1,065 matches
-
Song, în nord, în 960-1127 d.Hr., iar folosirea lor se va generaliza între secolele XII și XIV585. Că folosința primelor forme de monedă de hârtie are un conținut mistic, este un fapt subliniat și de către Max Weber: "Pâinea falsă, figurine ale femeilor și servitorilor, înlocuiesc jertfa reală. Cei mai vechi bani de hârtie nu aveau funcția de a-i plăti pe cei vii, ci pe cei morți. La fel stau lucrurile și în relațiile cu zeii sau demonii"586. Ovidiu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
i-a luat restul de bunuri: "una dormeză pentru două persoane, trei perini fantezi, una cuvertură, un ceas de bronz ornamental, două fotolii tapisate cu stofă gri, una plapumă și două perine." Șoltuțiu a mai "cumpărat", prin Consignație, "9 jucării figurine de os pentru copii" cu... un leu bucata. Era vorba, de fapt, despre 9 statuete de Tanagra, extrem de valoroase, moștenite de cel executat de la tatăl său, scriitorul D.D. Pătrășcanu. Pentru parcurgerea documentelor procesului (80.000 de pagini) Lavinia Betea, autoarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
50 de bani intrarea. Cine-și mai amintește de instalația ce oferea privitorului ("două stecle de persoană") diapozitive (cred) cu felurite imagini, adică, așa cum spunea reclama, "vederi și figuri din toată lumea". Tot din jocuri de lumini se nutrea și spectacolul figurinelor articulate: "un singur ceauș punea în mișcare niște păpuși tăiete din carton", astfel înfiripând o reprezentație de umbre, susținută cu textul rostit "din off". La mare trecere era cânticelul comic "Von Kalikenberg" (autor, Ion Ianov), singurul care s-ar putea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
banii, În zeci de ipostaze. Iată doar două exemple : pe de o parte, pușculițele populare pe care le cumpără țăranii la târg sunt de regulă În formă de evreu, păstrându-se toate clișeele imaginii tradiționale a acestuia. Se credea că figurinele din lemn sau ceramică reprezentând un „evreu tipic” ar aduce prosperitate <endnote id="(70, p. 163 ; vezi și figurile de după p. 160)"/>. Pe de altă parte, unele colinde poloneze, interpretate de țărani la casele evreilor, Încep ex abrupto : „S-a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În special la București. Un obicei ciudat”, În Analele Societății istorice „Iuliu Barasch”, II, București, 1888, pp. 192-194. 233. În Polonia (În zona Cracoviei) exista obiceiul de a se cumpăra de Paști și apoi de a se dărui pentru prosperitate figurine (sau pușculițe) din lemn sau lut reprezentând imaginea tradițională a unui „evreu galițian” ; vezi 70, p. 163. 234. Petru Caraman, Colindatul la români, slavi și la alte popoare. Studiu de folclor comparat, Edirura Minerva, București, 1983. 235. Ruth Mellinkoff, „Judas
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să-i mîngîi trupul obosit și fața zbîrcită de fostă femeie frumoasă, acum bătrînă și uzată și eram iritată de cantitatea uriașă de fard de proastă calitate care acoperea această față. Galerii și poduri încărcate cu păpuși cu crinolină, cu figurine de Murano violent colorate, cu mozaicuri, cu pungi și pudriere din piele... mereu aceleași. Poate că strugurii erau prea acri, poate că, dacă aș fi avut bani, le-aș fi dat mai multă atenție și fardul m-ar fi atras
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
rudimentar fond de cunoștințe și practici medicale, comun, de altfel, tuturor culturilor străvechi aflate în faze de evoluție similare cu Cucutenii. Apropieri cu medicina de mai târziu sunt totuși riscante. Unele vase de utilizare medicală și cu siguranță farmaceutică, unele figurine osoase posttraumatice vindecate probabil spontan, noduli osoși atribuiți de unii specialiști unor artrite, mai numeroase decât la alte societăți umane aflate în etape corespunzătoare celor de la Cucuteni. Sunt de reținut grija pentru ornamentarea exterioară a unor locuințe, figurația desenului și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Démos et Rythmos, f.l., 1984; Moartea baroanei, București, 1988; Sokrateion sau Mărturie despre om, București, 1991; Bal la castel, București, 1993; Caietele unui fiu risipitor, București, 1994; Sub casca de aur a lui Mambrino, București, 1997. Repere bibliografice: Miron Dragu, Figurine de ceară, GL, 1956, 48; Valeriu Cristea, Reportajul retrospectiv, RL, 1974, 9; Mihai Ungheanu, Un memorial istoric, „Viața militară”, 1983, 7; Hristu Cândroveanu, Fantomele trecutului, LCF, 1983, 37; Ilieș Câmpeanu, Unirea în perspectivă romanescă, CNT, 1983, 39; Ileana Ulmu, Tema
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286973_a_288302]
-
contemplator înregistrează în primul rând figurația din partea dreaptă a tabloului, urmând o axă verticală, de sus în jos. Selecția mizează pe acțiune: scena aleasă spre a fi descrisă surprinde personajele în mișcare. Rămân astfel neinteresante figurile din partea stângă a tabloului, figurine care nu participă la scenă, ci sunt parcă în așteptare: la masa de lângă ușă un funcționar este adâncit în calcule, un țăran așteaptă sprijinit într-o bâtă și cu căciula în mână, iar altul stă ascuns după ușă. Predilecția pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
personajele ce descriu operele de artă fac un exercițiu de interpretare a compoziției plastice și nu unul de redare mimetică, sub forma unei fișe de dicționar, a operei. Pașaliu selectează din tablou atmosfera, centrându-și observațiile pe stările sugerate de figurina imaginată de Pieter Janssens Elinga. Nici personajele lui Constantin Țoiu nu se mulțumesc cu o descriere realistă a pânzei Plata dijmei. Chiril Merișor observă mai mult decât organizarea spațială a încăperii în care se înghesuie funcționarii feudali și țăranii. Dincolo de
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
lacrimă, un zbor grăbit deasupra lucrurilor mici pentru a se ridica apoi la idei generale”. Totuși, un impresionism integral și absolvit de orice intruziune a vreunei ideologii se dovedește impracticabil. În textele trimise de la Paris „Convorbirilor critice” - medalioane, siluete și figurine „cu evidente intenții de realizare artistică” - se vedeau la tânărul L. influențe, franc recunoscute ulterior, din Émile Faguet, din Anatole France și, mai puțin, din Jules Lemaître, adică de la așa-zișii impresioniști. Dezbaterea se ducea între câțiva parteneri de dialog
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
timpului dacă piloții afirmațiilor s-ar surpa”. O astfel de critică pe bază de intuiții, în genere „sceptică și rafinată, cu un fond de cultură greacă”, persistă și la „Sburătorul” în prima lui serie, cu deosebire bogată în „profiluri” și „figurine”. În 1932, în al doilea volum de Memorii, un L. în plină audiență, având distanța necesară retrospecției, nu ezita să releve la rece, detașat, limitele „metodei impresioniste”, care într-o primă etapă, cea a textelor din culegerea Pași pe nisip
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
diverși scriitori înainte de război urmate de portrete și scene din viața literară postbelică (în special climatul de la cenaclul Sburătorul) se succedă în reconstituiri pe bază de anecdotism psihologic și de portretistică morală. Prima constatare e că metoda din mai vechile „figurine” nu suferă modificări importante; de altminteri, L. a simțit nevoia unor precizări, el fiind cel dintâi memorialist român care, ca autor, teoretizează inteligent despre problemele genului. „Purificare prin despersonalizare”, iată direcția preconizată; aceasta implică un transfer programatic de la tensiunea în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
un puternic simbol al copilăriei veșnice, dar triste.347 Mesianismul, eroii civilizatori și supraoamenii abundă în creațiile benzilor desenate cu super-eroi americane și japoneze, sursele unei industrii extrem de profitabile și de influente, exprimată în filme, serii animate, jocuri pentru calculator, figurine, confecții, sau chiar alimente. În cazul acestora originea mitologică este evidentă, unele personaje intrând în filiație directă cu sursele (precum Thor, Hercule, Wonder Woman cu originea ei olimpiană sau Flash, care poartă cascheta lui Hermes), dovedind încă o dată că "după ce
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
poet: „Cântecul vieții” de Mihail Munteanu, „Îndreptarea”, 1926, 88; N. N. Șerbănescu, Mihail Munteanu, „Săptămâna CFR”, 1944, 37; Marian Halchini, Ultimul trubadur, „Săptămâna CFR”, 1944, 38; D. Karnabatt, Cel din urmă din boema de altădată, „Curentul familiei”, 1944, 24; Iulius Lazăr, Figurine: Trei boemi au dispărut, „Drapelul”, 1945, 50; Straje, Dicț. pseud., 465; Mircea Ștefănescu, Un dramaturg își amintește..., I, București, 1980, 172-174. V.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288297_a_289626]
-
câțiva ani în județul Prahova și predă matematica timp de patru decenii în diverse localități și în cele din urmă la Ploiești. Debutează cu versuri și proză în 1928, la revista „Înfrățirea”. Înainte de al doilea război mondial, publică două cărți: Figurine (teatru școlar, 1935) și Strămoșii (proză istorică, 1936). Colaborează la „Satul”, „Universul literar”, „Colocvii”, „Presa” etc. și desfășoară o largă activitate cultural-educativă, inclusiv ca instructor artistic (1936). Se numără printre cei care au pus bazele cenaclului literar Lectura (1944) sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289109_a_290438]
-
lui N. Iorga, mișcarea de pe front și ecoul ei în Prahova), dar și lumea românească de după conflagrație, reflectată în viața profesorilor de liceu, buni și răi, convertibili și aceștia din urmă. Romanul suferă însă de concesiile făcute ideologiei vremii. SCRIERI: Figurine, Ploiești, 1935; Strămoșii, Ploiești, 1936; Primăvară târzie, pref. Demostene Botez, București, 1968; Povestea caporalului Filip, București, 1970; Ruinele castelului, București, 1972; Ursuleții lui Rădună, București, 1973; Fiica lui Zoltes, București, 1975; Mălin, feciorul codrului, București, 1975; Zăpezile, București, 1978; Burebista
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289109_a_290438]
-
Grădina Plăcerilor lui Hieronymus Bosch; două postere Mucha; o placă de faianță Banania; o mască primitivă Pounou din Gabon; un suport de ananas opalin, culoarea bobului de orez alb, stil Louis-Philippe; un fotoliu de Manila din ramuri de palmier; o figurină mecanică Lambert reprezentând un flautist, o păpușă veche "googlie" cu tot cu trusa personală "minusculă"; ilustrate dintr-o serie cu temă erotică de pe la 1900; o combină stereo Hitachi cu CD și amplificator Technics; o carafă din porțelan cu cană pentru apă de
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
face din această creație prima reprezentare a divinității cu caracteristici duble, om-animal, din arta mobiliară paleolitică, datată la 32.000 ani BP. O altă piesă de artă mobiliară, cu imagine aproape identică a fost semnalată la Peștera Fels. La Vogelherd, figurinele animaliere sunt realizate în manieră remarcabilă: patru mamuți în ronde-bosse, altul în semi-relief, pe un fragment de os oval, cu un inel pentru suspendat. Micii mamuți, sculptați în fildeș, au și decor în X, dispus în șiruri orizontale și verticale
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
Prosper Mérimée, Cronica domniei lui Carol al IX-lea. Colaborează sporadic la revistele „Astra”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Secolul 20”, „Steaua”, „Tribuna”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, unde publică studii și articole importante despre Gib I. Mihăescu, eseuri despre G. Coșbuc, iar la rubrica „Figurine” („Tribuna”, 1971-1972) compune o galerie de portrete ale unor scriitori mai puțin cunoscuți (I. I. Ciorănescu, Igena Floru ș.a.). Semnează uneori, în presă, C. Dornescu, Septimiu Turcu, Vlaicu Țion, B. Prima lui carte, Marginalii critice și istorico-literare (1968), conține studii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285527_a_286856]
-
1980; 1981; S. Marinescu-Bîlcu, Al. Bolomey, 2000; V. I. Markevič, 1981; D. Monah, 1979, p. 163-168; T. Passek, 1961; A. P. Pogoževa, 1983; 1985; V. Voinea, 2008b - cu bibliografia). Cei mai vechi idoli/statuete de tipul «en violon» (din marmură, reprezentând figurine feminine de stilizare pronunțată) au fost descoperite în cadrul celei mai vechi culturi neolitice din Ciclade - Saliagos, datată la 4500-3500 B.C. În aceste regiuni, idolii «en violon» au cunoscut o lungă evoluție, diversele variante tipologice stilizate fiind semnalate mai târziu în
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
Silvia Marinescu Bîlcu a propus utilizarea sintagmei tipologice de «idoli plați de tip troian» și nu pe aceea de idoli «en violon», aceasta din urmă corespunzând statuetelor cicladice și anatoliene (vezi recent discuția la V. Voinea, 2008b). Diversele tipuri de figurine feminine «en violon» sau plate, de tip troian, reprezintă, foarte probabil, schematizarea extremă a imaginii marii Zeițe mame în ipostaze variate. Ele se prezintă sub formă de statuete (idoli) sau de piese de podoabă (pandantive, aplice, elemente de colier), fiind
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
în siturile eponime ale culturilor Cucuteni și Gumelnița în primele decenii ale sec. al XXlea (H. Schmidt, 1932; Vl. Dumitrescu, 1924, p. 339, fig. 10/1; E. Comșa, 1994, p. 63-66). Ele au fost interpretate, în principal, ca: ● idoli/statuete/figurine feminine (Vl. Dumitrescu, 1931; 1938; M. Petrescu-Dîmbovița et alii, 1999, p. 521); ● elemente aplicate (cusute) pe veșminte/suporturi textile sau de piele; ● pandantive; ● elemente de colier (E. Comșa, ,1994, p. 71-75; D. Monah, 1997, p. 135-144). Caracteristice pentru faza Cucuteni
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
2002; Metafora și cei trei oaspeți ai poemului, Iași, 2002; Spiritul hyperionic sau Sublimul eminescian, Iași, 2003; Meditații orfice, Iași, 2003. Traduceri: Omar Khayyam, Rubaiyate, București, 1969; Rabindranath Tagore, Antologie lirică, București, 1987, Jertfa lirică, Iași, 2000, Lebăda, Iași, 2001, Figurina. Coșul cu fructe, Iași, 2003; Hafiz, Divanul, Iași, 1997; A.K. Coomaraswamy, Hinduism și budism, Iași, 1997; Rainer Maria Rilke, Elegiile duineze. Sonete către Orfeu, Iași, 2000. Repere bibliografice: Aurel Leon, „Auguste Rodin”, CL, 1977, 9; Liviu Leonte, Lirism și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288909_a_290238]
-
gestionăm. La magazinul muzeului, acolo unde se vând și biletele de intrare, se mai pot achiziționa și mici tablete de „ciocolată de colecție”, după cum scrie pe ambalaj, cu stema Sucevei, magneți pentru frigider, diverse monografii scrise de iluștri autori locali, figurine ceramice pline de praf. Printre toate acestea strălucesc, la propriu, mai multe icoane de un kitsch absolut, pictate manual. Femeia de la casă simte interesul meu pentru aceste obiecte și îmi spune că sunt pictate de un „meșter autorizat, aici noi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]