3,310 matches
-
acestea se mai adăuga jugul otoman, care întruchipa negația progresului. Dreptul roman, după cum se știe, consfințise libertatea de navigație pe râuri și fluvii. În feudalism, acest drept nu se mai respectă. Un drum sau un râu, care trecea pe proprietatea feudalului, făcea parte integrantă din domeniul seniorial ca și oricare alt bun. Referindu-ne la Moldova, în epoca de care ne ocupăm, acest principiu în liniile sale esențiale se respectă. Drumurile vicinale, apele mici curgătoare, sunt proprietate feudală. În schimb, drumurile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
trecea pe proprietatea feudalului, făcea parte integrantă din domeniul seniorial ca și oricare alt bun. Referindu-ne la Moldova, în epoca de care ne ocupăm, acest principiu în liniile sale esențiale se respectă. Drumurile vicinale, apele mici curgătoare, sunt proprietate feudală. În schimb, drumurile mari și apele mari curgătoare sunt „gospod”, adică domnești. Un proces pentru un pod, început în anul 1776 și care a durat mai multe decenii, aduce oarecari precizări în această materie. În ceea ce privește apele curgătoare se impunea principiul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sa, atunci când interesele îi dictau luarea unei astfel de măsuri, deși drumurile „mari” erau socotite, de asemenea, ,,gospod”. Așa, bunăoară, în martie 1818, un boier a oprit trecerea chiar „pe drumul mare din dreptul moșiei sale”. În legătură cu dreptul de proprietate feudală trebuie pus și dreptul de posesiune a podurilor, drept din care a rezultat una din rămășițele tipic feudale: brudina. Podurile erau construite în târgurile și orașele libere de către nazâria podurilor. În afara lor, podurile erau construite fie de către stat, fie de către
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Așa, bunăoară, în martie 1818, un boier a oprit trecerea chiar „pe drumul mare din dreptul moșiei sale”. În legătură cu dreptul de proprietate feudală trebuie pus și dreptul de posesiune a podurilor, drept din care a rezultat una din rămășițele tipic feudale: brudina. Podurile erau construite în târgurile și orașele libere de către nazâria podurilor. În afara lor, podurile erau construite fie de către stat, fie de către feudalii laici sau clerici pe proprietățile lor. Cum statul lăsase în părăsire comunicațiile cu nevoile lor, boierii au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
trebuie pus și dreptul de posesiune a podurilor, drept din care a rezultat una din rămășițele tipic feudale: brudina. Podurile erau construite în târgurile și orașele libere de către nazâria podurilor. În afara lor, podurile erau construite fie de către stat, fie de către feudalii laici sau clerici pe proprietățile lor. Cum statul lăsase în părăsire comunicațiile cu nevoile lor, boierii au putut să tragă toate foloasele posibile dintr-o astfel de situație. Ei au devenit, ca proprietari de vaduri, stăpânii unor puncte de trecere
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care a fost consfințit prin lege. Din dreptul de proprietate asupra vadurilor izvorăște dreptul de proprietate asupra podurilor și deci putința de a încasa o anumită taxă la trecerea lor, fixată de către Vistierie și numită brudină. Ea era un monopol feudal. Alexandru Constantin Moruzi, într-un hrisov din 4 ianuarie 1805 „hotărâtoriu de oareșcari drepturi a boierilor”, stabilea că „vadurile de peste ape unde se află poduri trecătoare și plătesc brudină trecătorii după condica ci este în Visterie, acea brudină precum din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aparținea în întregime. În cazul însă când cele două maluri ale apei aparțineau la doi proprietari diferiți, unul încasa taxa de la călătorii ce mergeau într-un sens, iar celălalt de la cei ce mergeau în sensul contrar. Ca proprietari ai malurilor, feudalii moldoveni construiau poduri, făceau iezături, instalau mori, asupra cărora ei aveau drept de monopol, îngreuind orice lucrări de navigabilizare. Ei aveau tot interesul, și acționau în consecință, pentru a împiedica știrbirea acestui privilegiu. O altă piedică în calea navigabilizării râurilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
poduri mari de piatră, de introducere a căilor ferate etc. O dată însă cu încercările de transpunere a acestor proiecte în practică, realitatea social-economică consacrată prin Regulamentul Organic le-a amputat, le-a ciopârțit și le-a redus la dimensiunile regimului feudal. Astfel, au ieșit în relief limitele acestei legiuiri, înainte de toate o legiuire feudală, care nu numai că a menținut orânduielile iobăgiste, dar le-a și întărit. Lipsa mâinii de lucru libere, a capitalurilor etc., au fost cauzele principale care au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
încercările de transpunere a acestor proiecte în practică, realitatea social-economică consacrată prin Regulamentul Organic le-a amputat, le-a ciopârțit și le-a redus la dimensiunile regimului feudal. Astfel, au ieșit în relief limitele acestei legiuiri, înainte de toate o legiuire feudală, care nu numai că a menținut orânduielile iobăgiste, dar le-a și întărit. Lipsa mâinii de lucru libere, a capitalurilor etc., au fost cauzele principale care au menținut lucrările în domeniul căilor și a mijloacelor de comunicație la nivelul unei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Lipsa mâinii de lucru libere, a capitalurilor etc., au fost cauzele principale care au menținut lucrările în domeniul căilor și a mijloacelor de comunicație la nivelul unei societăți semicivilizate. Regulamentul Organic a păstrat, de pildă, și întărit, în folosul boierimii feudale, unele rămășițe ale dreptului seniorial, ca brudina, sau a stabilit obligația statului, a persoanelor și a societăților particulare de a despăgubi pe proprietarii iezăturilor, a morilor și a podurilor de pe apele curgătoare, în cazul când aceste ape ar fi fost
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
foarte restrânse categorii privilegiate. Această dispozițiune, după cum vom vedea, a fost una din cauzele eșuării multora din proiectele de navigabilizare a râurilor noastre. Elemente reprezentând mica boierime, sau burghezia în formare și dezvoltare, s-au opus folosirii unor mijloace tipic feudale, pe care Regulamentul Organic le prevăzuse pentru modernizarea transporturilor. Ele au indicat căi și obiective care au depășit vădit nu numai dispozițiunile Regulamentului Organic, ci și chiar, în unele cazuri, însăși posibilitățile societății feudale moldovenești. Prin aceasta se demonstra, printre
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
au opus folosirii unor mijloace tipic feudale, pe care Regulamentul Organic le prevăzuse pentru modernizarea transporturilor. Ele au indicat căi și obiective care au depășit vădit nu numai dispozițiunile Regulamentului Organic, ci și chiar, în unele cazuri, însăși posibilitățile societății feudale moldovenești. Prin aceasta se demonstra, printre altele, că regimul era incapabil să țină pasul cu progresul. În „Proiectul pentru cele ce s-au socotit spre îndreptarea în ale ocârmuirii din lăuntru” al conjurației lui Leonte Radu, din septembrie-octombrie 1839, se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
așeze schele” și un tribunal de comerț. Pe Siret să se introducă vapoare, iar pe uscat „să se facă toate drumurile cele mari șosele ca în Austria și cu aceleași mijloace”. Mihail Kogălniceanu s-a ridicat cu hotărâre împotriva sistemului feudal de construire a șoselelor. În Dorințele partidei naționale în Moldova el cerea, în articolul 34, înlesniri comerțului și libertății muncii prin deschiderea de canale și drumuri și „mai ales desființarea a orice beilicuri, cărături și havalele, precum la drumuri publice
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe seama transporturilor modernizate. Ideile, planurile și proiectele de îmbunătățire a căilor și a mijloacelor de comunicație deveniseră obiecte de studiu la modă. Boierii moldoveni făceau astfel încă un pas pe calea adaptării intereselor lor la procesul de trecere de la orânduirea feudală la cea capitalistă. Reprezentantul tipic al acestei categorii sociale a fost în Moldova N. Suțu, autorul a numeroase memorii și proiecte de modernizare a căilor și a mijloacelor noastre de comunicație. A fost veșnic preocupat să găsească mijloacele cele mai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Toate proiectele de modernizare a căilor și a mijloacelor noastre de comunicație, ca și devizele unor lucrări, întocmite de N. Suțu, sau aprobate de el, indicau printre mijloacele de realizare munca clăcașilor și nu munca omului liber, eliberat de relațiile feudale, de a cărei superioritate nu se îndoia, ba chiar o mărturisea. În felul acesta N. Suțu s-a împotmolit și el în contradicția dintre scopul care depășea posibilitățile de înfăptuire pe care le oferea regimul feudal, și mijloacele de lucru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
liber, eliberat de relațiile feudale, de a cărei superioritate nu se îndoia, ba chiar o mărturisea. În felul acesta N. Suțu s-a împotmolit și el în contradicția dintre scopul care depășea posibilitățile de înfăptuire pe care le oferea regimul feudal, și mijloacele de lucru tipic feudale. Punctul de vedere al lui N. Suțu a triumfat însă, căci reprezenta interesele boierimii în mâinile căreia se afla puterea politică. Așa se și explică de ce Moldova, Bistrița, Trotuș, Siret, Prut au continuat să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a cărei superioritate nu se îndoia, ba chiar o mărturisea. În felul acesta N. Suțu s-a împotmolit și el în contradicția dintre scopul care depășea posibilitățile de înfăptuire pe care le oferea regimul feudal, și mijloacele de lucru tipic feudale. Punctul de vedere al lui N. Suțu a triumfat însă, căci reprezenta interesele boierimii în mâinile căreia se afla puterea politică. Așa se și explică de ce Moldova, Bistrița, Trotuș, Siret, Prut au continuat să fie folosite și în perioada regulamentară
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
au fost aprobate, dar nu cunoaștem cu ce rezultate practice s-a soldat acțiunea lui Aslan. Din cele mai sus prezentate, reiese că este vorba de cercetarea râurilor moldovene, de încercări de navigație ce nu depășeau stadiul de transport tipic feudal, adică nu depășeau stadiul utilizării unor mijloace de transport rudimentare și tradiționale. Deși părerile întreprinzătorilor în privința navigabilității râurilor moldovene, întemeiate mai ales pe studii nu îndeajuns de serioase, sunt contradictorii, cercetările au dovedit că pentru a se ajunge la navigația
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
plătească o para, trimițând sau primind corespondență, ale cărei taxe s-au ridicat la suma de 51.286 piaștri și 20 parale, sau 7.598 florini. Neajunsurile, provenite din însăși situația pe care o crea regimul politic cu reziduri încă feudale, au constituit piedici nu mai puțin dificile în organizarea bunei funcționări a acestei instituții. Edificatoare, din acest punct de vedere, este organizarea pazei liniilor telegrafice. Funcția de revizori pentru liniile telegrafice a aparținut, până la 22 noiembrie 1856, unui număr de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
au primit bordeie pentru locuință, 120 prăjini loc de hrană, țăranii birnici au fost scutiți de bir și boieresc, ruptașii, de dare, iar patentarul, de plata patentei sale. După cum se vede, erau necesare unele schimbări, care depășeau limitele relațiilor încă feudale. Guvernul ar fi trebuit să consimtă ca lucrătorii indispensabili acestei instituții să nu fie supuși la obligațiunile clăcașilor. Or, tocmai această firavă breșă, ca și cele 120 de prăjini, au constituit motivele pentru care proprietarii au refuzat să acorde ceea ce
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
calu a lui drept împlinire boierescului”. Boierii, consecvenți, afirmau „că nici o lege nu-i poate sili de o asămine îndatorire ce atacă dreptul proprietății”. Această problemă a rămas mult timp nerezolvată. Rezolvarea ei era strâns legată de însăși desființarea regimului feudal. Buna organizare și funcționare a telegrafiei mai cerea și un număr corespunzător de cadre. Cerințele se măreau pe măsura sporirii liniilor telegrafice. S-a apelat atunci la Academia ieșeană. Elevii au primit însă acest apel cu un refuz categoric pentru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
naturale, cu care era înzestrată Moldova, era însă departe de a se desfășura într-un chip și într-un ritm satisfăcător. Principala piedică în calea creării și a dezvoltării unei industrii mecanice de prelucrare o constituia menținerea unor puternice rămășițe feudale în economia țării, a lipsei de credit, starea deficitară în care se aflau căile și mijloacele de transport, concurența străină etc. Statul nu era încă în măsură să sprijine materialicește și nici măcar să protejeze industria, iar pe de altă parte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
credit, starea deficitară în care se aflau căile și mijloacele de transport, concurența străină etc. Statul nu era încă în măsură să sprijine materialicește și nici măcar să protejeze industria, iar pe de altă parte „toate instituțiile economice fundamentale ale regimului feudal, care mai supraviețuiesc încă...” și pe care el însuși se sprijină, „sânt în descompunere: marea proprietate funciară exploatată cu clacă, corporațiile de meseriași și negustori, sistemul monetar, organizarea bugetară” etc. Firește, toată lumea era convinsă că această situație nu mai putea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Însă, după cum vom vedea, în ciuda acestor preocupări semnificative, industria extractivă nu a făcut saltul calitativ pe care-l proiectau specialiștii. Ea a rămas la un nivel scăzut, pe care nu putea să-l depășească în împrejurările menținerii unor puternice rămășițe feudale, a preponderenței încă puternic simțite a industriei meșteșugărești, a unui început de introducere nesistematică a mașinismului. Pe primul loc în industria extractivă se situează sarea. N. Suțu limitează chiar industria extractivă în Moldova la exploatarea, înainte de toate, a sării și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sării era departe de a fi atins limita resurselor de sare ale subsolului Moldovei. Ea însă putea progresa într-un ritm mai susținut numai prin crearea unor noi condiții de exploatare: înlăturarea muncii forțate și a rămășițelor relațiilor de tip feudal, înnoirea mijloacelor de muncă, îmbunătățirea condițiilor de viață și muncă ale muncitorilor, asigurarea transportului sării cu mijloace de comunicație corespunzătoare etc., ameliorări care nu s-au înfăptuit în perioada de care ne ocupăm. Pe locul al doilea în industria extractivă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]