5,981 matches
-
august la Brașov. La Poznan, în Polonia, aniversând jumătate de secol de predare a românei, se desfășura, aproape simultan cu cel de la Roma, un colocviu organizat de Catedra de limbă și literatura română a Universității "A. Mickiewicz" și Institutul de filologie romanică, cu tema "România: dialog intercultural și interlingvistic" (12-13 noi.). Apoi, între 28 și 30 noiembrie, Institutul Cultural Român din Viena a organizat al V-lea Forum România, cu tema " Unitate în diversitate: România și culturile sale". Vor mai fi
Colocviu internațional consacrat limbii române by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/8978_a_10303]
-
Platon, Emma Tămăianu-Miorița, Cornel Vîlcu, Laura Zăvăleanu, Lucia Uricaru, Irina Ungureanu. A fost prezentă și Universitatea din Bacău, prin: Stelian Dumistrăcel, Luminița Drugă, Mirela Arsith, Camelia Cmeciu, Liviu Druguș, dar și Universitatea "Ovidius" din Constanța, prin subsemnata. De la Institutul de filologie romanică "Al. Philippide" din Iași au venit cercetătorii Ofelia Ichim și Florin Olariu, de la Muzeul }ăranului Român din București Rodica Marinescu, iar de la Software ITC Cluj, Luciana Peev. În loc de orice concluzie, îndrăznesc să sper că acesta a fost doar începutul
Colocviu internațional consacrat limbii române by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/8978_a_10303]
-
mai multă curiozitate și mai inventiv peisajul vieții noastre de fiecare zi. Note de subsol Când Securitatea adnotează, când locotenenții fac fișe după corespondența intimă a unui scriitor, când temele pentru acasă au semnătură și ștampilă, ce altceva avem decât filologie curată și morală imundă ? Un teribil dosar pe această temă e de citit în numărul 10 al revistei Steaua, cu aplicație directă pe scrisorile lui Ion D. Sîrbu către Șt. Aug. Doinaș. Nu atât tonul acestor confesiuni tragice și totodată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8997_a_10322]
-
înfruntă-n moschei pe sarkozy/ și-n notre-dame turiștii îl caută pe cristos". Ca și cum, după tulburarea și suferința clocotind în versuri albe, sănătatea și împăcarea s-ar decanta datorită armoniei formei. * Ioan Șimon, născut în 1945, absolvent al Facultății de Filologie din Cluj, unul din laureații Festivalului național de poezie "George Coșbuc", face parte din aceeași stirpe a livreștilor preocupați de contrastul Orient-Occident. În recentul volum Descântece de dogmă adoptă ca structură rareori experimentatele rubaiate persane, intitulându-le Pseudo-rubaiate pentru rugul
"Ciocnirea civilizațiilor" și poezia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9083_a_10408]
-
a devotat literaturii române contemporane, ca o măsură de prevedere, pragmatism și onestitate. A ales. S-a orientat. A făcut asta de la început, din prima tinerețe. Scrie constant, ritmic, publicând lunar, iar apoi săptămânal, din 1970, de la absolvirea Facultății de Filologie din București. S-a consacrat ca un foiletonist prin excelență. S-a transformat într-o mașină de citit, în beneficiul literaturii române contemporane. Crizele de scepticism nu au lipsit, producând, rareori, momente de blocaj. Decepțiile erau determinate dinafară, nu veneau
Aaa! Alex! by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9101_a_10426]
-
unei selecții a valorilor, ce nu pot fi niciodată stabile. Fișier oniric Alexandru (devenit Alex., apoi pur și simplu Alex) Ștefănescu s-a născut la 6 noiembrie 1947, la Suceava. Scrie constant și publică din 1970, de la absolvirea Facultății de Filologie din București. A debutat cu poezie în 1965, sub pseudonimul Ioana Matei. E o legendă? (Oare Oana Matei, actualul secretar de redacție al României literare, știe?). A avut și are rubrici de critică literară în reviste și ziare importante. A
Aaa! Alex! by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9101_a_10426]
-
contribuția personală a lui Ioan Șerb la edițiile îngrijite de el însuși. La pag. 12, Iordan Datcu afirmă în mod eronat că G. Călinescu și-a ținut ultimul curs "la 31 ianuarie 1949". Eu am devenit student al Facultății de Filologie în toamna anului 1949 și l-am avut profesor pe G. Călinescu până la începutul anului 1950. De asemenea, Iordan Datcu nu argumentează, documentat, de ce Tudor Vianu a fost "determinat de coerciții ideologice să se recicleze în profesor de literatură universală
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]
-
Praga, te rog a mă ajuta cu consiliele d-tale, cum m-ai ajutat totdeauna, și pentru care îți voi fi recunoscător toată viața. Ce cursuri trebue să urmez?"; "încep prin a-ți mulțămi de nr. 3 din Cursul de filologie șPrincipie de filologiă comparativă ario-europeă, cuprinzând grupurile indo-perso-tracic, greco-italo-celtic și leto-slavo-germanic. Cu aplicațiuni la istoria limbei române. Curs ținut la Facultatea de Litere și Filosofiă din Bucuresci. Tomul I. Istoria filologiei comparate, Bucuresci, Tipografia Thiel & Weiss, 1875ț. L-am citit
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]
-
a-ți mulțămi de nr. 3 din Cursul de filologie șPrincipie de filologiă comparativă ario-europeă, cuprinzând grupurile indo-perso-tracic, greco-italo-celtic și leto-slavo-germanic. Cu aplicațiuni la istoria limbei române. Curs ținut la Facultatea de Litere și Filosofiă din Bucuresci. Tomul I. Istoria filologiei comparate, Bucuresci, Tipografia Thiel & Weiss, 1875ț. L-am citit împreună cu dr. Ludwig și-l găsește foarte important [...] A început să înțeleagă prea bine în românește."; "Regretez însă mult că nu pot în acest an să pun în lucrare sfatul ce-
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]
-
cu părut creț și fața siamescă, poreclit, de profesorul Jack Byck, "chinezul", nu atât pentru că stătuse câțiva ani în China, cât pentru că era chinez în materia pe care ar fi trebuit s-o predea. Îi plăcea mai mult politica decât filologia. [...] Din sală a protestat cineva, și acel cineva, cu uimire a trebuit s-o constat, eram chiar eu; imediat am fost poftit să vin la tribună (unde se mai afla încă prietenul meu) și "să spun ce am de spus
Preistorii personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9248_a_10573]
-
foarte mult mai ales la traduceri, unde este genial, pentru că poți face inserturi foarte ușor. Iar eseurile, practic, le scriu direct pe computer. După ce, totuși, pentru subiecte mai dificile, îmi fac fișe, la bibliotecă, așa cum am învățat la Facultatea de Filologie din Cluj. Ceea ce fac nu este ceva original. Probabil că toată lumea procedează în felul acesta. Totuși, nu cred că, pentru un scriitor, va fi benefic pentru viitor să scrie numai la computer. Îi admir pe cei care scriu în continuare
Dinu Flămând "Când elimini vanitatea, poți să exiști în scris" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9234_a_10559]
-
părea prea facil, prea la îndemînă... Pe la optsprezece-nouăsprezece ani mi-am ars toate manuscrisele, într-o sobă de teracotă bleu, pe strada Dobrogeanu-Gherea, acum I.C. Brătianu (casa nu a fost dărîmată!): mă enervase maică-mea, care oprise o fată de la Filologie să intre în camera mea, în care se ajungea trecînd prin a ei, a mamei grijulii, poate geloase... Pe urmă le-am transcris din memorie, disperat... Dar cea mai serioasă tentativă de renunțare la scris am avut-o la sfîrșitul
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
scrisori deschise Europei libere, pentru a cere să nu mai fie citat "de bine" de Monica Lovinescu și Virgil Ierunca în emisiunile lor. Eram student cînd l-am văzut prima oară pe Livius Ciocârlie, la o întîlnire în Facultatea de Filologie din București, despre tendințele criticii literare contamporane. Mă așteptam să aud un discurs cu șopîrle și apropouri, or, în loc de asta, dl Ciocârlie a rămas în marginile unei intervenții de universitar documentat, fără nimic spectaculos în plus. I-am adresat vreo
Securitatea l-a mirosit pe Livius Ciocârlie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9413_a_10738]
-
RODICA BRAGA UMBRA DIN CUVÂNT versuri (c) RODICA BRAGA ( c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA RODICA BRAGA UMBRA DIN CUVÂNT versuri EDITURA JUNIMEA IAȘI 2013 Rodica BRAGA ( n. 28 iunie 1938, Alba Iulia) a absolvit Facultatea de Filologie a Universității "BabeșBolyai" din ClujNapoca în anul 1960. A lucrat ca profesoară de limba și literatura română și bibliograf, la Baia-Mare, iar din 1970, când s-a stabilit la Sibiu, s-a dedicat în întregime creației literare. A debutat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
Vrabete Eduard, Brăila Dragan, Nada și Angea, Milencovici, Catrina Bobi, Apostu Liliana, Dascălu Mihaele, Helenca, Ionel Ionela, Olaru, Răduț Raul, Goga, Crăciun Beniamin, Preda Borislav, Mârzac Costel, Troncea Costel, Brutaru Alin,etc. Fosti elevi ai Liceului din Moldova Nouă- profil Filologie Istorie: Folea Narcis- astăzi este profesor de educație fizică; Busuioc Mircea -astăzi este avocat; Nicola Laura-patron a unui magazin de bijuterii; Apostu Liliana -astăzi profesor în Învățământ preșcolar, autor în special de versuri. Alți elevi care au studiat la acest
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Avantajul lor este că te face să înțelegi cum anume sensul și litera unui cuvînt s-au modificat în funcție de schimbarea paradigmei. }i se dă punctul de plecare, traiectoria lui semantică și stadiul lui final, iar tu, în măsura în care ești pasionat de filologie, poți afla regulile de care a ascultat traiectoria fluctuantă a semnificației lui. Firește, ceea ce vezi acolo nu e spiritul cuvîntului, ci urmele pe care schimbarea lui le lasă în sensul lexical, dar de aici poți, pe cale regresivă, să faci muncă
Scleroza limbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9452_a_10777]
-
petrecută la Universitatea din Catania. De altminteri, în Sicilia natală și-a făcut și studiile universitare, tot la Catania, unde și-a luat licența filologică și lingvistică în "litere clasice" (1980) și apoi doctoratul (1990). A urmat o specializare în filologie modernă la Universitatea din Bologna, apoi un stagiu de perfecționare la Centrul de Lingvistică Romanică din Strasbourg și apoi alte numeroase perioade de documentare, mai ales în România. Teresa Ferro făcea parte din numeroase societăți academice de specialitate, era membru
Teresa Ferro (1956-2007) by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/9500_a_10825]
-
în direcția interpretării ei exclusiv religioasă, ortodox-fundamentalistă. Altă dată, dogmaticii au reproșat romancierului ideile sale tendențios-religioase, iar acum el este declarat mare scriitor pe baza credinței sale pravoslavnice. Se discută chiar despre dezvoltarea unei noi discipline de cercetare, cea a "filologiei religioase" , orientare a cărei reprezentantă in extremis este teologul amator Tatiana Kasatkina - președintele unei secții și moderatorul unei "mese rotunde" cu tema Concepțiile eshatologice ale lui Dostoievski. Iată și cîteva titluri din programul primei secții: însemnul dumnezeesc la preasfințitul Antonie
Simpozion internațional 500 de ani de atestare a familiei Dostoievski by Albert Kovacs () [Corola-journal/Journalistic/9574_a_10899]
-
teribil de cîte ori mai luam o bîtă în cap sau un șut în fund, nici gemetele înspăimîntătoare ale femeii gravide peste care am fost aruncată în fîntîna din Piață. Nici fuga pe la spitale ca să-i căutăm pe colegii de la Filologie, Filosofie, Matematică, Istorie, Fizică, Arhitectură bătuți cumplit, desfigurați, greu de recunoscut. Nici vuietul străzilor pornit ca stihiile împotriva noastră, a libertății, a celor care au mișcat primele rotițe ale sistemului democratic. Nici sîngele împrăștiat pe pereți, nici smocurile de păr
Mai bine golan! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9557_a_10882]
-
democratic. Nici sîngele împrăștiat pe pereți, nici smocurile de păr ce pluteau pretutindeni în clubul de la Litere. Nici aroganța cu care Petre Roman, prim-ministru, îmbrăcat impecabil într-un costum de culoarea oului de rață a catadicsit să vină la Filologie ca să se lămurească dacă nu avem arme, nici lacrimile lui Mihai Șora, ministrul Învățămîntului de atunci, șocat de ce vede în facultatea noastră, pe holuri, în celebra bibliotecă, pe fețele profesorilor batjocoriți, bătuți, pe figurile devastate de lovituri ale studenților care
Mai bine golan! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9557_a_10882]
-
hispanistica din România, adus la zi și serios documentat, conținând atât date statistice, cât și informații bibliografice consistente privind cercetările științifice ale membrilor sau colaboratorilor acestei secții. (Cristina Hăulică, Mioara Caragea, Mihai Zamfir, Anca Crivat etc.) Deși o catedră de Filologie Romanica a fost înființată încă din 1901, sub conducerea lui Ovid Densusianu, iar primele cursuri de limbă spaniolă s-au ținut - se pare, din surse neatestate - în 1927, anul 1957 marchează începutul existenței neîntrerupte a catedrei de limbă și literatura
50 de ani de hispanistică în România by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9625_a_10950]
-
Letras de Lisboa", "Bulletin des Etudes Portugaises" ș.a., precum și în volume omagiale și colective, cum ar fi Mélanges de philologie, de littérature et d'histoire ancienne offerts ŕ J.Marouzeau par ses collčgues et élčves étrangers (Paris, 1948), Miscelânia de filologia, literatura e história cultural ŕ memória de Francisco Adolfo Coelho (1847 - 1919) (1950), Congresso Nacional de Arqueologia, I. Actas e memórias (1954) sau Ovidiana. Recherches sur Ovide publiées ŕ l'occasion du bimillénaire de la naissance du počte par N.I. Herescu
Lisabona și Scarlat Lambrino by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7739_a_9064]
-
proză hectarele de hârtie disponibilă, grațios oferită demagogiei prin seducțiunea talentului". De atunci încolo, însă, erau atenționați că: "Cine poartă cu demnitate un condei prin țarina limbii românești, cine va ilustra această limbă terorizată de câțiva ciomăgași ai criticii și filologiei, cu alte cuvinte, scriitorii români, vor fi tratați ca niște aleși ai lui Dumnezeu, recunoscuți de Regele Lor și ocrotiți de El". Iar în "Universul literar" (Anul XLIII, nr. 19, din aceeași zi de 13 mai 1939), aici cu titlul
Din activitatea S.S.R. by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8194_a_9519]
-
nici nu se transmite.ť Și chiar așa s-a întîmplat cînd, peste o oră, profesorul a venit să ne asculte opera - foaia de observație clinică." Nu închei înainte de a evoca o experiență personală. Am dat examen de admitere la Filologie în 1951, cînd se împlineau 30 de ani de la înființarea partidului. în vederea lucrării scrise la istoria României, n-am repetat din manual decît paginile referitoare la P. C. R. Și într-adevăr, unul din subiectele propuse la teză a fost "Lupta P. C. R.
D-ale examenelor by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9646_a_10971]
-
la ele trebuie să luăm aminte: "Ca un critic să nu poată să fie artist într-un chip oricât de modest, ca el să nu aibă nici o competență într-un domeniu de erudiție, să nu poată face un studiu de filologie generală sau de istorie literară, sau de filosofie etc. este un lucru cu totul regretabil. Iată de ce nu prețuim mare parte din critica de azi, profesată de oameni fără cultură sau cu o informație superficială de gazete" (ibidem) sau de
Modelul călinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9726_a_11051]