1,068 matches
-
nu mai poate, este ceea ce nu se vede. Pe de o parte, bucuriile care îi sunt luate și, pe de altă parte, mijloacele de acțiune de care dispunea și care i-au fost distruse; munca unui terasier, unui tâmplar, unui fierar, unui croitor, unui diriginte de școală din satul său pe care l-ar fi încurajat și care a fost nimicită este tot ceea ce nu se vede. Se contează mult pe prosperitatea viitoare a Algeriei; fie. Dar să contăm întrucâtva și
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
pericolul dar de-a nu fi aprobați de cetitor, întrebăm ce piesă este aceasta: "Cerșitoarea "? Ce roman de mansardă a slujit drept plan acestei drame, în unele părți de-a dreptul respingătoare? Nici un caracter natural de la început Pân - la sfârșit. Fierarul, natură nobilă, care lucrează totdeauna după codul duelgiilor; femeia lui, care fuge cu un conte, natură nobilă, care espiază până la sfârșit greșala ei și se-ntoarce oarbă, urâtă, însă pocăită în brațele bărbatului; contele, cicisbeo al femeiei fierarului, natură nobilă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la sfârșit. Fierarul, natură nobilă, care lucrează totdeauna după codul duelgiilor; femeia lui, care fuge cu un conte, natură nobilă, care espiază până la sfârșit greșala ei și se-ntoarce oarbă, urâtă, însă pocăită în brațele bărbatului; contele, cicisbeo al femeiei fierarului, natură nobilă, care nu refuză a-i da acestuia satisfacere tot după codul duelgiilor; mama fierarului, natură nobilă, contesa pe care a dădăcit-o, estremamente nobilă, servitoarea, o bunătate de femeie, ucenicii fierarului item, fetița cea de 6 ani, virtutea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
un conte, natură nobilă, care espiază până la sfârșit greșala ei și se-ntoarce oarbă, urâtă, însă pocăită în brațele bărbatului; contele, cicisbeo al femeiei fierarului, natură nobilă, care nu refuză a-i da acestuia satisfacere tot după codul duelgiilor; mama fierarului, natură nobilă, contesa pe care a dădăcit-o, estremamente nobilă, servitoarea, o bunătate de femeie, ucenicii fierarului item, fetița cea de 6 ani, virtutea încarnată, păstorul luteran, un adevărat apostol, și toate aceste într-o dramă în care se petrec
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în brațele bărbatului; contele, cicisbeo al femeiei fierarului, natură nobilă, care nu refuză a-i da acestuia satisfacere tot după codul duelgiilor; mama fierarului, natură nobilă, contesa pe care a dădăcit-o, estremamente nobilă, servitoarea, o bunătate de femeie, ucenicii fierarului item, fetița cea de 6 ani, virtutea încarnată, păstorul luteran, un adevărat apostol, și toate aceste într-o dramă în care se petrec lucruri grozave. Această piesă curioasă este un infern plin de îngeri și de oameni de treabă. {EminescuOpIX
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sub frumoasele obrazare de bronz ale cezarilor decât sub mutra de capră a unui satir, acest egoism este reprezentat printr-un măscărici. Toți ceilalți, afară doar de contele în unele momente slabe, sunt niște îngeri. Piesa a fost jucată bine. Fierarul (d-nul Galino), sora lui de lapte (d-șoara Dănescu ), mama (d-na Evolschi) n-au ieșit din cadrul acestei povești rele; au făcut ce au putut din rolurile lor imposibile. Nu tot astfel d-na Stavrescu. D-nia ei a vrut să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu jignesc simțul estetic. Un nebun sau un orb agitat sunt o priveliște penibilă, urâtă, și mai urâtă încă Când actorul îi reprezintă cu toată cruditatea realității. În toată piesa a fost un singur moment dramatic. Tocmai de ziua fetiței fierarului sosește vestea că muma ei a murit. Scena cu crepul negru între fierar și mumă - sa e singura care trezește în privitor simțăminte într-adevăr omenești; tot restul piesei e calculat pentru a băga în boală pe privitor. Noi se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
penibilă, urâtă, și mai urâtă încă Când actorul îi reprezintă cu toată cruditatea realității. În toată piesa a fost un singur moment dramatic. Tocmai de ziua fetiței fierarului sosește vestea că muma ei a murit. Scena cu crepul negru între fierar și mumă - sa e singura care trezește în privitor simțăminte într-adevăr omenești; tot restul piesei e calculat pentru a băga în boală pe privitor. Noi se 'nțelege că nu dăm vina direcției pentru alegerea acestei piese. Avizată a susține
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
farsă destul de plăcută, bine condusă și a fost și bine jucată. A doua: "Paza bună trece primejdia rea" este o comedie de intrigă, în stagiunea aceasta a treia piesă bună. Celelalte au fost "Revizorul general" și "Caterina". Planul femeiei unui fierar de-a scăpa pe nevasta unui marchiz de urmăririle adoratorului ei succede până la un punct oarecare. Rolurile fierarului ( d. Bălănescu), a femeiei lui (d-șoara Dănescu), a surorei marchizului (d-na Sarandi) au fost cu deosebire bine executate. Celelalte asemenea, numai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
este o comedie de intrigă, în stagiunea aceasta a treia piesă bună. Celelalte au fost "Revizorul general" și "Caterina". Planul femeiei unui fierar de-a scăpa pe nevasta unui marchiz de urmăririle adoratorului ei succede până la un punct oarecare. Rolurile fierarului ( d. Bălănescu), a femeiei lui (d-șoara Dănescu), a surorei marchizului (d-na Sarandi) au fost cu deosebire bine executate. Celelalte asemenea, numai pe d-na Conta am sfătui-o ca să vorbească mai natural. D-nia ei vorbește mai totdeauna c-un
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Dar de ce? O idee trebuie să se realize în modul care nu permite posibilitatea de-a putea fi și altfel, ci așa și numai așa. ["CU TOT PRINCIPIUL VECHI... "] 2255 Cu lot principiul vechi și venerabil cumcă ceea ce-i ajută fierarului îl omoară pe croitor, totuși fondatorii păcii universale acomodează tezele lor câștigate prin abstracțiune oricărei comunități naționale, ignorează religie, istorie și obiceiuri și cugetă de-a topi la un loc Nord și Sud, Ost și Vest, Gog și Magog ca
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
meseriile practicate o aflăm explicit menționată în actele de stare civilă consemnate în registrele de profil de la comună, cum sunt cazurile: „Porojan și Gheorghe căldărariu, de profesie căldărari”, martori la nașterea Ioanei, fiica lui Vasile Căldărariu; „Ion Ferariu, de profesie fierar”, martor la o naștere declarată de Ion Sava Ferariu; „Simion Lemnariu de 80 de ani, de profesie lemnar”, martor în 1899 la decesul lui Serea Vasile Răducan. Trebuie remarcat că mulți meșteșugari lucrau pe moșiile boierești. Am semnalat deja în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o foaie volantă, nu în condicile din care am reprodus mai sus, nume de „țigani ce am dat ginerelui Balș”, bucătari, vizitii, dar și pe „Alexandru herariul cu țiganca lui, Ioana” și patru copii, deci familia întreagă. Indiscutabil că meșterii fierari de pe la curțile boierești erau mai numeroși decât cei pe care îi întâlnim acum în documente. Iar boierii aveau asemenea oameni întreprinzători și pentru alte meșteșuguri. Într-o scrisoare către Gavril Conachi, datată 4 mai 1795, slujitorul său, Ștefan Brebul, îl
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ești și aice și acolo. Să-l lași să șadă undi să tragi”. O carte domnească din 15 mai 1780 cuprinde știrea privitoare la faptul că Gavril Conachi primise zestre, printre altele, 10 sălașe de țigani, pe Raicul, Lambru, Todosi fierari cu țigăncile și copiii lor, ceilalți fiind scripcari, cobzari, bucătari. În catagrafia ce cuprinde numele țiganilor dezrobiți de pe moșia Torcești a postelnicului Panaite Balș, datată 3 iunie 1854, întâlnim nume de robi țigani cu meseriile de muzicanți (scripcari, cobzari, toboșari
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lor, ceilalți fiind scripcari, cobzari, bucătari. În catagrafia ce cuprinde numele țiganilor dezrobiți de pe moșia Torcești a postelnicului Panaite Balș, datată 3 iunie 1854, întâlnim nume de robi țigani cu meseriile de muzicanți (scripcari, cobzari, toboșari) și ciobotari, dar nici un fierar, nici un bucătar sau alte îndeletniciri practicate în mod obișnuit la toate curțile boierești. Să fi fost aceasta realitatea la Torcești ? Greu de acceptat o asemenea situație, cu atât mai greu cu cât în zilele copilăriei noastre, deci după primul război
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai greu cu cât în zilele copilăriei noastre, deci după primul război mondial, foști robi țigani de la Torcești, stabiliți între timp la marginea satului Umbrărești, lângă pădurea de la vest de sat, practicau meșteșugul fierăriei. Unuia i se zicea „moș Alec fierarul”, el avându-și locuința și atelierul pe locul unde, mai târziu, s-a stabilit Vasile Vasiliu, iar acum este casa defunctului Alexandru Strătulat. Credem că erau destul de numeroși oamenii pricepuți în prelucrarea lemnului (dulgheri, tâmplari, dogari, rotari etc.), deși documentele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
păduri întinse, predispunând pe locuitori să practice meșteșugul obținerii obiectelor și bunurilor materiale din lemn. Ce mai putem constata acum ? Lipsesc de mult timp din rândul meseriașilor și gama meseriilor olarii, au dispărut și muzicanții (lăutarii), ciubotarii, s-au împuținat fierarii, ici-colo mai întâlnim câte un croitor sau cojocar, torsul și țesutul în casă s-au diminuat fiind aproape de dispariție în economia casnică, limitându-se la sortimentul impropriu numit adămască. Nici vorbă ca cineva să mai țeasă pânză sau prosoape din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
apa Bârladului, cu mori [...]”, la urmă înscrie și „12 sălașe țâgani de vatră”, adică șezători pe moșie. Este vorba de țiganii din categoria numită vătrași, cu așezări stabile pe vatra satului sau în jurul curților boierești unde practicau meseriile de vizitii, fierari, bucătari, cojocari, lăutari etc. Ei se deosebeau de categoria țiganilor numiți șetrari, adică acei care umblau din loc în loc, cu șatra, sub conducerea unui vătaf de țigani, om de încredere al boierului stăpân, deci care nu erau obligați să stea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
toporâei 1 o mică greblă numită „hreaplă” ce culca uniform firele cosite, căratul acestora la arie făcându-se cu ajutorul căruțelor pe care erau montate corlate cu țepușe. În mod „clasic”, grâul se secera cu ajutorul secerilor confecționate și zimțuite periodic de către fierarii satului. Seceratul se executa de către fiecare familie în parte, iar când grâul era în pericol să se scuture, datorită coacerii prea puternice, se organiza „clacă la secerat”, o modalitate de întrajutorare între familii. După coasă sau secerat, după caz
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cânepă, lână sau piei de animale. Între anii 1772-1774, evidențele consemnează, în zonă, 2 ciobotari, un săpunar, 3 olari, 5 rotari, 3 butnari, 2 cojocari, 2 pietrari, 2 pâslari, 5 plugari, 1 sumănar, 2 chelari, 2 pânzari, 3 blănari, 1 fierar, 1 cheptănar, 1 mătăsar, 2 șelari, 2 frânghieri, 1 lumânărar, 2 pietrari, 8 sobari, 3 zidari, 12 cărămidari, 2 plăpumari, 2 mindirigii, 4 morari și 2 cufărari. Fierarii executau la comandă uneltele cerute de către consătenii lor. Dogarii, tâmplarii și dulgherii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pâslari, 5 plugari, 1 sumănar, 2 chelari, 2 pânzari, 3 blănari, 1 fierar, 1 cheptănar, 1 mătăsar, 2 șelari, 2 frânghieri, 1 lumânărar, 2 pietrari, 8 sobari, 3 zidari, 12 cărămidari, 2 plăpumari, 2 mindirigii, 4 morari și 2 cufărari. Fierarii executau la comandă uneltele cerute de către consătenii lor. Dogarii, tâmplarii și dulgherii confecționau butoaie, căzi, scaune, uși și ferestre, paturi și dulapuri țărănești. În cel de-al treilea deceniu al secolului al XX- lea, în Oncești aflăm o gamă largă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Dispozitive și ustensile din lemn 1 - chiuă cu chilug; 2 - încuietoare pentru uși; 3 - scaun de rotărie (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) PRELUCRAREA FIERULUI Erau și fierării care aparțineau sătenilor. Dacă din vechime nu s-a păstrat numele fierarilor, astăzi reținem numele unor fierari ca Jenică Chirilă, Gheorghe Florea și Ion Anton. Fierul se prelucra la cald, folosind foale țigănești și se modela prin lovire pe nicovală cu ajutorul barosului sau ciocanului. Într-o fierărie se mai găseau, printre altele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
1 - chiuă cu chilug; 2 - încuietoare pentru uși; 3 - scaun de rotărie (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) PRELUCRAREA FIERULUI Erau și fierării care aparțineau sătenilor. Dacă din vechime nu s-a păstrat numele fierarilor, astăzi reținem numele unor fierari ca Jenică Chirilă, Gheorghe Florea și Ion Anton. Fierul se prelucra la cald, folosind foale țigănești și se modela prin lovire pe nicovală cu ajutorul barosului sau ciocanului. Într-o fierărie se mai găseau, printre altele, o menghină uriașă și un
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
stejar, carpen sau fag) și se aprindea focul. Când acestea erau arse pe jumătate, se acopereau cu o tablă și cu pământ, lăsându-se să ardă mocnit o zi sau două. După răcire, cărbunii erau depozitați întrun loc uscat. De la fierarul Ion Anton am aflat cum se confecționează frigarea cu trei craci folosită la descântecul „de strânsul frigărilor”. Potrivit relatării sale, persoana care avea nevoie de o astfel de unealtă pentru a fi descântat, mergea la 9 case neprimenite (în care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la descântecul „de strânsul frigărilor”. Potrivit relatării sale, persoana care avea nevoie de o astfel de unealtă pentru a fi descântat, mergea la 9 case neprimenite (în care soții trăiesc împreună din prima căsătorie) și aducea 9 bucăți de fier. Fierarul le topește în foc și le bate pe nicovală, făurind o foaie cu trei craci. Această lucrare era executată de către orice fierar la miezul nopții sâmbăta spre duminica, dezbrăcat până la brâu. Lucrul la frigare dura cam o oră și presupunea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]