704 matches
-
esența universului stă în spirit, e păcat să nu vedem ce au spus alchimiștii despre acest spirit - aceasta e motivația cărții. Sub unghiul expresiei, volumul Piatra filosofală intră în tiparul textelor academice, avînd un sunet mat de text vitros, fără fermenți de înlesnire estetică, de unde și halena abstractă ce ajunge la cititor. Paginile nu au obscurități de înțelegere, dar nici sclipiri retorice. Un text neted și sobru, de-a lungul căruia Radu Drăgan are meritul de a converti simboluri de firidă
Simboluri în firidă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5793_a_7118]
-
ajunge să creadă din senin, în virtutea unei facultăți cu care s-a pomenit din născare. E nevoie de o dospire care să ducă la ivirea unei stări de care nu te credeai capabil, numai că dospirea are nevoie de un ferment, iar fermentul în cauză nu e dintre soiurile pe care organismul le produce de la sine. Pe scurt, credința nu e un sentiment fiziologic, aflat în prelungirea firească a metabolismului sufletesc, ci o reacție de apărare la un factor deconcertant: se
Săgeata bucuriei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6077_a_7402]
-
creadă din senin, în virtutea unei facultăți cu care s-a pomenit din născare. E nevoie de o dospire care să ducă la ivirea unei stări de care nu te credeai capabil, numai că dospirea are nevoie de un ferment, iar fermentul în cauză nu e dintre soiurile pe care organismul le produce de la sine. Pe scurt, credința nu e un sentiment fiziologic, aflat în prelungirea firească a metabolismului sufletesc, ci o reacție de apărare la un factor deconcertant: se strică ceva
Săgeata bucuriei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6077_a_7402]
-
sub înrîurirea poantei în scena unui spectacol hazos. În loc să te cutremuri, te amuzi. Efectul e de bagatelizare a unor întîmplări promiscue, care sînt atît de respingătoare încît nu mai rabdă încă un strat de caricatură, dar Vintilă Mihăilescu secretă niște fermenți comici sub acțiunea cărora mizeriile sociale devin prilej de chicoteală. În totul, avem de-a face cu un temperament sfătos mustăcind la vederea unor excese pe care le descrie cu detașare surîzătoare. Se produce un fel de contaminare grație căreia
Cetatea comică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3694_a_5019]
-
iar nu în infailibilitatea științei și care sînt lipsiți de suficiența protestantă privitoare la posibilitățile nelimitate ale persoanei și voinței lor". Membrii generației interbelice care l-au glorificat pe Nae Ionescu pentru că au văzut într-însul marele lor dascăl și ferment, "înțelegeau lucruri fundamentale încă de la sfîrșitul adolescenței. Nu aveau nevoie să zăbovească ani în șir în pură literatură, iar din aceasta nu elementul estetic îi interesa în primul rînd, ci acela spiritual. Din Dostoievski, să zicem, îi interesau nu atît
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
rămîne o paradigmă pentru spiritele congenere, cu o înclinație spiritualistă: "Desigur, el nu mai poate fi "dascăl și arbitru", așa cum a fost pentru generația interbelică, comuniunea cu el nu se mai poate produce, însă și mediat de "texte", rămîne un ferment, un model de aventură ontologică și intelectuală cum pămîntul nostru nu a mai dat, sau măcar un destin complex și vast pe marginea căruia se poate visa". Oricît pot părea excesive ultimele cuvinte, ele își pot găsi rațiunea printr-o
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
s-o condamnăm aprioric. Mai mult, ni se cultivă teama de a vorbi despre gazetăria lui Eminescu, ba chiar suntem invitați s-o ocolim preventiv, și asta sub motiv că, dacă o luăm în serios, ea ar putea fi un ferment suficient de puternic să tulbure niște răni care oricum sunt prea vechi ca să le mai deschidă cineva acum. Firește, oroarea de gazetăria lui Eminescu vine din presupoziția aberantă că obsesiile lui ideologice ar putea fi contagioase. Caz în care e
Poetul desfigurat by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7589_a_8914]
-
obsesiile lui ideologice ar putea fi contagioase. Caz în care e mai bine s-o supunem unei carantine profilactice pentru a împiedica declanșarea vreunei epidemii. Replica Mirunei Lepuș e fără echivoc: nu e vorba de nici o epidemie și de nici un ferment, ci de obligația elementară de a-l înțelege pe Eminescu fără deformări ideologice. Pentru asta, trebuie să-l așezăm în contextul epocii în care a trăit, să vedem care au fost trăsăturile acelui epoci și cum au ajuns ele să
Poetul desfigurat by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7589_a_8914]
-
timp, care se revendică mai mult de la Brâncuși decât de la Arghezi. Dar trufia este și o chestiune de onoare, de ofensivă benefică pentru afirmarea sinelui: „De fapt, într-o oblomoviadă generală, într-o puturoșenie valahă seculară, nu cumva trufia este ferment de ameliorare, de aerisire și de creație?” - se întreabă confesorul sfidător și semeț (p. 13). A doua mare problemă din rândul păcatelor capitale e imposibilitatea credinței. Îndoiala îi apare ca insolubilă: „aș vrea să cred, dar nu pot, aș putea
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
în predică aulică. Vasile Morar nu e histrion și nici sever, ci mai curînd din încrengătura liricilor cu tumult ascuns. Un bard încropind în minte stanțe fierbinți sau un adolescent visînd la năluca iubitei sunt ipostaze mult mai apropiate de fermentul său interior. Amenințat de surpări timide, Vasile Morar pare un intrus cu reacții angelice, adică o natură reticentă măcinată de o fragilitate pe care n-o poți pune în acord cu lumea aceasta. Te și miri că, supus agresiunilor zilnice
Epoca postmorală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5809_a_7134]
-
studia pînă la moarte în cele mai aseptice și mai civilizate incinte din lume, răsfoind biblioteci întregi și scriind tomuri impresionant de docte. Și cu toate acestea îți va lipsi ceva, și anume climatul de rumoare provincială al cărei principal ferment sînt tocmai trăsăturile pe care, culmea, le deplîngem atît de mult la noi: umoarea irascibilă, orgoliile și ranchiunile ireductibile, spiritul de gașcă și grupurile de influență, taclalele de cafenea și bîrfele impenitente, polemicile arzătoare și campaniile de discreditare. Tocmai aceste
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
fără de care nu ar mai avea nici un imbold de a mai apela vreodată la o revistă românească. Ei intuiesc că o motivație culturală de durată nu poți avea decît cuplîndu-te la cîmpul psihologic al culturii din țară. Acest cîmp e fermentul dătător de ambiție, el este sursa entuziasmelor sau scîrbelor noastre. Tocmai de aceea, chiar și cei care se jură că au încheiat socotelile cu sordida cultură de mahala de pe malul Dîmboviței nu încetează să se țină la curent cu tot
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
sub critică profesională, ci paralelă cu această; Constantinescu o situează cu o expresie idiomatica, pește capul criticii propriu-zise. Disociind, în consonanta cu Perpessicius, el respinge falsă despărțire a lui Maiorescu din ăPoeti și criticiă; el vede în critică artiștilor: ăun ferment în sînul literaturii înseși, un impuls și o deschizătoare de drumuri. Critică artiștilor este avangardă, critică profesională ariergarda, cea dinții ușor înarmata, cealaltă trupa hopliților care vine și organizează metodic cuceririle cu elan săvîrsiteă. Mai mult, criticul vede între cele
Critica lui Ilie Constantin (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17657_a_18982]
-
N. Davidescu, terenul de afirmare al elitei criticii profesioniste, în frunte cu E. Lovinescu și G. Călinescu. Europenizarea spiritului nostru, pe care o speculam pînă-n prezent, îi este negreșit îndatorata. Rebelul perpetuu, cosmopolitul, "apatridul" Felix Aderca a constituit un semnificativ ferment al înnoirii literare românești, refuzînd cadrele colectiviste prestabilite, fie în sensul națiunii, fie în cel de clasă, proclamînd imperativele imprescriptibile ale personalității creatoare. Încă la nouăsprezece ani, a elaborat un amplu eseu, Naționalism? Libertatea de a ucide (reeditat, sub titlul
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
frunzelor moarte. „Profitorii” sunt animalele pădurii, căprioarele, elanii, vizitatori obișnuiți ai satelor și suburbiilor, oaspeți fără complexe ai grădinilor neîngrădite, oaspeți care găsesc un desert delicios în aceste dulce-acrișoare fructe. Dar, mai ales, acidulate, căci în ele au dospit deja fermenții alcoolului. Și... La fel ca noi, oamenii, aceste ființe de felul lor blânde, pot deveni agresive și primejdioase atunci când, amețite ori, poate, visătoare, traversează cu nonșalanță șosele și autostrăzi. Iată, așadar, un nou paragraf de adăugat la biografia de mult
Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/4386_a_5711]
-
de obicei, nu mai poate urma nimic altceva: sunt fundături sonore, sincope componistice. 8. Muzicile care arborează două puncte sunt, dimpotrivă, deschise, comunicative, invitând la dialog sau, cel puțin, la monologuri alternante. Orice muzică validă și viabilă duce cu ea fermenții continuității, ca un organism ce evoluează în baza succesiunii de cauze și efecte, așa cum s-au dovedit a fi capodoperele consacrate ale Renașterii, Barocului, Clasicismului și Romantismului, a căror compozitori au știut că una este să te urci de la efect
... și punctuație by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12117_a_13442]
-
Prin urmare, seducătorul trage după el ființa pe care a sedus-o, dîndu-i posibilitatea să participe la o lume pe care, în lipsa seducătorului, nu ar fi cunoscut-o poate niciodată. Seducătorul este mesagerul unei noi lumi și în același timp fermentul care declanșează reacția sufletească a seducției. Și stă numai în puterea lui ca lumea spre care îl deschide pe cel sedus să fie una bună sau rea. Depinde așadar numai de seducător dacă seducția se petrece în folosul celui sedus
Fatalitatea seducției by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9023_a_10348]
-
tonusul cade pînă la depresie cronică. Omul se prăbușește fiindcă nu mai are de ce să se agațe în cadrul vedeniei proprii. Din această categorie face parte Dan Iacob. Detaliul bizar e că deficiența în cauză nu e defect de conformație, ci ferment înzestrat cu virtuți culturale, orice ființă cu apetit umanist fiind atinsă de o deficiență similară. E îndeajuns să constați că opusul deficienței în spirit e suficiența arogantă a filistinului contemporan: pleziristul trăind în secvențe scurte, puse cap la cap în
Ieșirea din cărți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3530_a_4855]
-
e enorma lor versatilitate. Pe care și-o vor păstra, în forme ceva mai simpatice, la Caragiale tatăl și fiul. Felul în care se folosesc de onoare e strict instrumental, fără consecințe. Sunt niște profesioniști ai expedientului, care mărturisesc, ei, fermenții schimbării, o libertate ocupațională de modă veche: „mă iartă, domnule, eu nu metahirisesc nici o meserie, numai proștii au meserii." În această formă, nu în aceea, caducă, a absolvirii de muncă prin naștere și rang, ideea revine periodic în cultura noastră
Oameni de prisos by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6094_a_7419]
-
a ucis, probabil, suficienți" țigani. Din cauza acestor afirmații, Bourdouleix a fost nevoit să părăsească partidul UDI (Uniunea Democraților Independenți, de centru-dreapta). "Comportamentul lui Gilles Bourdouleix este întru totul intolerabil pentru ordinea publică. El aduce atingere valorilor sociale și este un ferment de dezordine, ură și violență", a subliniat Gambert în cadrul ședinței. De asemenea, acesta a fost condamnat joi la plata unei amenzi în valoare de 6.000 de euro pentru defăimarea și insultarea jurnalistului care i-a citat afirmațiile și a
Primar francez: ”Hitler nu a ucis suficienți” țigani () [Corola-journal/Journalistic/54882_a_56207]
-
încurcă, surprizele îl stînjenesc și răutatea semenilor îl pune pe picior de fugă. Blaga nu are organ pentru rău, antenele lui neputînd sesiza cruzimile istoriei. Mai mult, filosoful nu are umor, sfătoșenia lui fiind doctă, fără urmă de intuiție a fermenților sarcastici ce dospesc în creierul omenesc. Cînd vezi atîta cochetărie duioasă, nu poți să nu-ți amintești de aerul ticăit cu care își citea, plicticos pînă la răpunere, prelegerile în fața studenților. E aici o încetineală cronică însoțită de o candoare
Cronicarul placid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2875_a_4200]
-
chiar al vieții, au dezvăluit scandaloasele realități ale socialismului real, au catalizat nemulțumirea maselor, i-au înzestrat cu o doctrină pe noii politicieni, care, adesea, drept răsplată, i-au exclus din rîndurile lor! N-am putea concepe răsturnarea comunismului fără fermentul intelectualității, care a produs conștientizarea populației oprimate, a determinat, în foarte amplă măsură, explozia purificatoare. Dacă, după cum se știe, revoluția își mănîncă progeniturile, să fie această și o fatalitate a... contrarevoluției? Oricum, la ceasul de față, cei mai importanți intelectuali
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
luarea deciziei, dar ea vine la capătul unei convertiri surde și treptate, care, în cazul lui Augustin, a îmbrăcat forma unei suferințe durînd cîteva luni. O nemulțumire crescîndă față de propria viață și o insatisfacție dureroasă față neoplatonismul epocii au fost fermenții din a căror dospire a izbucnit pocăința lui Augustin. Drumul Damascului nu există decît pentru cei al căror "teren premorbid" a fost pregătit cu multă vreme înainte, cu observația că, în acest caz, terenul premorbid nu are semnificația unei patologii
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
nou în zăpadă și ger, așa de murdar, cu atâtea linii deplasate, cu sângele meu abia închegat ajuns un fel de jeg al fostelor geometrii. Ce-i de făcut? Pare că se răzbună acum prea multa literatură înghițită, Da, și fermenții Literaturii Viitorului agitându-se în zadar în propria mea bășică, compromiși pentru totdeauna! și epopeica luptă din asfințit, și mătura pe care-o simt, se apropie. Dar foarte mândru că pot ilustra și eu cât de cât autentic realismul poetic
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/4188_a_5513]
-
voința mai întîi se trăiește și abia apoi se discută, și chiar și atunci discuția e silogistică, de o ariditate care usucă emoția vitală. Caracteristica geniului este că se leapădă de unitățile docte ale intelectului (categoriile) și le înlocuiește cu fermenții mistici ai credinței (intuițiile), rezultatul fiind trecerea dincolo de bariera impusă de coaja fenomenelor. Și dacă geniul e apoteoza umană în plan estetic, corespondentul lui în plan moral e sfîntul. Primul are la îndemînă creația și e posedat de exigența frumosului
Velle non discitur (II) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3945_a_5270]