551 matches
-
talusului, cât și pe cele ale tendoanelor peronierilor și ale tecilor lor. Dar nu poate da informații privitoare la instabilitatea cronică de gleznă. Se face cu următoarele afecțiuni: 1) fractura procesului lateral al talusului 2) fractura maleolei peroniere 3) fractura fibulei proximale (fractura Maisoneuve) 4) fractura bazei metatarsianului 5 ( sunt fracturi prin smulgerea stiloidei de către tendonul peronierului scurt. Semnele funcționale sunt aceleași ca și în entorsa laterală de gleznă. Palparea însă evidențiază localizarea durerii la nivelul bazei metatarsianului 5. Mobilizarea blândă
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
nivelul orificiului lateral al lui sinus tarsi). 9) ruptura sindesmozei tibio-fibulare distale: ea poate apărea și ca traumatism izolat. În cazul gleznei normale, spațiul tibio-fibular este rareori > 4 mm. O separare > 5 mm sau un spațiu clar între tibie și fibulă la individul adult este semn sigur de diastazis, necesitând reducere și fixare cu un șurub până la vindecarea ligamentelor. 1) "Leziunile cartilaginoase" 2) "Instabilitatea cronică a gleznei:" (cea mai frecventă este instabilitatea cronică laterală) 3) "Instabilitatea subtalară:" este foarte greu de
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
ANDERSON (neanatomică) - modificarea GOULD (anatomică) - modificarea SJOLIN (anatomică) Tehnica Brostrom modificată Karlsson: În entorsele severe ligamentele talo-fibular anterior și calcaneo-fibular de obicei sunt elongate și deșirate și mai rar rupte. De aceea, autorul recomandă scurtarea ligamentelor și reatașarea lor pe fibula la nivelul originii lor anatomice. - incizia longitudinală este folosită în special pentru inspectarea tendoanelor peronierilor la pacienți cu durere posterioară de fibulă. - pentru păstrarea mobilității subtalare și evitarea morbidității legate de folosirea tendonului peronierului scurt pentru reconstrucția ligamentară. - instabilitatea cronică
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
sunt elongate și deșirate și mai rar rupte. De aceea, autorul recomandă scurtarea ligamentelor și reatașarea lor pe fibula la nivelul originii lor anatomice. - incizia longitudinală este folosită în special pentru inspectarea tendoanelor peronierilor la pacienți cu durere posterioară de fibulă. - pentru păstrarea mobilității subtalare și evitarea morbidității legate de folosirea tendonului peronierului scurt pentru reconstrucția ligamentară. - instabilitatea cronică de lungă durată (mai mulți ani). - reparații anatomice anterioare eșuate. - laxitate ligamentară generalizată. Acești pacienți beneficiază de reconstrucția potențată cu grefă tendinoasă
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
se izolează. Se localizează ligamentul tibio-fibular anterior, cu scopul de a ajuta la localizarea ligamentului talo-fibular anterior, apoi se identifică și ligamentul calcaneo-fibular. 4) pasul 4: inspecția și eventuala reparare a tendoanelor peroniere. Se rezecă cu atenție complexul ligamentar de pe fibula, ca un singur lambou, împreună cu o pastilă osoasă. Se inspectează glezna în partea ei laterală, inclusiv trohleea talusului, în timpul unei flexii/extensii complete a gleznei. Dacă se suspectează ruptura tendonului peronier sau subluxarea lui, va fi deschis pe toata lungimea
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
fi făcute mișcări ample de gleznă și subtalare pentru a observa rezultatul. Apoi se tensionează retinacolul peroneal prin avansarea lui pe sub lamboul osteoligamentar fibular distal, după reconstrucția ligamentară. 5) pasul 5: reconstrucția ligamentului talo-fibular anterior. Se identifică marginea anterioară a fibulei. Se face un șanț pe partea ei antero-laterală cu ajutorul unui burghiu sau a unui fierăstrău oscilant, care este adâncit ulterior cu o chiuretă. Apoi se fac trei găuri cu burghiul în partea postero-laterală a fibulei, pentru trecerea firelor de sutură
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
Se identifică marginea anterioară a fibulei. Se face un șanț pe partea ei antero-laterală cu ajutorul unui burghiu sau a unui fierăstrău oscilant, care este adâncit ulterior cu o chiuretă. Apoi se fac trei găuri cu burghiul în partea postero-laterală a fibulei, pentru trecerea firelor de sutură. Ținând piciorul în eversiune, se trec fire neresorbabile de sutură prin complexul capsulo-ligamentar, apoi prin găurile făcute în fibula postero-laterală și se aduce complexul capsulo-ligamentar în șanțul săpat pe partea antero-laterală a fibulei și se
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
adâncit ulterior cu o chiuretă. Apoi se fac trei găuri cu burghiul în partea postero-laterală a fibulei, pentru trecerea firelor de sutură. Ținând piciorul în eversiune, se trec fire neresorbabile de sutură prin complexul capsulo-ligamentar, apoi prin găurile făcute în fibula postero-laterală și se aduce complexul capsulo-ligamentar în șanțul săpat pe partea antero-laterală a fibulei și se leagă sub tensiune. 6) pasul 6: reconstrucția ligamentului calcaneo-fibular. Constă în avansarea și fixarea în aceasta poziție a inserției fibulare a ligamentului, cu tensionarea
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
postero-laterală a fibulei, pentru trecerea firelor de sutură. Ținând piciorul în eversiune, se trec fire neresorbabile de sutură prin complexul capsulo-ligamentar, apoi prin găurile făcute în fibula postero-laterală și se aduce complexul capsulo-ligamentar în șanțul săpat pe partea antero-laterală a fibulei și se leagă sub tensiune. 6) pasul 6: reconstrucția ligamentului calcaneo-fibular. Constă în avansarea și fixarea în aceasta poziție a inserției fibulare a ligamentului, cu tensionarea lui. Eventuala dezinserție a ligamentului de pe calcaneu este reparată prin fixarea inserției acolo unde
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
inserției fibulare a ligamentului, cu tensionarea lui. Eventuala dezinserție a ligamentului de pe calcaneu este reparată prin fixarea inserției acolo unde era. Acest gest se face cu glezna flectată. În final, pentru potențarea reconstrucției, se suturează retinacolul superficial al extensorilor la fibulă. Săptămânile 0-2 post-operator: imobilizare gipsată cu piciorul în eversiune și extensia gleznei. Săptămânile 2-6: imobilizare într-o cizmă de mers. Săptămânile 6-12: recuperarea progresivă a mișcărilor gleznei. Săptămânile 12-14: recuperarea progresivă a activității sportive. În timpul sportului va fi purtat un
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
într-un singur os canon (numai la "Hyemoschus" din "Tragulidae" este absent). Ulna este puternic redusă în părțile distale și mijlocii și de multe ori se sudează cu radiusul (la "Tragulus" ea nu este redusă și nu se sudează). Din fibulă se păstrează partea distală ca un os maleolar ("os malleolare"), care face parte funcțional din tars (la "Tragulidae" fibula este normal dezvoltată). Rumegătoarele nu au dinți frontali superiori (incisivi + canini) ci numai dinți superiori laterali. La mandibulă în schimb prezintă
Rumegătoare () [Corola-website/Science/308838_a_310167]
-
și mijlocii și de multe ori se sudează cu radiusul (la "Tragulus" ea nu este redusă și nu se sudează). Din fibulă se păstrează partea distală ca un os maleolar ("os malleolare"), care face parte funcțional din tars (la "Tragulidae" fibula este normal dezvoltată). Rumegătoarele nu au dinți frontali superiori (incisivi + canini) ci numai dinți superiori laterali. La mandibulă în schimb prezintă toate grupele de dinți. Stomacul rumegătoarelor este împărțit în patru compartimente: Rumegătoarele au simțurile bine dezvoltate, cele mai agere
Rumegătoare () [Corola-website/Science/308838_a_310167]
-
Apoi, diferite alte articole: lanțuri, compase, sule, cârlige de undițe, foarfeci, lame de brici, frigări mari (cu suporturile respective) cu doi sau mai mulți dinți, cuțite, etc. Din fier se confecționau și podoabe sau accesorii pentru îmbrăcăminte (catarame, paftale, nasturi, fibule, brățări, etc.). Dar podoabele erau mai ales din argint. În atelierele argintarilor daci (în care s-au descoperit și uneltele meșterilor: nicovale mici, dălți, pile, ciocănașe) se lucrau coliere, brățări, inele, fibule, broșe, catarame; de asemenea, piese de harnașament. Existau
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
podoabe sau accesorii pentru îmbrăcăminte (catarame, paftale, nasturi, fibule, brățări, etc.). Dar podoabele erau mai ales din argint. În atelierele argintarilor daci (în care s-au descoperit și uneltele meșterilor: nicovale mici, dălți, pile, ciocănașe) se lucrau coliere, brățări, inele, fibule, broșe, catarame; de asemenea, piese de harnașament. Existau adevărate centre meșteșugărești, grupând mai multe genuri de ateliere, printre care era și câte un atelier de orfevrărie; dar existau și meșteri argintari ambulanți, care se stabileau temporar în diferite localități mai
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
de vest a orașului Sighișoara. Depozitul de bronz de la Suseni este o altă descoperire arheologică de mare importanță și valoare din această perioadă. Tot aici au fost descoperite seceri, topoare, târnăcoape, cuțite. Printre descoperirile arheologice din acest sit este și Fibula de la Suseni, descoperire devenită simbol al județului, figurând pe actuala stemă a județului Mureș. Prima epocă a fierului, Hallstatt (1200-300 î.e.n.), a fost confirmată prin descoperirile efectuate pe teritoriul a 27 localități aflate pe întreaga Vale Mureșului (între Deda și
Istoria județului Mureș () [Corola-website/Science/305964_a_307293]
-
urme din epoca bronzului și în Fabric și Mehala. Epoca fierului, legată puternic de înflorirea civilizației geto-dacă, este destul de slab reprezentată. Au fost descoperite ceramică, monede romane și un cuțit la Pădurea Verde. Din perioada romană au fost descoperite monede, fibule și un vârf de lance în cartierele 1 Mai și Mehala. În vatra orașului este atestată o continuitate și după retragerea aureliană. În cartierul Freidorf au fost găsite fragmente de râșniță, semințe carbonizate, gropi de provizii toate datând din secolele
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
Hr., compusă din șapte locuințe a fost cercetată în zona Curții Domnești. Fiecare locuința are o încăpere cu pereți din bârne și un cuptor de ars ceramică. S-a găsit ceramică lucrata cu roată, dar și cu mâna, precum și o fibula de bronz. Putem considera că aici era o comunitate săteasca autohtonă continuotoare a comunității daco-romane. Cercetările efectuate din zona Băncii Naționale au scos la suprafață o așezare din secolele V-VI d.Hr. Peste ea s-a mai descoperit o
Istoria Bacăului () [Corola-website/Science/314300_a_315629]
-
vatra satului. Din acest teritoriu provin fragmente de vase aflate la muzeul din Aiud (inv. 3411, 3511), cărămizi ștampilate, fragmente de opaițe de lut, o cheie, capiteluri de coloane, o statuie de bronz reprezentând „un genius” înaripat MIT 4231, o fibulă, un glob de bronz, expuse la muzeul din Aiud 3400, o monedă de argint, etc. Materialul arheologic găsit la fața locului a fost în parte donat muzeului din Alba Iulia, piesele mai puțin valoroase devenind exponate în cadrul micului muzeu de la
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
arheologice au fost efectuate între 1897-1898 de Grigore Tocilescu și Pamfil Polonic. În urma săpăturilor s-a descoperit un bogat material ceramic, numismatic, țiglă și cărămizi, obiecte de sticlă, bronz, fier, os, fragmente de statui colosale, piese de echipament militar, arme, fibule etc. Următoarele cercetări arheologice ale castrului au fost efectuate de Grigore Florescu în anii 1928 și 1930, de la care avem un raport ceva mai consistent (v. Arhivele Olteniei IX, nr. 51-52, 1930). Cercetările au fost reluate de Muzeul Militar Național
Castrul roman de la Răcarii de Jos () [Corola-website/Science/314433_a_315762]
-
1 ha. În depozitele fosilifere de la Bărboși au fost identificate noi specii de fosile. În apropiere de castrul de la Tirighina-Barboși a fost descoperit un mormânt român tumular de incinerație. A fost descoperit și un mormânt care conținea, între altele, o fibula de aur cu greutatea de 21 g, având capetele în formă de bulb de ceapă, ușor proeminențe. Suprafață exterioară a fibulei este gravata cu o suită de forme geometrice rectangulare, în care sunt orânduite simetric câte patru sau două puncte
Castrul roman de la Tirighina-Bărboși () [Corola-website/Science/314446_a_315775]
-
fost descoperit un mormânt român tumular de incinerație. A fost descoperit și un mormânt care conținea, între altele, o fibula de aur cu greutatea de 21 g, având capetele în formă de bulb de ceapă, ușor proeminențe. Suprafață exterioară a fibulei este gravata cu o suită de forme geometrice rectangulare, în care sunt orânduite simetric câte patru sau două puncte. Pe cantul arcului portagrafei se află incizata o inscripție cu litere latine "INNOCENS". Deși monumentul este înscris, la poziția 18A0004, pe
Castrul roman de la Tirighina-Bărboși () [Corola-website/Science/314446_a_315775]
-
pernițe amortizoare între femur și tibie. Acestea susțin aproximativ 40% din sarcinile mecanice exercitate asupra genunchiului. Împreună cu ligamentele, acestea asigură stabilitatea articulară, fără a împiedica mobilitatea. Ligamentele încrucișate. Situate în mijlocul genunchiului, acestea mențin contactul dintre femur și tibie. Peroneul sau fibula. Os lung și fin situat în partea externă a gambei, care joacă un rol minor. Platoul tibial. Este partea superioară a tibiei pe care se sprijină femurul. Tibia. Este cel mai voluminos dintre oasele gambei, situat în partea internă a
Genunchi () [Corola-website/Science/318963_a_320292]
-
cartierul trei, tot pe fond de azur, se află o balanță de aur, cu talgerele în echilibru. În ultimul cartier, pe fond roșu, se află trei brâuri ondulate de argint. Piesa metalica din primul cartier, dextra, este cunoscută sub denumirea Fibula de la Suseni, izvor arheologic de inestimabilă valoare, aparținând fazei de început a epocii fierului. Ea reflectă nivelul de cultură materială și spirituala al locuitorilor de pe aceste meleaguri, al geto-dacilor, în ansamblu. Construcția din senestra evocă ctitoriile importante de pe aceste locuri
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
Hr., compusă din șapte locuințe a fost cercetată în zona Curții Domnești. Fiecare locuință are o încăpere cu pereți din bârne și un cuptor de ars ceramică. S-a găsit ceramică lucrată cu roata, dar și cu mâna, precum și o fibulă de bronz. Putem considera că aici era o comunitate sătească autohtonă continuatoare a comunității daco-romane. Cercetările efectuate in zona Băncii Naționale au scos la suprafață o așezare din secolele V-VI d.Hr. Peste ea s-a mai descoperit o
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
Batrân, ei au fost primii utilizatori de săpun în Europa occidentală). Locuințele lor erau mai ales de formă rotundă, construite din lemn și acoperite cu stuf. Galii purtau pantaloni făcuți din diverse materiale. Obișnuiau să se împodobească cu brățări și fibule. Realizau lucrări artistice, cum ar fi minunate bijuterii, sculpturi etc. Erau războinici faimoși; în anii 400 î.Hr., ei cuceriseră Roma. Sunt principalele triburi galice întâmpinate de Iulius Cezar în timpul războaielor galice (58 î.Hr.- 51 î.Hr.): Îndeobște, numele popoarelor din Galia
Galia () [Corola-website/Science/297135_a_298464]