6,294 matches
-
în cartea d-nei Underhill. Mai întâi, trebuie precizat că Underhill abordează cele două dogme - trinitatea și întruparea - din punctul de vedere al teologiei mistice și al fenomenologiei actului mistic. Nae Ionescu se ocupă de ele, în mod declarat, din perspectivă filozofică. Underhill pleacă de la opinia unor mistici - începând cu Augustin - că întruparea este un perpetuu proces cosmic și personal. El a avut loc o dată în plan „fenomenal“, dar se desfășoară etern în planul „realității“. Puntea formată de Hristos între om și
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
poate fi descrisă direct prin exprimarea umană, dominată de imagistica spațială, și trebuie deci exprimată simbolic, aluziv, sugestiv. Nae Ionescu, în schimb, compară limbajul logic convențional cu cel simbolic, discută natura analogică a simbolului în raport cu semnul și reflectează asupra formulării filozofice a adevărurilor mistice - aceasta pe lungimea a trei pagini mari și exclusiv cu instrumentele filozofului. Reaua credință a Martei Petreu se vădește din nou în calificativul de „volubilitate“ pe care îl aplică aici argumentării naeionesciene, când el s-ar fi
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
și sfânt (sau ascet) la el - din perspectiva relevanței lor metafizice. Dacă Underhill se pierde în descriptivism și citate, profesorul român expune sistemic și precis. Chiar și ceea ce preia e redat mai clar și mai interesant din punct de vedere filozofic. De pildă, în cazul primului tip, clasificarea duală a pelerinajului ca material sau geografic și spiritual sau metodic, terminologie care nu se găsește la Underhill. Sau comentariile despre La Divina Commedia a lui Dante, diferite de cele ale autoarei engleze
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
primei părți a cărții acesteia: mistică și psihologie, mistică și magie, mistică și teologie, mistică și simbolism. 3. Cele patru teme nu sunt abordate din perspectiva teologiei mistice și a fenomenologiei actului mistic precum la Underhill, ci în mod explicit filozofic, cu instrumentele și limbajul metafizicii. 4. Discursul lui Nae Ionescu își are propria lui logică și consistență internă. 5. Pozițiile sale filozofice sunt diferite de cele ale lui Underhill, față de care se situează cel mai adesea polemic. 6. În timp ce demersul
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
sunt abordate din perspectiva teologiei mistice și a fenomenologiei actului mistic precum la Underhill, ci în mod explicit filozofic, cu instrumentele și limbajul metafizicii. 4. Discursul lui Nae Ionescu își are propria lui logică și consistență internă. 5. Pozițiile sale filozofice sunt diferite de cele ale lui Underhill, față de care se situează cel mai adesea polemic. 6. În timp ce demersul lui Nae Ionescu e deductiv, fiind redus la un arbore logic cu cât mai puțin frunziș și rămurele, cel al lui Evelyn
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
ortodoxia origenizantă a lui Nae Ionescu. Cartea lui Underhill a putut satisface organul artistic al profesorului român, dar ea rămâne o compilație neaerisită, mult mai apropiată de eseistica literară decât de filozofia sau istoria religiilor. Prelegerile lui Nae Ionescu sunt filozofic superioare, ele urmează un fir logic, deducând și demonstrându și ideile. 5. Cartea mâniei Marta Petreu nu se mărginește să considere drept „plagiată“ doar ultima treime a cursului de metafizică din 1928-1929. O veche înțelepciune ne învață că partea reflectă
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
și credința că în actualul stadiu cultural al țării noastre o doctrină intuitivă-mistică nu ar fi cea potrivită. Țările cu veche cultură consolidată pot suporta mai lesne acest triumf provizoriu al instinctelor vitale și al extazului, sub forma unor teorii filozofice. Nouă ne convine mult mai bine o teorie raționalistă, în orice caz o filozofie în care rațiunea logică își păstrează prestigiul ei nevătămat.“ Într-adevăr, Petrovici consideră că metoda fundamentală a metafizicii este cea „empirio-raționalistă“, a cărei expresie supremă se
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
că metoda fundamentală a metafizicii este cea „empirio-raționalistă“, a cărei expresie supremă se găsește în știință. În ceea ce privește religia, aceasta nu ar fi decât „practica metafizicii“, iar partea ei doctrinară, dogmatică, ar reprezenta doar o metafizică învechită, depășită de „progresul cugetării filozofice“. La fel ca în cazul Misticii lui Underhill, Marta Petreu caută și în monografia lui Chevalier paralelisme cu orice preț, nu doar în textul lui Bergson, ci și în cel al comentatorului său. Rezultatul: șapte instanțe. Dar ea se folosește
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
inspirații, necum pe aceea a unui plagiat. Nici nu avea cum să fie altfel. În scrisorile trimise de Nae Ionescu din Germania logodnicei sale - scrisori întru totul private -, Bergson apare numai ca o referință negativă: un gânditor ale cărui „scamatorii filozofice“ le respinge și de ale cărui „greșeli“ ține să se ferească. Trimiterile pe care le face la el în articole sunt scurte, tangențiale și nu relevă vreo simpatie, ci dimpotrivă, ascund cel mai adesea ironie sau reproș. E adevărat că
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
dezamăgiți că nu au găsit în el un bergsonian. Concluzia îi este de fapt premiză: „Nae Ionescu s-a referit explicit la Bergson în prelegerile sale, polemizând cu acesta. Dar polemizează într-un fel aparte: îi atribuie idei și soluții filozofice pe care bergsonismul nu le are, apoi le respinge, conchizând că filozofia lui Bergson este o «direcție antimetafizică».“ După cum am arătat, ideile invocate nu sunt contribuții personale ale lui Bergson. De altfel, despre originalitatea acestuia, Blaga a scris câteva rânduri
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
și interpretare. Trebuie să recunoaștem însă că efortul ei este remarcabil, atât prin cantitate, cât și prin resursele de virtuozitate persuasivă puse în joc. Sursele sunt cele care nu au prea ajutat-o. Un autor cu o mai largă cultură filozofică și cu stăpânirea limbii germane ar fi putut ajunge la un rezultat mai bun. Dar nu mai adevărat. 6. Apocalipsa după Marta Așa cum am văzut, afirmația că cele opt (sau nouă) ultime prelegeri ale cursului lui Nae Ionescu sunt „împrumutate
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
fost recreate și integrate propriei înțelegeri a lumii într un mod atât de organic, încât nu se mai pot distinge de ideile dobândite în mod nemijlocit. Decurge, deci, că este nu numai îndoielnic, dar și inutil în ordinea construcției sale filozofice să contabilizeze autorii care i-au servit ca punct de plecare pentru idei personale (și nu căutat originale). Marta Petreu înregistrează mărturisirea lui Nae Ionescu, dar numai în ultima versiune a textului ei și doar pentru a-i găsi o
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
de demonstrabilitate (ca să nu spunem plauzibilitate). Aruncarea diferențelor dintre cele două texte în contul memoriei imperfecte a Profesorului nu se susține. Analiza comparativă pe care am întreprins-o mai sus arată că originalitatea lui Nae Ionescu constă în interesante discuții filozofice de care Underhill e cu totul străină, dar și, adesea, într-o expunere filozofic superioară a ideilor și tipologiilor preluate din cartea autoarei engleze. În această din urmă privință o exegeză mai poetică ar putea vorbi chiar de un „plagiat
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
memoriei imperfecte a Profesorului nu se susține. Analiza comparativă pe care am întreprins-o mai sus arată că originalitatea lui Nae Ionescu constă în interesante discuții filozofice de care Underhill e cu totul străină, dar și, adesea, într-o expunere filozofic superioară a ideilor și tipologiilor preluate din cartea autoarei engleze. În această din urmă privință o exegeză mai poetică ar putea vorbi chiar de un „plagiat prin anticipare“ comis de Evelyn Underhill. În operația de a dovedi intenționalitatea plagiatului Marta
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
limitat. În condițiile recuperării libere a culturii interbelice era nevoie de un nou proces și de o pedeapsă considerabil mai aspră. Nu puțini au fost cei care au cerut, cu subiect și predicat, condamnarea in toto a gândirii sale, atât filozofice, cât și politice, de la un capăt la altul, fără distincție de etape, nuanțe și glisări. Marta Petreu însăși nu crede că „identitatea și conștiința de sine a românității ori numai a unei părți a intelectualității române trebuie să se regăsească
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
literare sarcina de a lămuri această parte ascunsă a problemei. Nu putem totuși să nu constatăm aici că, de îndată ce Nae Ionescu și discipolii săi au început a fi reeditați în România postcomunistă, vechii adversari ai acestora sau ai pozițiilor lor (filozofice, existențiale, politice) s-au regrupat în jurul câtorva contemporani pe care au încercat să-i contrapună ca alternativă mai bună. Privilegiați au fost C-tin Rădulescu Motru și Mircea Florian, cu care Nae Ionescu s-a aflat în opoziție filozofică deschisă
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
lor (filozofice, existențiale, politice) s-au regrupat în jurul câtorva contemporani pe care au încercat să-i contrapună ca alternativă mai bună. Privilegiați au fost C-tin Rădulescu Motru și Mircea Florian, cu care Nae Ionescu s-a aflat în opoziție filozofică deschisă (Tudor Vianu, D.D. Roșca, Mihai Ralea, care jucaseră același rol în perioada comunistă, aveau credibilitatea uzată de colaborarea cu dictatura roșie). În special Mircea Florian - care, în anii ’30 și ’40 ai secolului trecut, a elaborat lucrări filozofice ideologic
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
opoziție filozofică deschisă (Tudor Vianu, D.D. Roșca, Mihai Ralea, care jucaseră același rol în perioada comunistă, aveau credibilitatea uzată de colaborarea cu dictatura roșie). În special Mircea Florian - care, în anii ’30 și ’40 ai secolului trecut, a elaborat lucrări filozofice ideologic opuse școlii lui Nae Ionescu - a fost promovat drept întâiul „filozof științific“ român, formulă considerată premiul maxim pe care Universul îl poate acorda unui cugetător din spațiul mioritic. Or, Marta Petreu este colaboratoarea și / sau admiratoarea unora dintre acești
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
a fi „descoperite“. Departe de noi gândul de a deschide proces de plagiat acestor bravi supraviețuitori. E vorba doar de a pune în lumină atitudinea diferită față de posibile plagiate și împrumuturi nemărturisite ale altor autori importanți, dar lipsiți de actualitate - filozofică, ideologică, simbolică. Spre deosebire de ei, Nae Ionescu nu e un bătrân „corsar al minții“ retras cuminte în insula vremii sale, ci un mereu tânăr calpuzan de idei, care refuză să dispară din „identitatea și conștiința de sine a românității“. De aceea
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
exagerări și măsluiri. Corectitudinea politică o bate pe cea științifică. La tălpi. V Critica originalității pure. Actul trei Pentru echilibrarea perspectivei istoriografice și comparatiste, care a dominat discuția până acum, am fost tentați să abordăm chestiunea și dintr-un unghi filozofic: funcția epistemologică a plagiatului. Am fi început desigur cu întrebarea: în ce măsură plagiatul de care e suspectat filozoful poate fi un instrument de cunoaștere? Sau în ce măsură reprezintă el un act erotic (ilicit, pervers, ratat?) și un impuls creator? Am fi trecut
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
le face la Schopenhauer în articole și cursuri universitare nu trădează nimic din intensa simpatie de la 1914, iar la seminar (1921-1922) va discuta doar critica epistemologiei kantiene din Über die vierfache Wurzel des Satzes vom zureichenden Grunde. Totuși această dragoste filozofică de tinerețe arată că sursa asemănărilor - atât de generale, de altfel - care s-au găsit între Bergson și Nae Ionescu se cuvine căutată mai degrabă în opera gânditorului de la Frankfurt. După război atitudinea sa față de originalitate în filozofie e în
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
într-o ordine naturală, adică dacă le armonizezi, rezultatul este ca și cum ar fi al dumitale. Acesta trebuie să vă fie, în adevăr, un fel de criteriu de conducere în activitatea d-voastră, pentru că numai atunci puteți să valorificați această activitate filozofică, să o folosiți în adevăratul ei sens și în adevărata ei nevoie, care nu este aceea de a epata pe cineva, de a scrie cărți groase, ci tocmai necesitatea aceasta de a te subția pe tine din punct de vedere
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
decât originalitatea. Desigur aceasta poate fi contestată și contrazisă, mai ales de către teoriile legaliste și juridice ale plagiatului. În acest caz, calea acuzației rămâne deschisă și facilă. Dacă, însă, judecăm construcția metafizică naeionesciană prin prisma propriei lui viziuni asupra creației filozofice, chestiunea originalității și a plagiatului nu se mai pune. Sau se pune, dar în cu totul alt fel de cum au făcut-o până acum acuzatorii săi. Ca oricare alt gânditor, și Nae Ionescu și-a avut izvoarele sale. Influențe, idei
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
frivolitate, în liniștea sfidătoare, în exemplele pe care le dă, în erudiția din toate domeniile, în faptul că vorbește tinerilor și oamenilor de ceea ce îi doare, în amestecul de revoluționarism și ordine, de colectivism și orgoliu individual, în înalta cultură filozofică etc.“ Chiar dacă putem fi în dezacord cu unele dintre elementele pe care Băncilă le consideră a alcătui originalitatea lui Nae Ionescu, în ansamblul ei caracterizarea se cuvine așezată printre cele mai reușite portrete ale sale. În concluzie, e foarte important
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
finalitate: epistemologică, etică, juridic-administrativă sau politică. Când survine postum, măsurile juridice sau administrative nu mai reprezintă o motivație. În cazul lui Nae Ionescu ea era menită să demonstreze (sau să confirme) lipsa lui desăvârșită de originalitate și, deci, de valoare filozofică. Marta Petreu conclude fără echivoc: era original doar în viața personală, în prelegerile universitare nu era decât un „plagiator și compilator de filozofi occidentali“. Disproporția dintre prestigiul filozofic de care s-a bucurat și „demonstrata“ lipsă de originalitate implică faptul
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]