544 matches
-
de direcție; Dispozitive de asigurare a unei portanțe ridicate, volete cu fantă, volete la bordul de atac, flapsuri; Dispozitive care reduc rezistența la înaintare: spoilere, reductoare ale portanței, frâne centrifuge; Efectele elementelor de protecție a aripii, margini principale cu dinți fierăstrău; Controlul stratului laminar utilizând: generatoare de turbioane, pene care produc pierdere de viteză sau dispozitive pentru margini principale; Funcționarea și efectul exercitat de: umăr de echilibrare, umere cu balans și antibalans (conducătoare), umere servo, umere cu resorturi, centrajul aeronavei, controlul
jrc6209as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91381_a_92168]
-
direcție; Dispozitive de asigurare a unei portanțe ridicate, volete cu fantă, volete la bordul de atac, flapsuri, flaperon; Dispozitive care reduc rezistența la înaintare: spoilere, reductoare ale portanței, frâne centrifuge; Efectele elementelor de protecție a aripii, margini principale cu dinți fierăstrău; Controlul stratului laminar utilizând: generatoare de turbioane, pene care produc pierdere de viteză sau dispozitive pentru margini principale; Funcționarea și efectul exercitat de: umăr de echilibrare, umere cu balans și antibalans (conducătoare), umere servo, umere cu resorturi, centrajul aeronavei, controlul
jrc6209as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91381_a_92168]
-
intre în contact direct cu solul; s) dispozitive corespunzătoare de protecție împotriva animalelor nedorite cum ar fi insectele, rozătoarele, etc.; t) dispozitive și ustensile de lucru cum ar fi mesele de tranșare, plăcile de tranșare amovibile, recipiente, benzi transportoare și fierăstraie din materiale rezistente la coroziune, care să nu altereze carnea proaspătă, ușor de curățat și de dezinfectat. Folosirea lemnului este interzisă. CAPITOLUL III CONDIȚII DE AGREARE A DEPOZITELOR FRIGORIFICE SITUATE ÎN AFARA ABATOARELOR ȘI A SECȚIILOR DE TRANȘARE 3. Depozitele frigorifice
jrc160as1972 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85295_a_86082]
-
Ferăstraie manuale (excl. ferăstraiele manuale cu motor inclus) 8202.10 kg S 28.62.20.20 Pânze de ferăstrău bandă 8202.20 kg S 28.62.20.30 Pânze de ferăstrău circular cu partea activă din oțel (inclusiv pânze de fierăstrău pentru mortezat sau frezat) 8202.31 kg S 28.62.20.50 Pânze de ferăstrău circular cu partea activă din alt material decât oțel (inclusiv pânze de ferăstrău pentru mortezat sau frezat) kg S 28.62.20.91 Pânze de
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
Este refăcută în 1819 când se pierde întreaga substanță istorică de secol XVI. Între 1884-1888 i se adaugă pridvorul și turnul-clopotniță. Corpul vechii biserici, de plan dreptunghiular, cu naos și pronaos, este marcat pe fațadă de cornișa în dinți de fierăstrău și de o porțiune a brâului median. Etnografie
Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/296981_a_298310]
-
Administrației Locale s-a înființat Comuna Comănești formată din 7 cătune cu 3486 locuitori. Conform Dicționarului geografic din anul 1895 în Comănești funcționau 5 biserici ortodoxe, 1 biserică catolică, 2 școli mixte, o fabrică de cherestea cu aburi, mai multe fierăstraie de apă, 4 izvoare cu apă minerală, cărbuni și ozocherită. Începând cu sfârșitul secolului XVIII, orașul a fost domeniul familiei de boieri Ghica, care și-au menținut prezența în zonă până la jumătatea secolului XX. Palatul Ghica, parcul din fața muzeului și
Comănești () [Corola-website/Science/296996_a_298325]
-
în aceeași plasă) și Valea Arinilor (în plasa Trotușul a aceluiași județ). Comuna Valea Arinilor era alcătuită din satele Lucăcești (reședința), Valea Arinilor, Tazlău, Chiliile, Asău și Gârlele, cu o populație totală de 2833 de locuitori. Existau și aici 16 fierăstraie de apă, 14 fabrici de petrol, o fabrică de cherestea cu aburi, două școli mixte (la Lucăcești și Valea Arinilor) și cinci biserici (una în fiecare sat cu excepția satului Gârlele). Comuna Văsâești avea în compunere satele Văsâești, Leorda, Vermești, Urminișu
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
de fete); două biserici (una în Comarnic, zidită de familia Bibescu în 1815, și una în Podul Neagului zidită de logofătul Pârvul Cantacuzino și de tatăl său, în 1661). Pe lângă acestea, în comună existau pe râul Prahova 3 mori, două fierăstraie și 2 fabrici de var hidraulic. Prin creșterea și extinderea localității principale, ea a înghițit mare parte din satele componente, în 1925 figurând în Anuarul SOCEC doar 6 sate: Comarnic, Ghiosești, Podu Cerbului, Poiana, Posada și Secăria. Satul Secăria s-
Comarnic () [Corola-website/Science/297044_a_298373]
-
de "Zgârciți", era reședința plășii Râmnicul de Sus a județului Râmnicu Sărat și era formată din cătunele Zgârciți, Topliceni, Cristinești, Poșta, Dărâmați și Plevna, cu o populație totală de 1770 de locuitori. În comună funcționau 5 mori de apă, 2 fierăstraie, o moară cu aburi, o mașină de treierat, o școală mixtă și 5 biserici ortodoxe. Pe teritoriul actual al comunei mai funcționau, în aceeași plasă, și comunele Băbeni și Dedulești. Comuna Băbeni avea în componență cătunele Băbeni, Drăghești și Răducești
Comuna Topliceni, Buzău () [Corola-website/Science/301048_a_302377]
-
Ruptura și Vinețișu, având în total 3030 de locuitori care locuiau în 675 de case. În comuna Nehoiașu funcționau o școală la Lunca Priporului, frecventată de 45 de elevi, 4 biserici la Nehoiașu, Jețu, Bâsca Rozilei și Cașoca, 58 de fierăstraie, o moară de apă, 16 făcae, 4 pive și o cășerie pe muntele Siriu. În 1925, comuna Nehoiașu avea 4028 de locuitori. În 1931, comuna Siriu s-a desprins din comuna Nehoiașu, având în compunere satele Bonțu, Broasca (reședința), Cașoca
Comuna Siriu, Buzău () [Corola-website/Science/301042_a_302371]
-
secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Dâmbovița-Ialomița al județului Dâmbovița și era formată doar din satul de reședință, cu 1400 de locuitori. În comună funcționa Pudrăria de la Lăcuțele (o fabrică de praf de pușcă pentru armată), un fierăstrău și trei mori de apă pe Ialomița, două biserici și o școală mixtă cu 29-45 de elevi înființată în 1872 și care funcționa în sediul primăriei. În 1925, comuna făcea parte din plasa Târgoviște și avea în compunere satele Brănești
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Ialomița-Dâmbovița al județului Dâmbovița și era formată din satele Costești, Bădeni, Piatra Iepei și Runcu, cu o populație de 1734 de locuitori. În comuna funcționau patru biserici, o școală și mai multe fierăstraie de apă pentru tăiat scânduri și mori de apă cu făcaie. În 1925, anuarul Socec consemnează comună în plasă Pucioasa a aceluiași județ, cu satele Runcu, Costești, Bădeni, Piatra Epei (reședința), Ferăstraele și Brebu, având în total 2813 locuitori. În
Comuna Runcu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301188_a_302517]
-
și 14 m. În ultimii ani multe izvoare au fost captate în bazine amenajate și apa se aduce prin conducte până la locuințe. În trecut, apa râului Olănești a fost folosită pentru a pune în mișcare pietrele morilor, a pivelor și fierăstraielor. Așezată în regiunea de dealuri și înconjurată de pădure, comuna Paușești-Măglași se încadrează în specificul climei temperat-continentale temperatura medie anuală fiind de +10 grade Celsius. Formele de relief și condițiile pedoclimatice existente pe teritoriul comunei au favorizat dezvoltarea unei vegetații
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
multe piese, în special compunea versuri despre oamenii ce făceau față unor dificultăți similare. Copilăria i-a fost umbrită de un teribil accident al fratelui său mai mare cu 2 ani, Jack. În 1944, Jack a fost împins într-un fierăstrău circular unde lucra, fiind tăiat aproape în două. A murit după o săptămână de chinuri. Cash a simțit mereu o vinovăție a evenimentului respectiv, și deseori visa că o să-l întâlnească pe fratele său în Rai, iar în vise îi
Johnny Cash () [Corola-website/Science/300130_a_301459]
-
mai veche, fiind înființată în 1632 de postelnicul Mănică. Ea avea la sfârșitul secolului al XIX-lea 1777 de locuitori, o școală înființată în 1889 în care învățău 30 de elevi (din care 2 fete), 2 mori, 2 pive, un fierăstrău și o biserică ortodoxă datând din 1841. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în aceeași plasă Teleajen, comuna Măneciu-Pământeni având tot doar satul de reședință, cu 2300 de locuitori, iar comuna Măneciu Ungureni având 2850 de locuitori în
Comuna Măneciu, Prahova () [Corola-website/Science/301693_a_303022]
-
la Ploiești, dar și la Mizil, Urlați și Văleni. Comuna avea o școală înființată în 1838 și 5 biserici ortodoxe — 3 în satul de reședință, una la Valea Anei și una în Rotarea. De asemenea, funcționau 4 mori și 2 fierăstraie de apă (unul pe râul Bâsca cu Cale și altul pe Siriul Mare). În 1925, populația comunei era de 4476 de locuitori, ea fiind arondată plășii Teleajen. În 1950, comuna a fost arondată raionului Teleajen din regiunea Prahova și apoi
Comuna Starchiojd, Prahova () [Corola-website/Science/301732_a_303061]
-
Peleșul al județului Prahova, și era formată din satele Teșila, Prislopul, Negrașul și Trestieni (veche denumire a satului Trăisteni), totalizând o populație de 2816 locuitori. În comună, funcționau pe râul Doftana 4 pive, 7 mori (din care 2 făcăuri), 11 fierăstraie (din care 3 circulare) și o dârstă. De asemenea, în comună existau și o școală și două biserici ortodoxe — una în Trăisteni, înființată în 1724 de Constantin Cuculeată și alta în Teșila, zidită de Bucur Săvulescu în 1878. În 1925
Comuna Valea Doftanei, Prahova () [Corola-website/Science/301755_a_303084]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Nucșoara al județului Muscel și era formată din satele Corbi și Sboghițești, cu 1553 de locuitori ce trăiau în 396 de case. În comună existau trei pive, două mori, cinci fierăstraie și o dârstă, toate pe Râul Doamnei, patru biserici și o școală mixtă. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în același plai și comunele Corbșori, Poienărei și Stănești. În comuna Corbșori, formată numai din satul de
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
Poienărei și Stănești. În comuna Corbșori, formată numai din satul de reședință, trăiau 700 de locuitori și existau o biserică și o școală mixtă cu 37 de elevi. Comuna Poienărei, cu un singur sat, avea o piuă, o moară, patru fierăstraie, o biserică, o școală mixtă și o populație de 336 de locuitori în 65 de case. Comuna Stănești, formată din satele Stănești, Părăești și Podurile, avea 988 de locuitori. Aici existau două mori, două pive, șapte fierăstraie, două biserici și
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
o moară, patru fierăstraie, o biserică, o școală mixtă și o populație de 336 de locuitori în 65 de case. Comuna Stănești, formată din satele Stănești, Părăești și Podurile, avea 988 de locuitori. Aici existau două mori, două pive, șapte fierăstraie, două biserici și o școală mixtă. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunelor Corbșori și Poenărei și comasarea lor cu comunele Stănești, respectiv Corbi, aflate acum în plasa Râul Doamnei a aceluiași județ. Comuna Corbi avea 2146 de locuitori în
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
de ciment, două distilerii, una de mobilă, una de pielărie, una de produse chimice, una de săpun, una de sticlă, una de var, o turnătorie. În afară de aceste unități industriale, pe teritoriul județului se găseau fabrici de ape gazoase, cărămizi, țigle, fierăstraie pentru fasonat lemnul, mori sistematice, mori de apă, oțet, pielărie, sârmă, spirt, vopsele. De asemenea, exista Salina Turda, unitate închisă definitiv în anul 1932. În anul 1930 județul avea o populație de 183.282 de persoane, dintre care 74,4
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Tazlăul de Sus a județului Bacău și era formată din satele Palanca, Ciugheș, Ciobănușu, Brusturoasa și Beleghetu, având în total 4504 locuitori. În comună funcționau 50 de fierăstraie de apă, 4 pive de bătut sumane 11 mori de apă, o morișcă de apă pentru măcinat coajă de brad, o școală mixtă înființată în 1865 la Brusturoasa, două biserici ortodoxe (la Brusturoasa și Palanca) și una catolică la Ciugheș
Comuna Brusturoasa, Bacău () [Corola-website/Science/300660_a_301989]
-
catolice cu 1361 credincioși. La sfârșitul secolului al XIX-lea , comuna făcea parte din plasa Trotuș a județului Bacău și era formată din satele Târgu Trotuș, Viișoara Pârâu Boghii și Băile-Slănic, având în total 2812 locuitori. În comună funcționau șapte fierăstraie de apă, șase mori, două școli mixte (una deschisă la Târgu Trotuș în 1869 și alta deschisă la Băile Slănic în 1889), patru biserici ortodoxe (una în fiecare sat) și o biserică catolică (ridicată în vechime de secui). Anuarul Socec
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
și a altor fenomene, o parte a malului râului Cașin amplasat pe dealul Buciumi s-a surpat scoțând la iveală statuete de lut ars ce reprezentau zeii la care se închinau oamenii din acele timpuri, diferite vase de lut, ciocane, fierăstraie, securi, cuțite lucrate din cremene și pietre de măcinat, unele dintre acestea confirmând faptul că pe valea Cașinului se găseau așezări omenești încă de mai bine de 3000 de ani. După ce Dacia a fost cucerită de către Imperiul Roman, și pe
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Seciu și Valea Boului, cu o populație totală de 2080 de locuitori ce trăiau în 546 de case. În comună funcționau 7 mori de apă (4 pe Bâsca, 2 pe valea Colților și una pe valea Boului), o pivă, 3 fierăstraie, o stână și 4 biserici (între care și cea de la Aluniș, săpată în piatră). În 1925, comuna este consemnată în aceeași plasă, având 2307 locuitori în satele Aluniși, Călugărițele, Colții de Jos, În Poiană, Mățaru, Muscelu, Paltinu și Valea Boului
Comuna Colți, Buzău () [Corola-website/Science/300809_a_302138]