10,713 matches
-
trebuie analizat prin opera sa. Dificultatea de aici începe. Pentru că Nae Ionescu n-are operă filosofică scrisă, dacă exceptăm articolele pe teme filosofice din Cuvîntul și Predania și teza de doctorat, și ea postum publicată. Dar pot fi considerate operă filosofică foiletoane de gazetă? Eventual, alături de cîteva cărți. Dar, repet, acestea din urmă nu există. Mircea Eliade, alt student al său strălucit, cîțiva ani chiar asistent pe lîngă conferința lui Nae Ionescu de la universitatea bucureșteană, povestește, în Memorii, că în lagărul
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
mort, și ediția a fost întreruptă. Ea a fost reluată din 1990 și se bucură, azi, de o atenție ieșită din comun, apărînd chiar și o ediție de Opere complete, care începe de la gazetărie pentru a poposi, apoi, în creația filosofică. Se ignoră, de către acești editori devotați, un fapt, totuși, evident. Și anume că opera filosofică a lui Nae Ionescu (vreau să spun cursurile sale) au fost bănuite, încă în timpul vieții, de lipsă de originalitate, care, poate, într-un curs nepublicat
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
azi, de o atenție ieșită din comun, apărînd chiar și o ediție de Opere complete, care începe de la gazetărie pentru a poposi, apoi, în creația filosofică. Se ignoră, de către acești editori devotați, un fapt, totuși, evident. Și anume că opera filosofică a lui Nae Ionescu (vreau să spun cursurile sale) au fost bănuite, încă în timpul vieții, de lipsă de originalitate, care, poate, într-un curs nepublicat e, pînă la un punct, admisibil, dar nu și într-o carte. Profesorul era suspectat
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
transcendență. Cea mai simplă și cea mai sigură definiție a metafizicii este transcendența. Între altele, pentru simplul motiv că transcendența și metafizica sunt unul și același lucru". Explică, firește ca în orice curs de metafizică, semnificația unor noțiuni și categorii filosofice precum timp, spațiu, necesitate, gnoseologie, întîmplări, substanță, imanentism, transcendență, unitate, dualitate, ca și probleme de teorie a cunoștinței. Într-un loc explică, în stilul său inimitabil, ce înseamnă, în filosofie, justificarea- " Justificarea însemnează, întotdeauna, crearea unui cadru de existență în
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
o viață cu N.D.Cocea, I.G.Duca, Tudor Arghezi și Vasile Demetrius), se înscrie, în 1899, la Facultatea de Litere și Filozofie, frecventînd cursurile lui Titu Maiorescu, Pompiliu Eliade, și Coco Dimitrescu-Iași. În vara de după încheierea anului întîi de studii filosofice, pleacă, împreună cu prietenul N.D.Cocea, să-și petreacă vacanța la Mînăstirea Văratec. Aici se îndrăgostește puternic, de o tînără călugăriță în ascultare, Zoe, care îi împărtășește sentimentele. Se produce, aici, instantaneu, o dublă convertire. Zoe iese din mînăstire, devenind laică
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
a Bibliei de-a dreptul din ebraică, începută în 1920 și încheiată, împreună cu preotul Vasile Radu, în 1938, negreșit cea mai impunătoare tălmăcire artistică a Sfintei Scripturi în limba noastră. Romanul din 1935 fructifică amintiri și din anul de studii filosofice (inclusiv atmosfera politică a timpului) și segmente din momentul acelei convertiri din vara lui 1899: Un cap cărunt, puțin calvit, trecu printre capetele negre, blonde, castanii, și pe linia catedrei - singura liberă - apăru figura lui Titu Maiorescu... Este un om
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
invizibil. Ele poartă, toate, marca sursei unice a țâșnirii lor și, strânse laolaltă, recompun sunetul inconfundabil al lemnului original. Pe scurt, fragmentele trimit la sistem și, în îmbinarea lor, ele sunt sistem." Cu alte cuvinte, existența discretă a unui sistem filosofic este cea care conferă autoritate filosofării fulgurante din improvizațiile lui Petre Țuțea. în cazul acesta, însă, cum se explică faptul că sistemul filosofic însuși, atunci când a fost făcut cunoscut prin intermediul unor lucrări savante, nu s-a impus? Există, fără îndoială
GÂNDIREA EXCLAMATIVĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17294_a_18619]
-
la sistem și, în îmbinarea lor, ele sunt sistem." Cu alte cuvinte, existența discretă a unui sistem filosofic este cea care conferă autoritate filosofării fulgurante din improvizațiile lui Petre Țuțea. în cazul acesta, însă, cum se explică faptul că sistemul filosofic însuși, atunci când a fost făcut cunoscut prin intermediul unor lucrări savante, nu s-a impus? Există, fără îndoială, o anumită coerență în opera orală a lui Petre Țuțea, dar ea nu este logică sau filosofică, ci artistică. Filosoful se "contrazice" în
GÂNDIREA EXCLAMATIVĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17294_a_18619]
-
cum se explică faptul că sistemul filosofic însuși, atunci când a fost făcut cunoscut prin intermediul unor lucrări savante, nu s-a impus? Există, fără îndoială, o anumită coerență în opera orală a lui Petre Țuțea, dar ea nu este logică sau filosofică, ci artistică. Filosoful se "contrazice" în mod frecvent, dar ca artist rămâne în fiecare împrejurare el însuși. în închisoarea de la Aiud, își declară patetic admirația față de poporul român: "Fraților, am zis, dacă murim toți aici, în haine vărgate și în
GÂNDIREA EXCLAMATIVĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17294_a_18619]
-
Ăștia nu-s în stare să conducă nici măcar o comună rurală. încurcă apele, înfundă fântânile... Comunismul este un cancer social. Unde se instalează, rămâne pustiu." Profet și măscărici deopotrivă, Petre Țuțea își entuziasmează ascultătorii, dacă aceștia sunt balcanici. "Discursul" lui filosofic poate fi precedat de un anunț de genul: "Lume, lume, veniți să-l ascultați pe omul care spune ce nu s-a mai spus, deși trebuia de multă vreme spus!" în romanul Muntele vrăjit al lui Thomas Mann există un
GÂNDIREA EXCLAMATIVĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17294_a_18619]
-
restauratorul, asemenea actorului, dar într-o mai mare măsură decît acesta, este un interpret desăvîrșit, o conștiință care nu doar ,,joacă" o partitură, ci, realmente, se topește în substanța acesteia și o recuperează în toate datele sale: fizice, morale și filosofice. Restauratorul sondează mereu realități exterioare, privește necontenit în urmă și se indentifică fatalmente, atît ca acțiune materială propriu-zisă, tehnică, dar și ca modalitate de a gîndi forma plastică și de a înțelege sensul creației, cu cei asupra cărora intervine. Și
Restaurare și postmodernism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17304_a_18629]
-
Vă mulțumesc pentru invitația pe care mi-o faceți din partea Prezidiului Academiei de a vizita țara. Îngăduiți-mi să vă mărturisesc, cu toată sinceritatea, principalul motiv pentru care nu o pot accepta: ignorarea sistematică a scrierilor mele literare, istorice și filosofice în România. În România, dimpotrivă, scrierile mele, vechi și noi, sînt trecute sub tăcere. O dată la doi, trei ani, apar mici articole, de obicei în revistele din provincie. Știu că această ignorare sistematică nu se datorește lipsei de interes a
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
sau confundat, autor al unui însemnat număr de eseuri, mai ales în Familia de la Oradea. Eu însumi, călinescian convins, polemizasem cu el pe tema "direcției noi". Ne cunoșteam și personal. În cronică, remarcam, între altele, enorma cultură, propensiunea spre temeiurile filosofice ale literaturii, didacticismul superior, solemnitățile de stil și respectul aproape religios față de scris. Ca acel monah care sărută coala albă de hîrtie înainte de a începe să înșire cuvinte pe ea, după cum scriam. îi recunoșteam, cu onestitate, eseisticii lui Nicolae Balotă
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
esteticului un crez și, la urma urmelor, un meterez capabil să ne apere de invazia marxismului și a politicului de tip comunist, prin care ierarhia valorilor ar fi suferit o răsturnare, în vreme ce Nicolae Balotă milita, oarecum imprudent, pentru "o critică filosofic întemeiată" și contra "impresionismului vag sofisticat", întrebîndu-se retoric dacă nu cumva "trece, în epoca noastră, esteticul printr-o criză". Cine va studia critica deceniului 7 va trebui, desigur, să analizeze felul în care eseurile lui Balotă au tulburat apele și
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
de cîte ori se întîlneau, cu Laudetur, Monseniore. Dar nu pur și simplu apartenența la această familie spirituală o intuiam în eseurile lui, noi, tinerii, care-l citeam pe atunci, ci tensiunea dintre spiritul religios ori chiar mistic și acela filosofic și artistic. Generația mea a pariat, pînă la un punct, pe estetic împotriva filosoficului (sperietoarea marxistă pîndea) și pe rațional contra religiosului (aici pîndea sperietoarea comunistă). Chiar dacă știam că arta își are arcanele obscure în care mintea singură nu pătrunde
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
la această familie spirituală o intuiam în eseurile lui, noi, tinerii, care-l citeam pe atunci, ci tensiunea dintre spiritul religios ori chiar mistic și acela filosofic și artistic. Generația mea a pariat, pînă la un punct, pe estetic împotriva filosoficului (sperietoarea marxistă pîndea) și pe rațional contra religiosului (aici pîndea sperietoarea comunistă). Chiar dacă știam că arta își are arcanele obscure în care mintea singură nu pătrunde, preferam să ne considerăm lucizi, adică imuni la fanatismele ideologice, boala cea mai gravă
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
vrea de la textul său totul sau nimic. însă "filosofarea" sa are grație. Autorul se joacă semnificativ, ca Charles Chaplin în binecunoscutele lui filme-parabolă. Aptitudinea sa de a deschide parcă fără efort, dintr-o exuberanță de moment, neașteptate - și tulburătoare - perspective filosofice asupra existenței poate fi ilustrată cu aproape oricare dintre piesele incluse în culegere. Ne oprim la Limba încărcată, care este o mică bijuterie literară cu irizații filosofice. Piesa are numai două personaje, EROUL și OMUL MIC, eternele două personaje ale
TEATRU SCURT... ȘI CUPRINZĂTOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17388_a_18713]
-
deschide parcă fără efort, dintr-o exuberanță de moment, neașteptate - și tulburătoare - perspective filosofice asupra existenței poate fi ilustrată cu aproape oricare dintre piesele incluse în culegere. Ne oprim la Limba încărcată, care este o mică bijuterie literară cu irizații filosofice. Piesa are numai două personaje, EROUL și OMUL MIC, eternele două personaje ale istoriei umanității. EROUL monologhează un timp, întrucât OMUL MIC nu se simte în stare să participe la un dialog: " Am făcut destule pentru lumea aceasta. Am curățat
TEATRU SCURT... ȘI CUPRINZĂTOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17388_a_18713]
-
transmis criticilor următori, clasați de Lovinescu, o jumătate de secol mai tîrziu, în trei generații maioresciene. Le-am putea adăuga o a patra, după al doilea război mondial. Cu toate deosebirile dintre ei, maiorescienii noștri critici au avut, cu toții, pregătire filosofica sau literară, nu lingvistică. Nici Caracostea, care s-a ocupat de expresivitate, nu era lingvist. Iar Ovid Densusianu, deși era, inaugurează în istoriile noastre literare (cu Literatura română modernă din 1921) critică de idei și de sentimente, fără urmă de
Critica verbală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17942_a_19267]
-
la nivelul unui modernism agonic. ăProfetii negativiă, pe care nu i-au asimilat suficient pentru ca să nu se poată despărți de ei într-un mod fecund, le-au pecetluit soarta. Din păcate, poartă cu toții ăsemnul Fiareiă. Căci, înainte de toate, din motive filosofice, ei n-au putut să depășească planul terorii istorice. Ca niște oameni atît de ădesteptiă să adoarmă sub privirea hipnotica a unui magician minor precum Nae Ionescu (ca să nu mai vorbim de fascinația exercitată asupra lor de Codreanu) este greu
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
de Codreanu) este greu de înțeles. Cu atît mai puțin pot înțelege și mai puțin admite atracția pe care mișcarea legionara a exercitat-o asupra lor. Explicația, nu însă și justificarea acestei adevărate trădări a clericilor spiritului, este de ordin filosofic (și mai profund încă, de ordin moral și religios). Erau epigonii tardivi ai unei filosofii de sfîrșit de veac. Discipoli amatori ai lui Hegel, imitatori întîrziați ai lui Nietzsche, schopenhauerieni dezabuzați, existențialiștii unor ătrăiriă exaltate și vane, sinucigașii ce nu
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
voi să o comentez. Distinsul autor (care mi-a fost bun coleg de studenție, rămînîndu-mi prieten) e, și el, (că, si de curînd, dl. Ion Ianosi, într-o carte pe care am comentat-o) mirat de ciudată realitate a peisajului filosofic românesc de cînd există el și, mai ales, în interbelic și în ultimele două-trei decenii. Și anume coexistența divergență a doua orientări care se respingeau și se resping. Pe de o parte, direcția inaugurată de Maiorescu și continuată de elevii
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
Ion Petrovici, apoi Mircea Florian) scientist-rationalistă și, cu deosebire în interbelic, școala inaugurată de Nae Ionescu și, paralel, cea a lui Blaga. E un fapt incontestabil. La noi, (probabil prin influență franceză) au avut căutare și chiar succes acele lucrări filosofice scrise cu stil, de preferință de cugetători care erau și literați. Într-un amplu studiu din volum, nimerit intitulat Două culturi filosofice, dl. M. Flonta constată existența a două culturi filosofice (literatura și filosofie), determinată de situarea față de materie. Sînt
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
E un fapt incontestabil. La noi, (probabil prin influență franceză) au avut căutare și chiar succes acele lucrări filosofice scrise cu stil, de preferință de cugetători care erau și literați. Într-un amplu studiu din volum, nimerit intitulat Două culturi filosofice, dl. M. Flonta constată existența a două culturi filosofice (literatura și filosofie), determinată de situarea față de materie. Sînt chiar persoane din sfera literaturii, artei, filosofiei, care socotesc că, de fapt, cultura umanista este unică formă de cultură, alții negînd total
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
franceză) au avut căutare și chiar succes acele lucrări filosofice scrise cu stil, de preferință de cugetători care erau și literați. Într-un amplu studiu din volum, nimerit intitulat Două culturi filosofice, dl. M. Flonta constată existența a două culturi filosofice (literatura și filosofie), determinată de situarea față de materie. Sînt chiar persoane din sfera literaturii, artei, filosofiei, care socotesc că, de fapt, cultura umanista este unică formă de cultură, alții negînd total semnificația cunoașterii științifice. De aceea se admite că un
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]