubirii ce se năștea în inima celor ce poposeau pe banca fermecată. Era pecetea ce marca legătura ancestrală a iubirii moștenită din vremurile când pe aceste meleaguri marele Ștefan apăra cu sabia,dreptulde moștenire a neamului românesc și dreptul la iubirea pământului străbun. Spiritul marelui voievod și al lui Eminescu, va veghea
SUB TEIUL LUI EMINESCU, A RĂSĂRIT IUBIREA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383438_a_384767]
-
de farmec, indiferent de vârsta celor ce se odihnesc pe ea, vor simți cum sunt cuprinși de dulceața sentimentului de iubire și de bucurie a vieții.În vis simțeam cum mă cuprinde dorința de a fi și eu sub teiul fermecat, în prezența unei femei care să-mi dăruiască acea căldură sufletească pe care numai iubirea ți-o poate da. Somnul mi-a fost dulce și visarea plăcută. Eram în sfârșit sub teiul lui Eminescu, mereu dătător de dragoste, așezat pe
SUB TEIUL LUI EMINESCU, A RĂSĂRIT IUBIREA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383438_a_384767]
-
CĂLĂTOR Gândul meu - un gând curat, înspre tine îndreptat, trece peste munți și văi, se ascunde în văpăi... Gândul meu - gând blestemat mări adânci a traversat, a strâns colbul de pe drum și-a țesut pânza de fum... Gândul meu - gând fermecat, te-a vrăjit, te-a mângâiat, buzele ți-a sărutat, mere coapte a gustat.... Gândul meu - lacrimi de rouă, mi-a rupt inima în două; visul meu, un gând bezmetic m-a purtat prin întuneric... Gândul meu scris în poem
GÂND CĂLĂTOR de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383567_a_384896]
-
Acasa > Poeme > Emotie > IARNA- PRIMA PARTE Autor: Margareta Merlușcă Publicat în: Ediția nr. 2168 din 07 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Zeiță fermecată, ce cobori din cer, Înaltă, rece și plină de mister, Acoperi totul, cu mantia ta, albă, pură O vrăjitoare, ce somnul dulce-l fură. Dar câteodată, nu ești prea delicată Și ușa, n-o ții întotdeauna ferecată, Iar crivățul și
IARNA- PRIMA PARTE de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382838_a_384167]
-
că n-au nici o pată Când își etalează spiritul murdar Lăudand mizerii, clevetind cu ură, Îngropând talentul ce-a născut din jar, Acum sunt ca lupii, spumegă la gură. Tu nu știi că fură?!... fură tot mișeii, Suflete curate, versuri fermecate, Fură vise, inimi și se cred ca zeii, Sunt tâlhari, Emine, te lovesc în spate! Stai acolo frate... urcă-te mai sus... Prin luceferi cugeți la durerea nostră, Să ne dai un semn numai la apus Când e lună plină
SALT PESTE TIMP- SCRISOARE CĂTRE EMINESCU de ANA PODARU în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382940_a_384269]
-
Seattle cel veșnic verde... Însorita coastă mexicană a Pacificului, unde “opalul de foc” incendiază cu sclipirile sale magazinele de bijuterii... Cabo San Lucas, ale cărui portaluri stâncoase despart Pacificul de Marea Cortez... San Antonio, bijuteria Texas-ului, și râul lui fermecat, din adâncul pământului... New Orleans, orașul pe jumătate francez al vrăjitoarei Marie Laveau, regina voodoo, al jazz-ului si al marelui Mississippi... Ori poate Cipru, insula shakespearianului Otello cu zidul ei venețian, cu fortărețele, amfiteatrele și vestigiile sale, cu Nicosia
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
unele se aplecau sălcii, vitrine frigorifice, expoziție cu prăjituri. Sucuri de toate felurile, sortimente de înghețată. Din nou, feerie de culori și arome apetisante... În aer liber ! aș vrea să mergi o dată acolo... „Mi-aș dori„ , am spus, cu totul fermecată de ceea ce auzisem. -Ceva absolut spectaculos, continuă Helen. Vaporos și magic ! Să ai senzația că plutești deasupra unei ape, Nora, ba chiar că mergi efectiv pe apă, să stai acolo două ore, să mănânci , să asculți muzică...„ Parcă și auzeam
TEZE ȘI TAIZE de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382991_a_384320]
-
că n-au nici o pată Când își etalează spiritul murdar Lăudând mizerii, clevetind cu ură, Îngropând talentul ce-a născut din jar, Acum sunt că lupii, spumega la gură. Tu nu știi că fură?!... fură tot mișeii, Suflete curate, versuri fermecate, Fură vise, inimi și se cred că zeii, Sunt tâlhari, Emine, te lovesc în spate! Stai acolo frate... urcă-te mai sus... Prin luceferi cugeți la durerea nostră, Să ne dai un semn numai la ... Citește mai mult Scrisoare către
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
ce cred că n-au nici o patăCând își etalează spiritul murdarLăudand mizerii, clevetind cu ură,Îngropând talentul ce-a născut din jar,Acum sunt că lupii, spumega la gură.Tu nu știi că fură?!... fură tot mișeii, Suflete curate, versuri fermecate,Fură vise, inimi și se cred că zeii,Sunt tâlhari, Emine, te lovesc în spate!Stai acolo frate... urcă-te mai sus...Prin luceferi cugeți la durerea nostră,Să ne dai un semn numai la ... XV. ULTIMUL VALS -GRUPAJ DE
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1800 din 05 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului NUIAUA FERMECATĂ Decembrie nouă sute douăzeci... În atelierul mecanic al morii din Lisa, cei trei meșteri se cufundaseră într-un interminabil joc de cărți. Astăzi nu venise nici un mușteriu la moară. Era Ajunul Crăciunului și gospodarii aveau alte treburi cu prepararea porcului tăiat
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
bormașina în cap, „să-i vâre mecanica în căpățâna aia proastă”. Și, câte alte metode le aplica Arapu să-l „învețe meserie”. Toate astea numai din invidie că armăsarii se lăsau mângâiați numai de el. -Numai din cauza afurisitei de nuia fermecată! scrâșnea Arapu. Acum, Tudorel se gândea la el zâmbind. -De, mă, nea Antoane!...dacă nu ai și tu nuia fermecată... Chestia asta îi dădea un sentiment de încredere și curaj. De aceea îi plăcea teribil să-i apese capătul ținut
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
învețe meserie”. Toate astea numai din invidie că armăsarii se lăsau mângâiați numai de el. -Numai din cauza afurisitei de nuia fermecată! scrâșnea Arapu. Acum, Tudorel se gândea la el zâmbind. -De, mă, nea Antoane!...dacă nu ai și tu nuia fermecată... Chestia asta îi dădea un sentiment de încredere și curaj. De aceea îi plăcea teribil să-i apese capătul ținut strâns în buzunarul drept al paltonului. Cu gândul acesta optimist nici nu-și dădu seama când ajunse în fantastica vale
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
ascuțită. Buciumul: „Nu mai am dealul de pe care sunetul de jale să se apropie de muzica sferelor. Prăpăstiile sufletești ale oamenilor sunt atât de adânci încât sunt redus la tăcere.” Trandafirul: „Nu mai sunt aruncat de-o copilă în «unda fermecată» pentru a-i aduce chipul iubitului. Sunt dus în buchete, în casele cucoanelor, dar mă simt artificial, așa cum artificiale și convenționale sunt privirile, cuvintele și gesturile lor.” Îngerul și demonul: „Nu mai putem veni cu seninul «scăldați în foc de
EMINESCU S-A VRUT TROIENIT «CU DRAG DE ADUCERI-AMINTE. AZI MULŢI VOR SǍ AIBǍ AMNEZIE, FIINDCǍ ÎŞI AMINTESC PREA DES DE LUCRURI NECUGETATE! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385319_a_386648]
-
iasomie? Mi-e dor de libertate și candoare, De cerul tău senin și armonie, De ochii tăi cei blânzi și bucurie, Privesc în amintire și mă doare. Copilărie scrisă-n puritate- Suflet curat în cântec azuriu, O pagină de vise fermecate, Cu inima mă învățai să scriu. Să te întorci pe aripi luminate Copil să fii nu-i niciodat` târziu. Citește mai mult Unde mi te-ai ascuns, copilărie, În câmpuri de lumină sau în soare,În ramuri de salcâm nemuritoareSau
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
de iasomie? Mi-e dor de libertate și candoare, De cerul tău senin și armonie, De ochii tăi cei blânzi și bucurie,Privesc în amintire și mă doare.Copilărie scrisă-n puritate-Suflet curat în cântec azuriu,O pagină de vise fermecate,Cu inima mă învățai să scriu.Să te întorci pe aripi luminateCopil să fii nu-i niciodat` târziu.... XXXII. DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ȘI DREPTUL LA POEZIE, de Alexandra Mihalache, publicat în Ediția nr. 1874 din 17 februarie 2016. Poezia e
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
provine, se mai încumetă să facă un asemenea pas definitiv? Cine alocă ani din viață unui asemenea ideal pe care mai nimeni, nici cei mai apropiați, nu l-ar fi luat în serios de la bun început? ”De-a lungul drumului fermecat” - povestea unei iubiri și trăiri în România se citește fluid și fără sincope, deși acțiunea ei nu e palpitantă ca a unui film de aventuri, ci armonios-ritmică, precum ciclurile naturii și ale vieților protagoniștilor ei: țărani maramureșeni, țigani ungurești, sași
Drumul fermecător, cronică la cartea Along the Enchanted Way – A story of Love and Life in Romania, autor William Blacker [Corola-blog/BlogPost/92969_a_94261]
-
Poezia este un organism viu care se schimbă la chip și fire odată cu vremurile. Fluxul secret generat de mecanismul simțurilor este creator și convinge. Altfel, impulsul rămâne numai o simplă confesiune fără acele aripi ale harului capabile să atingă struna fermecată a lirei. Unele versuri pot avea tensiuni narative, fără virtuți emoționante, după cum unele fragmente de proză se desfată în redundante peisaje lirice care nu sprijină, defel, firul epic al prozei.Oricum, insurgența simțurilor este starea cvasi-permanentă a poetului adevărat, născut
„ DORESC O ROMÂNIE CU O CULTURĂ COMPETITIVĂ ÎN LUME ” [Corola-blog/BlogPost/93534_a_94826]