8,147 matches
-
trecură iar, dar păreau să se plimbe În lumi diferite, căci nu-și aruncară nici o privire. Se opriră o dată unul lângă altul când un funcționar se uită În pașapoartele lor, dar tot aparțineau unor lumi diferite: germanul era nerăbdător și fierbea, iar doctorul zâmbea În sinea lui. Când se apropie de el, putu vedea mai bine ce fel de zîmbet era - vag și sentimental. Părea cu totul nepotrivit. — Scuzați-mă că mă adresez dumneavoastră, spuse ea umilă și puțin speriată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
extraordinar de relaxată, În comparație cu ultima dată când o văzusem. —Ooo! Vin fiert! Mmmm, ce bun. Henri o să mă prezinte tuturor minorilor frumușei de pe aici. Nu! Îi interzic asta! obiectă Camille. —Mamă! se oțări Henri la ea. Turnă câte un vin fiert pentru Lauren și pentru el și se Întinse leneș Într-un fotoliu, de unde privi lung, posesiv, la Lauren, În timp ce Își rumega cârlionțul lung de pe frunte. —Sylvie, hai vino sus să-ți arăt noile mele ținute de schi, mă chemă Marci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
ca să se vadă asta. Sunt doar obosită, am șoptit, arătând către ecran. Adevărul era că, de când ne Întorseserăm de la Megève, nu prea mai puteam să dorm. Ultimele zile fuseseră un coșmar, căci Hunter era din ce În ce mai mulțumit și bucuros, În timp ce eu fierbeam de supărare În spatele afurisiților ălora de ochelari de soare pentru schi. Am fost atât de uimită și de zăpăcită de ceea ce se Întâmplase În acea zi la L’Idéal, Încât am decis să aștept până ajungem acasă la New York, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
ține-o tu, zice. Privind cartea deschisă, Mona o răsfoiește încoace și-ncolo. Dac-aș ști ce s-a folosit pe post de cerneală, zice, aș ști cum s-o citesc. Dacă ar fi amoniac sau oțet, zice, s-ar fierbe o varză roșie și s-ar da cu zeama aia ca să se facă cerneala mov. Dacă ar fi spermă, s-ar citi în lumină fluorescentă. Dar cum, vrăjile se scriu și cu smântânică? întreb. Și Mona zice: — Doar vrăjile cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
tău. Să fii reporter. Martor competent. Un membru recunoscător al publicului. La radio se aude valsul lipit de punk lipit de rock lipit de rap lipit de imnuri gregoriene lipite de muzică de cameră. La televizor, cineva povestește cum se fierbe somonul. Cineva povestește cum s-a scufundat crucișătorul Bismark. Lipesc ferestre de verandă de bolți în arce butante, de bolți de nave și de domuri, scări, vitralii, podele mozaicate, pereți izolanți, calcane și coloane ionice. La radio, tobele africane se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
bem și-o gură de coniac șoptește blînd Paula, răsturnîndu-se într-o parte, trăgînd cearșaful dintre ei, lunecîndu-și apoi degetele peste trupul bărbatului, urmîndu-le îndeaproape cu fierbințeala buzelor. Jură-mi că-l repezi prima oară cînd o să-ți mai telefoneze! fierbe gelozia în gîtul lui Radu, stingîndu-i vorbele, dînd o inflexiune penibilă cuvintelor, ce nu mai ajung la înțelegerea Paulei. *** Vlad intră în "hulubărie" o clădire mică, ridicată în fugă, pentru nevoile șantierului -, se gîndește să meargă în birou, să întrebe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
central al instalației, luînd apoi telefonul. Știu pe cineva de la serviciul Dezvoltare, care ne poate ajuta. Alo, strigă el în telefon cu domnul Virgil Muraru, vă rog! Ținînd telefonul la ureche, Mihai merge la cuptor, scoate ibricul în care apa fierbe deja, răstoarnă cafea dintr-un borcan de nes fără să mai măsoare, ia din sertar o linguriță cu care mestecă, mai pune ibricul în buza cuptorului cîteva secunde, apoi îl așază pe birou, lîngă două pahare de laborator. Umple un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
jumătăți de pui spune Ovidiu intrînd. Dacă mai pică o cursă seara asta, rîde spre Andrei oameni ne-am făcut. Sultana intră ca o vijelie, călcînd apăsat, îndreptîndu-se spre frigider. Puii ăștia doi, arată bucătăresei după ce-i speli bine, îi fierbi și-abia apoi îi rumenești. E-te ce mofturi! se miră soțul ei. S-a legitimat careva c-ar fi mare zmeu? Sînt doi copii mici și n-am chef să-i îmbolnăvesc. Cine știe de cînd îs orătăniile astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
băieții de mine... Eram și eu flăcău de-acum... Apoi, toamna... era nevoie de muncitori la uzina mecanică... Ce oraș Iașul! Mare, frumos, cu străzi largi, luminate superb seara, femei elegante... La douăzeci, douăzeci și cinci de ani ești ca un lup, fierbe sîngele în tine... Cîți ani ai? Douăzeci și opt. E bine. Încă mai ai cîțiva ani, abia apoi..., că dacă te-a prins douăzeci și cinci liber, stai pîn' la treizeci, treizeci și, să deschizi bine ochii. Da' nu mi-ai răspuns la întrebare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
alegi cu un copil. Dar cum maman e numai bună de doică... Fugi și prinde cursa, că nu mai ajungi la timp la discuția cu șefa arată Mihai spre stația de autobuz, schimbînd tonul, observîndu-l pe Vlad cum începe să fiarbă de neliniște. "Norocosule! clatină Mihai din cap, privindu-l cum fuge spre autobuz. Înalt, frumos, studii superioare, delicat la vorbă, afemeiați sîntem majoritatea, așa că... -, gînduri serioase, bine pregătit profesional după cîte am auzit, soacra numai bună de crescut nepoți, socru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
am ajuns să-mi facă teorii un... Ochii tînărului, ascunși sub marginea căciulii, se aruncă violent în ochii femeii, fixînd-o: S-ar părea că numai regimul s-a schimbat... Proștii au rămas aceiași, fii sigur! i-a întors-o femeia, fierbînd. Numai că cei ajunși la putere se bat cu pumnul în piept că vor să-i deștepte, dar abia așteaptă momentul să-i ia în batjocură și să-i pună să muncească pentru ei. Asta vreau să i-o spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
să te rog să-l ucizi încet, acolo, în viscol... Apoi, istovită, se acoperă mai bine, continuînd să plîngă, strîngînd în dinți colțul cearșafului. *** Pá-pa, páaa-pa!! izbucnesc copiii fericiți cînd văd în farfuriile din față bucățile de carne de porc fiartă într-un clocot, apoi rumenită pe cărbuni. Tatăl pisează cu vîrful cuțitului bucățele de carne, iar studenta și soția le dau copiilor, după ce le mai frămîntă între vîrful degetelor. Au mai mîncat carne de porc? întreabă țăranca, apropiindu-se. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
fiert . Cu mîna liberă, Mircea Emil ia vinul și-l soarbe. Sultana adună găinile, ia și rața, le duce în bucătărie, apoi se întoarce să aducă o farfurie cu friptură. Știți, o oprește tatăl copiilor aș plăti rața, s-o fierb, pentru băieți... Sultana încuviințează și-și continuă drumul pînă lîngă Mircea Emil. Și de unde, mă rog, le-ai... luat? Din sat. Sat ?! Sînt opt kilometri! N-am avut timp să-i număr. Ajutat de Lazăr, care ține cămașa ridicată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cărți. Ei, asta-i! Mă întăriți și..., parc-ai fi doamna dintre ficus și ușa bucătăriei, că numai ea are asemenea... spune profesorul nervos, apoi o drege printr-un zîmbet: Sînt femei care au o plăcere deosebită, sadică, să-i fiarbă pe cei ce le curtează... O cunoașteți pe femeia de care vorbeam? Mmm... S-ar putea ca-n mai multe case mari să fie cîte un ficus în fața bucătăriei, lîngă fereastra de pe hol; iar casele mari au întotdeauna femei frumoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
că-mi ești consătean și că ne-am întîlnit aici; te iubesc pentru ce mi-ai spus cînd te-am întîlnit pe stradă, atunci, prima oară. Ce-am spus? tresare Mihai, terorizat de gîndul că Săteanu ar putea să-l fiarbă puțin ca apoi să-i spună direct tot ce are pe suflet: că știe de ce venea pe la ei, că, azi, Maria, în furia cu care a ieșit de la el, ajungînd acasă, i-a relatat totul. Cînd ți-am prezentat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
rotunjior, cu ochelari puternici de vedere, vine în fugă spre ei: Lazăre-băiatule, fratele meu omul, vino să te pup, mă, te-am văzut din cabinet și nu m-am putut abține; ăsta-i costumul meu, nu-ți stă rău. Ai fiert, deh!, dacă n-ai fost băiat cuminte, da' merită. Eu sînt obraznic de opt ani cu frumușica mea și nimic... Pe cînd tu..., fericitule! Auzi, noroc de Săteanca, tocmai era pe sală, Dumnezeu a oprit-o după program, altfel băgam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
împinse printre gratiile cuștii. Păsările o priviră cu câte un ochi, în felul acela atent și scrutător. Dan o cuprinse pe la spate, îi simțea moțul frecându-i-se de omoplați. Se scutură ca să-l îndepărteze. Din bucătărie, unde aștepta să fiarbă apa din ceainic, îl auzea cum bolborosește ceva în sufragerie. 4 Dave 2 Numele real al lui Dave 2 era Hobbes, iar părinții lui încă locuiau în Shepton Mallet. Dacă n-ar fi avut norocul să fie alcoolic, probabil ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
putea face și el, ținând cont de... ținând cont de faptul că urma să plece în ziua următoare la Wincanton, la Competiția Educațională a Autorității pentru Sănătate. — Rahat, băga-mi-aș, la naiba! înjură și blestemă Alan, lovind roata mașinii. Fierbea ca un cazan sub presiune. Bull o să se ducă la asistentă cât sunt eu plecat și joaca o să ia sfârșit! Alan trecuse chiar pe lângă casa domnului Gaston. Apoi luase curba, îndreptându-se către East Finchley. Pe umărul stâng avea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
-se ca șef de nou partid. Azvârlit de electorat la 2%, dispărut din sondaje, eliminat de propriul său partid, Don Pedro revine ca un toreador în zootehnie să-și fluture încă o dată improprietățile hilare de limbaj: parcă și vezi cetățeanul fierbând la foc potrivit în vreme ce noul guvern Roman se rotește în semn de solidaritate și protest în jurul cazanului de tuci. Într-o țară care nu mai e de mult a fetelor de la APACA, sătulă până în gât de populisme cu ștaif, sătulă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
p-ăsta-l facem popă, râdea cu incuri și fără dinți, plescăia-n somn, își lărgea încet, încet alimentația, mai o brânză dulce făcută-n casă, mai o supă pasată de morcovi și pui, mere rase cu biscuiți, înțelegeți, câte-un ou fiert pe săptămână, ușor, câte puțin din toate, ca să-i rămână obrăjorii bucălați, să fie zdrumpeș când îl hâțânam seara și să vă scrie vouă acum povești frumoase, care să vă placă. S-a născut în aceeași zi cu Adi Mutu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
niște numere), ne-am aranjat lucrurile prin casă și ne-am apucat să gătim într-o cutie de conserve ruginită (în care cineva aprinsese niște lumânări), eu am adus patru râme, le-am rupt bucățele și le-am lăsat să fiarbă în tocăniță, fetele au mărunțit petale de trandafiri, boboci de crăițe, frunze de stânjenei, au presărat pietriș și praf, au amestecat bine în oală, să nu se prindă de fund, și, când a fost gata, au pus mâncarea în farfurii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
tupeu, nemaiauzita îngâmfare să se pretindă tu, auzi tu, ca să se îndepărteze apoi, cu nesfârșită dragoste, cu cea mai parșivă umilință, aici într-o carte capitolul cinci, unde eu redevine tu, iar eu nu mă mai bag unde nu-mi fierbe oala și toate astea ca să te pipăi și să urlu: ai fost!, moașă-sa pe gheață, cumva trebuie să mă ierți, să mă strângi în brațe și să-mi zici noi, măcar pentru ca lumea să ofteze să aplaude și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
ei de ochelaristă urâtă și de aragaz cu patru ochi. De brontozaură. De sisi și nebună. De cum o cheamă, soarbe-zeamă, de cum o împușcă, cu gălușcă. Și să-i scot limba. Așa. Ca să nu se mai bage niciodată unde nu-i fierbe oala. În certurile fraților de cruce. Habar n-avea ea că exista o cruce în care am văzut-o trăgându-mă de ureche și așa mai departe. N-o să știe niciodată: Cum am ajuns acasă, m-am închis în baie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
de dulce. El m-a privit mîncînd. M-a privit cum ling și ultima picătură de lapte, apoi a zîmbit. A zis „Mm, ce bun e, l-am băut pe tot”. Apoi a Început să se agite În firidă. A fiert orez Într-o cratiță cu apă și, cînd s-a făcut, a strecurat apa aplecînd ușor cratița deasupra chiuvetei, În timp ce ținea capacul cu mîna Înfășurată Într-un prosop. Un nor de aburi s-a ridicat dinspre chiuvetă și a Încețoșat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Mi-a dat oricît unt de arahide și lapte am vrut și mi-a oferit la micul dejun bucățele de pîine prăjită și orice mînca el și era de părere că mi-ar plăcea, de pildă orez, pe care Îl fierbea, sau cremă de porumb, pe care o scotea dintr-o cutie. Am descoperit Împreună că șobolanilor nu le plac deloc murăturile. Era destul de mult timp plecat, uneori ziua și alteori noaptea, uneori la biblioteca publică din Piața Copley și alteori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]