12,214 matches
-
deține propriile soluții la toate nelămuririle și incertitudinile care ne chinuie, cănd răspunsuri-botnită curma uimirile încă înainte ca acestea să-și ia zborul de pe buze, a născoci noi semne de întrebare, de o pertinenta de-a dreptul impertinenta, frizează necumintenia filosofului care nu-și găsește locul în cetate - având parcă rolul de a neliniști, după ce alții vor fi liniștit prea îndeajuns (ca să parafrazez o spusă de altădată a lui André Gide). Mintea critică a domnului Sora, pe care erudiția nu a
Febra întrebărilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17828_a_19153]
-
în înțelepciunea celui care stă întotdeauna deoparte, acceptând provocările numai în urma unor temeinice raționamente. Care, devenind obicei, jalonând o rutină pentru întreaga viață, nu mai sunt temeinice deloc. Or, din acest punct de vedere, ce imagine poate fi mai potrivită filosofului care aspiră, platonician sau nu, la un loc în viața cetății, decât aceea a insurgentei care amorsează semne de întrebare că pe catapulte pentru a se face înțeleasă mai presus de zidurile inerției și ale ignorantei? De ce însă acest titlu
Febra întrebărilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17828_a_19153]
-
cu atît mai mult cu cît anchetă respectivă reflectă mituri, clișee și destule curiozități în mentalitatea oamenilor de cultură de la noi. Au fost solicitate 100 de personalități din toată țara (40 de scriitori, 8 politologi și ziariști, 3 teologi, 10 filosofi, 10 istorici, cîțiva artiști plastici și muzicieni, un actor, 3 lingviști și o serie de academicieni, majoritatea oameni de știință) dintre care doar jumătate se încadrau în titulatura de personalități, acesta fiind unul din riscurile anchetei. Pentru o succinta panoramare
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
Z. Ornea În 1943 filosoful Const. Rădulescu-Motru a început să țină un jurnal, care, de abia în 1991, a ajuns la Bibliotecă Academiei. L-a intitulat Revizuiri și adăugiri, avînd intenția să noteze, aici, eventualele tentative de reevaluare a unor lucrări sau opinii. Primele două
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
de la Versailles (ceea ce, pentru România Mare, a fost o adevărată catastrofă), prin război (ceea ce au și făcut-o). Puteau, în aceste condiții date, franco-englezii (apoi și SUA) să se alieze cu Germania și Italia, apoi cu Japonia? Pentru bătrînul nostru filosof, cele două totalitarisme erau la fel de periculoase. Dar între două rele preferabila era alianță cu Germania pentru a distruge Rusia bolșevica. (Și în aprilie 1947 mai regretă că Germania a fost înfrînta în război). De aceea, tocmai, a acceptat, la începutul
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
azi, opinia publică germană. E drept că Hitler și acoliții săi au fost urmați de nemți. Dar nu se putea judeca întreg poporul german pentru că dacă toți sînt vinovați atunci nimeni nu mai este vinovat. E, din păcate, chiar opinia filosofului nostru. Exagerată. Pentru că în procesul de denazificare întreprins de nouă Germanie, în întreținerea sentimentului de culpă al germanilor pentru ceea ce a făptuit regimul hitlerist nu se pornește de la vinovăția recunoscută a întregului popor german. Judicioase sînt, în schimb, constatările amare
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
Exagerată. Pentru că în procesul de denazificare întreprins de nouă Germanie, în întreținerea sentimentului de culpă al germanilor pentru ceea ce a făptuit regimul hitlerist nu se pornește de la vinovăția recunoscută a întregului popor german. Judicioase sînt, în schimb, constatările amare ale filosofului despre practicile sovieticilor de a subjuga, cinic, țara și a o fraudă de bogățiile ei, într-o perioadă de foamete datorită secetei prelungite. Cuvinte aspre are față de acoliții interni ai sovieticilor. "Și astfel, nota la 9 aprilie 1946, pentru un
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
va beneficia de el, curînd dîndu-și seama că, datorită opoziției Moscovei, vă rata și această posibilitate. Europa se împărțea definitiv între cea de apus și cea de est, zidul despărțitor ("cortina de fier") fiind bine întrevăzut, de pe acum, de bătrînul filosof. Bătrîn, cu vederea slăbită, mai lucra. A elaborat, în 1946, un adaos (care era o revizuire și adăugire) la lucrarea să fundamentală din 1927, Personalismul energetic, pe care a citit-o în plenul Academiei, îngrijindu-se să-i fie publicată
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
altfel, cu totul neorientat în ale literaturii, la 9 iunie 1946 notă, aproape scandalizat, că premiul național pentru literatură a fost atribuit Hortensiei Papadat-Bengescu "scriitoare cu o activitate onorabilă, dar fără un deosebit talent". Supără, apoi, în acest jurnal, convingerea filosofului în existența raselor, în deosebirea dintre ele, stimulînd măsurătorilor antropometrice de laborator care, azi se știe, n-au dus, pentru că nu puteau duce, nicăieri, fiind infirmate de antropologia mai nouă. Dar așa apucase după studenție, în laboratorul lui Wundt și
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
în simultaneitate, căile organicității (împlinirile și dezamăgirile trupului), palparea spirituală, educarea textului evoluează - în lirica lui G.I. - ca niște sfredeliri dostoievskiene. Mitologia întâmplărilor întâmplate contrazice mitologia și viziunea socială a zilei ce va veni. Victime? Persoanele fizice ale poetului. Adevărul filosofilor e bombardat/ ironizat prin sentințe "freudiene", printr-un empirism metafizic, de fiecare data cand momentul/ clipă marilor promisiuni se stinge. Între versuri simple, "de chevet", cântărite cu grijă, între porniri războinice și ritmuri haotice, aproape adolescentine, George I. invocă vremea
Educarea textului by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/17892_a_19217]
-
elementele bastarde ale unei rase pentru că nu au fost luate în seamă". Această "Walkyrie excepțională" (astfel aprecia ea însăși un personaj dintr-un spectacol de operă dirijat de Furtwängler), prietena o vreme cu Nae Ionescu (la Băneasa se găsea vila filosofului), nu se dă în lături a admira nazismul incipient, în manifestările căruia își va fi oglindit propria năzuința similimasculină, de autoritate și dominație. Iată impresiile Cellei, din iulie 1937, cînd participa la o serie de spectacole muzicale de la Bayreut: În timpul
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
câtorva dialoguri pe teme muzicale și interdisciplinare destinate ciclului radiofonic Oglinzi (inițiativă datorată Direcției Canalului România Muzical, căreia-i mulțumesc și pe această cale). În acea săptămână memorabilă pentru mine i-am cunoscut pe istoricul și esteticianul Alain Besançon, pe filosoful Alain Cophignon, pe compozitorul Mihai Mitrea-Celarianu, pe dramaturgul Matei Vișniec, pe criticul muzical Radu Stan și, nu în ultimul rând, pe legendarul fotograf Henri Cartier-Bresson. Aflasem încă din țară, de la nedezmințita prietenă a familiei Bresson, doamna Lena Constante, că Maestrul
Henri Cartier-Bresson - "Pentru mine intuiția e capitală" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17167_a_18492]
-
perioadă de triumf al metodei istoriciste. Marxismul n-a fost decît vîrful - dar cît de bine vizibil! - al unui iceberg. Popper și-a scris considerațiile antiistoriciste începînd din anii 20, cînd marxismul și celelalte variante de istoricism stăpîneau gîndirea sociologică. Filosoful liberal n-a fost ascultat cum se cuvine. Ca și Hayek, acela care i-a deschis paginile revistei Economica în 1944-1945, ca și Aron și alții, Popper a predicat o bună bucată de vreme în deșertul ideologic marxizant. Prăbușirea comunismului
Lege și scop în istorie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17257_a_18582]
-
românească are în continuare nevoie". Dacă dl Gheorghiu și prietenii ideologici ai d-sale ar fi făcut cu adevărat acest examen, am fi fost scutiți de învinuiri aberante, precum aceea că directorul editurii Humanitas ar fi "exegetul entuziast al unor filosofi naționaliști, al căror trecut fascist l-a ocultat sistematic" (e vorba de Ernest Bernea și Petre Țuțea) sau că ar fi reeditat "necritic" opera "unora dintre maeștrii intelectuali ai extremei drepte românești." Oare de unde ne e cunoscut acest limbaj? Dl
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
de semnătură unor scriitori, o campanie anti-Călinescu orchestrată direct de Răutu, broșura lui Ov. S. Crohmălniceanu despre realismul-socialist etc. Și, probabil, întărirea supravegherii lui Blaga. Mai cred că însăși dorința partidului comunist de a-l "recupera" pe marele poet (despre filosof nu putea fi încă vorba) implica o atenție sporită și, de ce nu, la nevoie, unele mici motive de șantaj. Debutînd în 1946, cînd fosta siguranță, controlată acum de guvernul Groza, prin Ministerul Afacerilor Interne, a cerut primele rapoarte (printre ele
"Diversionist în sectorul ideologic" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17275_a_18600]
-
Z. Ornea Cariera de filosof a lui Nae Ionescu este una dintre marile paradoxe ale vieții noastre culturale interbelice. Mircea Vulcănescu, unul dintre străluciții săi studenți, scria că nu trebuie privit ca filosof de catedră. De aceea, "viața și învățătura lui nu trebuie privite didactic
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
Z. Ornea Cariera de filosof a lui Nae Ionescu este una dintre marile paradoxe ale vieții noastre culturale interbelice. Mircea Vulcănescu, unul dintre străluciții săi studenți, scria că nu trebuie privit ca filosof de catedră. De aceea, "viața și învățătura lui nu trebuie privite didactic, ci ca eforturi ale unui om viu. Ca om viu va trebui să surprindem secretul atitudinii sale în existență, care să ni-l restituie întreg, dincolo de toate metamorfozele
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
privite didactic, ci ca eforturi ale unui om viu. Ca om viu va trebui să surprindem secretul atitudinii sale în existență, care să ni-l restituie întreg, dincolo de toate metamorfozele lui aparente". Dar, chiar dacă un om viu și nedidactic, un filosof trebuie analizat prin opera sa. Dificultatea de aici începe. Pentru că Nae Ionescu n-are operă filosofică scrisă, dacă exceptăm articolele pe teme filosofice din Cuvîntul și Predania și teza de doctorat, și ea postum publicată. Dar pot fi considerate operă
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
apoi, forma unei cărți monumentale, cum e, de pildă, Destinul omenirii. De aceea, Nae Ionescu a avut elevi străluciți (M. Eliade, Cioran, Noica, Vulcănescu, Gh. Racoveanu) și P.P. Negulescu n-a avut. Se poate spune, în consecință, că Nae Ionescu, filosof fără operă, a creat o școală de filosofie la noi, realizîndu-se prin creația fanilor săi extraordinar dotați. Dl Dan Zamfirescu a publicat relativ recent, la Editura sa "Roza Vînturilor", ultimul curs de metafizică, rostit de Nae Ionescu în anul universitar
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
Nae Ionescu lucrează la un destin universal al culturii române". E vorba, altfel zicînd, de imperialismul spiritului gîndit de Alexandru Hasdeu (tatăl lui Bogdan), în 1837). Și după ce îl asemuie pe Nae Ionescu cu nimeni altul decît cu Dimitrie Cantemir, filosoful nostru fiind considerat că a lăsat "o operă cu bătaie așa de mare în posteritate", cînd destui se întreabă dacă ale sale prelegeri universitare, nerevăzute și neautorizate de profesor, constituie totuși o operă, pe deasupra dovedită ca vinovată de împrumuturi nemărturisite
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
cotă de autenticitate - din ceea ce au consemnat acești modești părtași de drept ai destinului și gloriei sale, care au fost salutarii stenografi". Nae Ionescu făuritorul unui sistem original de metafizică e o apreciere de care s-ar fi dezis chiar filosoful, care a repudiat ideea de sistem în filosofie și pe autorii acesteia. Dar dl Dan Zamfirescu nu se încurcă în astfel de subtilități și e convins că "paginile care urmează (adică acest curs de metafizică - n.m.) nu constituie doar o
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
eu exist. Dar noi am stabilit, acum vreo trei săptămîni, că este absolut nejustificat, că nu se poate găsi nici un fel de îndreptățire pentru acest punct de vedere solipsist; nici în ceea ce privește teoria cunoștinței, nici în ceea ce privește, mai ales, existența ontologică". Evident, filosoful Nae Ionescu a fost credincios dumnezeirii creștine, pe care o așeza, în prelegerile sale, la locul ei, adică deasupra a tot și a toate. Odată, a și precizat: "Sau, dacă vreți, totul este minune - întrucît toate lucrurile, tot ceea ce se
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
întreg, dar am extras din el doar cîteva linii lămuritoare. Prelegerea aceasta maioresciană a rămas, în memoria eroului romanului, pentru că a avut ca obiect expunerea operei lui John Stuart Mill. Dar, după obiceiul marelui dascăl, începea întotdeauna cu expunerea biografiei filosofului "tălmăcit". Și, la acest capitol, a stăruit asupra prieteniei filosofului englez, timp de 20 de ani, cu d-na Taylor. Relațiile celor doi au rămas pure și necarnale două decenii și n-au luat forma căsătoriei decît după ce doamna în
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
Prelegerea aceasta maioresciană a rămas, în memoria eroului romanului, pentru că a avut ca obiect expunerea operei lui John Stuart Mill. Dar, după obiceiul marelui dascăl, începea întotdeauna cu expunerea biografiei filosofului "tălmăcit". Și, la acest capitol, a stăruit asupra prieteniei filosofului englez, timp de 20 de ani, cu d-na Taylor. Relațiile celor doi au rămas pure și necarnale două decenii și n-au luat forma căsătoriei decît după ce doamna în chestiune a rămas văduvă, răpusă, apoi, după nouă ani, de
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
Taylor. Relațiile celor doi au rămas pure și necarnale două decenii și n-au luat forma căsătoriei decît după ce doamna în chestiune a rămas văduvă, răpusă, apoi, după nouă ani, de o boală necruțătoare. Acest episod blînd amoros din viața filosofului englez l-a impresionat mult pe eroul romanului, Doru Filipache, ca și pe prietenii săi. A impresionat-o și pe o colegă, Antonina, și ea audientă, și o privire de o clipă între ei i-a fuglerat, pecetluindu-le destinele
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]