1,301 matches
-
Județul Harghita - Consiliul Local al Municipiului Miercurea-Ciuc - Consiliul Local al Municipiului Odorheiu Secuiesc - Consiliul Local al Orașului Gheorgheni - Consiliul Local al Orașului Toplița - Consiliul Local al Orașului Vlahita 4. Județul Ialomița - Consiliul Local al Municipiului Slobozia - Consiliul Local al Municipiului Fetești - Consiliul Local al Municipiului Urziceni - Consiliul Local al Orașului Țăndărei 5. Județul Maramureș - Consiliul județean - Consiliul Local al Municipiului Satu-Mare - Consiliul Local al Municipiului Sighetu Marmației - Consiliul Local al Orașului Baia Sprie - Consiliul Local al Orașului Seini - Consiliul Local al
LEGE nr. 72 din 29 aprilie 1997 a bugetului de stat pe anul 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117506_a_118835]
-
Articolul 1 Se declară că municipii următoarele orașe: Pașcani - județul Iași; Huși - județul Vaslui ; Câmpulung Moldovenesc - județul Suceava; Urziceni și Fetești - județul Ialomița; Roșiorii de Vede - județul Teleorman; Mangalia - județul Constantă; Caransebeș - județul Caraș-Severin; Cărei - județul Satu Mare; Orăștie - județul Hunedoara, si Curtea de Argeș - județul Argeș. Articolul 2 Anexă la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României se modifică în
LEGE Nr. 11 din 18 ianuarie 1995 privind declararea ca municipii a unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111789_a_113118]
-
de pe vremea geto-dacilor, iar prima mențiune scrisă despre Cotnari datează din anul 1448. Soiul este cunoscut în Moldova și prin sinonimele Grasa mica, Grasa mare, Poama grasă. Grasa de Cotna ri este cultivată în podgoria Cotnari alături de soiurile românești Frâncușa, Feteasca alba și Tamâioasa românească, alcătuind sortimentul tradițional al podgoriei - singurul care se mai păstrează în România. Din acest motiv, am putea numi podgoria Cotnari “rezervația viticolă naționala”. Strugurii soiului Grasa de Cotnari sunt mijlocii, cilindro-conici, uneori ramificați, cu boabe rare
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
nobila viță de vi e și oa menii care i-au propulsat din veac în veac și i propulsează „pap a regală”. Compania Cotnari, căci despre ea este vorba, deține în prezent 1710 hectare, plantate cu soiuri autentice, românești - FRANCUȘA, FETEASCA ALB-, GRASA DE COTNARI, T-MÂIOASA ROMÂNEASC- și mai nou - FETEASCA NEAGR- și BUSUIOACA DE BOHOTIN. în câteva cuvinte ne vom referi la calitățile lor: C o Constantin Deleanu, directorul marii companii Cotnari . Frâncușa (sec) Cu o identitate ușor de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
propulsat din veac în veac și i propulsează „pap a regală”. Compania Cotnari, căci despre ea este vorba, deține în prezent 1710 hectare, plantate cu soiuri autentice, românești - FRANCUȘA, FETEASCA ALB-, GRASA DE COTNARI, T-MÂIOASA ROMÂNEASC- și mai nou - FETEASCA NEAGR- și BUSUIOACA DE BOHOTIN. în câteva cuvinte ne vom referi la calitățile lor: C o Constantin Deleanu, directorul marii companii Cotnari . Frâncușa (sec) Cu o identitate ușor de recunoscut prin nota vioaie susținută de o bună aciditate, Frâncușa se
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
natural numai din soiuri nobile locale, de o aromă inconfundabilă, era cunosc ut în Ev ul Mediu sub denumirea de “Perlaʺ sau ʺFloarea Moldoveiʺ iar în zilele noastre a obținut numeroase medalii de aur. Impresionează prin unicitatea miresmei floral e. Feteasca Albă (demidulce), Feteasca albă este vinul ce te cucerește prin culoarea galbenă, cu reflexe verzui, ce devine galbenă aurie prin maturare și învechire, precum și prin aroma fină de fructe. Memorabil prin parfumul de mare complexitate: acesta sugerează mirosul degajat de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
soiuri nobile locale, de o aromă inconfundabilă, era cunosc ut în Ev ul Mediu sub denumirea de “Perlaʺ sau ʺFloarea Moldoveiʺ iar în zilele noastre a obținut numeroase medalii de aur. Impresionează prin unicitatea miresmei floral e. Feteasca Albă (demidulce), Feteasca albă este vinul ce te cucerește prin culoarea galbenă, cu reflexe verzui, ce devine galbenă aurie prin maturare și învechire, precum și prin aroma fină de fructe. Memorabil prin parfumul de mare complexitate: acesta sugerează mirosul degajat de o vie înflorită
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
prin maturare și învechire, precum și prin aroma fină de fructe. Memorabil prin parfumul de mare complexitate: acesta sugerează mirosul degajat de o vie înflorită. Superb, cu aroma inconfundabilă caracteristică strugurelui cop t, asemă natoare cu cea a mierii de albine, Feteasca albă prezint ă un buc het tipic. La curtea din Hârlău, în buza viei,/ făcea Mă ria sa p opas, nu rar./ Deși mai uita de grijile domniei,/ cu dumneaei Feteasca de Cotnari. Grasa de Cotnari (demidulce). Cu o culoare
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
t, asemă natoare cu cea a mierii de albine, Feteasca albă prezint ă un buc het tipic. La curtea din Hârlău, în buza viei,/ făcea Mă ria sa p opas, nu rar./ Deși mai uita de grijile domniei,/ cu dumneaei Feteasca de Cotnari. Grasa de Cotnari (demidulce). Cu o culoare verzuie când este tânăr, până la galben auriu după învechire, asemanatoare culorii de toamnă a frunzelor de viță de vie, cu un gust apropiat celui de miez de nucă, împletit cu nuanțe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
transmisă copiilor celor două surori măritate cu frații Arapu, respectiv Camille Arapu, Margareta Arapu, Maria Colette. Documentele i storice arată că pe moșia Arapu cât și pe moșia Vlădoianu, pe lângă soiurile tradiționale de la Cotnari (Grasa de Cotnari, Frâncușa, Tămâioasa Românească, Feteasca Alba) erau cul tivate ș i soiurile negre autohtone, Feteasca Neagră și Băbeasca. Soiuril e negre au fost afectate însă grav de atacurile filoxerei (boală a viței de vie) de la începutul secolului 20, dispărând treptat. Soiurile tradiționale albe au fost
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Camille Arapu, Margareta Arapu, Maria Colette. Documentele i storice arată că pe moșia Arapu cât și pe moșia Vlădoianu, pe lângă soiurile tradiționale de la Cotnari (Grasa de Cotnari, Frâncușa, Tămâioasa Românească, Feteasca Alba) erau cul tivate ș i soiurile negre autohtone, Feteasca Neagră și Băbeasca. Soiuril e negre au fost afectate însă grav de atacurile filoxerei (boală a viței de vie) de la începutul secolului 20, dispărând treptat. Soiurile tradiționale albe au fost salvate prin altoire cu soiuri amer icane. Cel mai mare
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
însoriți, prin finețea vinurilo r albe obținute aici și mai ales pentru dragostea tradițională a locuitorilor pentru cultura vinului. Podgoria este atestată din secolul al XV-lea. Experții au apreciat dintotdeauna principalele varietăți de vinur i obținute din această podgrie: Feteasca Alba, Tămâioasa, Frâncușa, Grasa de Cotnari. Vinul ʺemblemăʺ al podgorie i este c onfirmat de însuși Dimitrie Cantemir, care îl menționa în ʺDescrierea Moldoveiʺ despre ʺpodgoriile sfinteʺ. Atuurile Companiei Cotnari în primul rând o distanțează de celelalte podgorii numele, cu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Soiului respectiv i a priit la Cotnar i, ajungând să nu mai aibă egal în lume. S-au apucat viticultorii aduși de la Alba Iulia să-l cultive cu mare tragere de inimă și cu multă pricepere, l-au înfrățit cu Fetească și Frâncușă, au adăugat și oleacă de Busuioacă de Busuioacă de Moldova și așa a ieșit vestitul vin de Cotnari cu un gust amărui, de coajă d e nucă, și cu un parfum cum nu se poate mai plăcut. Cotnariul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
deapănă prin timp destinul Toți strugurii cu boabele plăpânde Când la Cotnari, în teascuri, curge vinul. * La masa cavalerilor Vin cavalerii meselor rotunde Tentați de-un vin... dar nu de Murfatlar Și nici de prea cântatul Pinot Noir Iar o Fetească nu știu s-o desfunde. Nici în Bordeaux nu vor să se scufunde Căci au aflat că n-are același har Cu Zeea cea plinuță de Cotnar Ce-i învinsese în cam multe runde. Chiar cavalerul falnic, Lancelot, Ce-și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
se, din nord, Cotnariul, cu chip de potcoavă de aur și noroc, răsare ca o diademă pe fruntea podgoriilor românești. În butoaie burduhănoase, Măria Sa, vinul, cu omătul în vis, începe să-și rostuiască în tihnă taina și puterea, Grasa și Feteasca, Frâncușa și Tămâ ioasa înstărind, ca nimeni altele, o cronică voivodală fără pe reche. E timpul de poveste șoptită moldovenește.” Nici despre o altă podgorie românească nu s-a bătut atâta monedă și nu s au umplut atâtea pagini literare
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
află că p uricele mic pișcă tare. Și încep dis-de dimineață: un ou răscopt, o pârjoală rece din piept de curcan și o stacană de Pâhn ești.” “ Pâhnești?” întreb. “Pâhnești, da, care-i văr primar cu Cotnariul. Pe urmă Băbeasca, Feteasca, cum zicea o babă: Sfrijit ă ca o S fântă Vineri/ Mi a spus o babă: la români,/”Băbeasca” place mu lt la tineri/Pe când “Feteasca “ la bătrâni. Cum era și la restaurantul Uniunii Scriitorilor: “Beau băieții harnici/ De cu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
prindă îngerii cuvânt?! - Știu eu, Magistre? Orice vin e bun dacă nu bei puțin și e adus de la Cotnari, din pivnițele cele mari pe unde a grăit cuvânt și Ștefan cel atât de Sfânt... - Dor mi-e și de-o Fetească plină de vervă cotnărească, dacă e frig, să mă-ncălzească, dacă e cald, să-mi dea răcori... - Și eu simt asta, deseori, dar rar îi dau dorinței glas... „Salve! In vino Veritas!” Și în final, un catren: Dragostea pentru Moldova
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
pentru a cărui preaslăvire a făcut 6 a ni de pu șcărie. Pagini de letopiseț Măria sa Ștefan avea, se spune, Când poposea în cramă la Cotnar, O binecuvântată slăbiciune. De care prea puțini aveau habar. Se mângâia cu Grasa și Feteasca. Și dulci, și seci, și, vorba aia, Când degusta din ploscă și Băbeasca, Poftea să-i toarne vinul Răreșoaia ... Apoi paharnicul pleca prin sate Să cheme frumusețile fecioare. Ca să le-ndemne Domnul, dezbrăcate, La stors ciorchini, ori la umplut urcioare
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
carne cu sos caramel; c) Alivancă moldovenească, servită cu smântână. Merge un vin sec ușor numit „Blanch de Cotnari“. Vineri: a) Borș moldovenesc cu păstăi, mazăre, varză etc.; b) Broccoli cu orez; c) Vărzări din aluat dospit moldovenești. Merge o „Fetească albă de Cotnari“. Sâmbătă: a) Supă de pasăre cu găluște din griș; b) Frigărui de piept de pasăre tăvălite prin maioneză; c) Plăcinte moldovenești „poale-n brâu“, cu aluat de cozonac și umplute cu caș de oi proaspăt. Merge o
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
este foarte delicioasă, dar se poate face la fel și cu prune uscate și afumate ușor pe leasă, dar scoatem sâmburii de la prune și le spălăm în multe ape. Această mâncare o servim cu un vin roșu sau cu o “Fetească albă“ de Cotnari. Rețeta nr. 5 Mușchi de vită cu tarhon - (sos) Ingrediente: 6 felii de mușchi de vită de 150 g fiecare bucată , pe care o batem foarte ușor cu ciocanul ca să se frăgezească, iar sosul de tarhon se
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
jeratic a apusului, topind în ea vechea ctitorie a Ducăi Vodă, iar tu, între nesfârșitele vii ce te înconjoară, meditezi la versurile lui Păstorel: „Un om grăbit la Iași, prinzându-l ploaia, A zăbovit la crâșmă șapte ani, Când cu fetească neagră de Cârjoaia, Când cu băbească de la Uricani”. Dacă am reușit să-ți alin cât de cât dorul de albastrul dealurilor ieșene, aș fi pe deplin răsplătit. Abia aștept un semn de la tine... Pe curând,prietene. II Nici nu-ți
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
aveau culoar până acolo, cabina de lemn făcută ziua se dărâma noaptea, până am ancorat-o din cele patru colțuri cu otgoane de vapor, w.c.-ul meu devenind una din puținele curiozități ale satului; într-o noapte, pe drumul de la Fetești la Țăndărei, am căzut cu mașina într-o groapă din prelungirea unei șosele care schimba direcția într-un brutal unghi drept; tot în Ialomița, la Țăndărei, dacă este admisă această variantă a paradigmei, de mai multe ori a venit groapa
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
lovitură. Toate aceste vinuri mi s-au părut bune, cu deosebiri pe care doar oenologii le pot depista. Din nou, îmi aduc aminte de întâmplări mai vechi, de prin combinatele noastre. - Tovarășe inginer, ce facem, că am terminat etichetele de Fetească? - Nu-i nimic, băgați etichete de Riesling. Se înțelege că vinul era același, fabricat, nu făcut. Sau o năzbâtie și mai mare, tot la un combinat mamut. Era în pli- nă vară, după un an prost pentru vii. La acel
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
vinuri grozave se mai produc încă în România. În grade diferite, mie îmi plac toate, indiferent de soi, de podgorie, de cu-loare (că eu nu fac ură de rasă). Sigur, ca orice om, am și eu preferințele mele: Traminer, Otonel, Fetească neagră (am eu ce am cu țigănci- le), toate acestea, dar și altele câteva, pentru a mă simți bine între prieteni buni. Dincolo de toate acestea, se află, în preferințele mele, Grasa de Cotnari și Busuioaca de Bohotin. Dar nu Grasa
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
bem vinul din pocal Să uităm de răutate Și să ne iubim, mă frate Refren: Ridicați cu toți pocalu Și să trăiască Cornarul - III - Sus în deal pe Cătălina Să privim împrejurimea Struguri mari de tămâioasă De grasă și de fetească Refren: Dulce-i vinul în pocale Hai să trăiești, măi Cotnare. - IV - Măi Cotnare, măi Cotnare Arată că vinu-i tare Și fă-o pe mândra mea Să nu mai stea singurea bis coda 6 Refren: De aceea sus pocalul Și
?C?ntecul Cotnarului? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84086_a_85411]