9,041 matches
-
mai poate vinde și nici cumpăra pentru că el nu mai există ca obiect. Artistul plastic a îmbrăcat, într-un fel, haina actorului, dar a unuia care își joacă propriul său scenariu, își reproduce propriile idei și refuză proiectului său orice finalitate. El renunță la materialele sale consacrate, renunță la suporturile cunoscute, se apleacă spre realitatea imediată și intră voluntar în malaxorul ei. Orice obiect îi poate fi util, orice ma-te-rial poate fi recuperat, folosit provizoriu și apoi, ca în paleolitic, abandonat
Privirea și gestul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7277_a_8602]
-
de "sinteze", ca și, bineînțeles, iritarea în raport cu "rolul formativ" al cronicarului l-au hărțuit pe acesta și nu fără urmări. Văzut ca o rudă săracă, foiletonistului i-a fost pusă în chestiune autoritatea deranjantă, sub pretextul unor cerințe cînd de finalitate (sinteza monumentală, obelisc al victoriilor socialismului), cînd de metodă (critica structuralist-semiotică, tolerată atunci cînd cea marxizantă nu mai putea fi instaurată prin lovirea pumnului în masa de scris). I se prescria o încruntată "obiectivitate", dacă nu propagandistică măcar scientizantă. Era
Eternul Aristarc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7315_a_8640]
-
și un fel de nemurire și de eternitate - aceea a clonei, a unui univers-clonă. Problema pe care o pune istoria nu este faptul că ar fi luat sfîrșit, așa cum spune Fukuyama, ci, din contră, că nu va avea sfîrșit - deci finalitate. Trăim întotdeauna cu iluzia că ceva va avea sfîrșit, că va dobîndi atunci un sens, că va permite să restituim, retrospectiv, originea și că, prin acest început și prin acest sfîrșit, va îngădui jocul cauzelor și efectelor. " (p. 59) Pentru
O spiralădin cuvinte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7331_a_8656]
-
încheiere. Cred însă că am parcurs un itinerar în care termenii - moartea, fatalul, femininul, simularea - s-au metabolizat unii în alții, parcurgînd un fel de spirală. N-am avansat nici măcar cu un pas pentru a ne apropia de o eventuală finalitate. N-am făcut decît să parcurgem o serie de paradigme care nu-și află sfîrșitul și care nu își primesc finalitatea decît în momentul în case se metamorfozează. Căci, dacă mor conceptele, ele mor de propria lor moarte frumoasă, dacă
O spiralădin cuvinte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7331_a_8656]
-
parcurgînd un fel de spirală. N-am avansat nici măcar cu un pas pentru a ne apropia de o eventuală finalitate. N-am făcut decît să parcurgem o serie de paradigme care nu-și află sfîrșitul și care nu își primesc finalitatea decît în momentul în case se metamorfozează. Căci, dacă mor conceptele, ele mor de propria lor moarte frumoasă, dacă pot spune așa, trecînd de la o formă la alta - ceea ce continuă să fie cel mai potrivit mod de a gîndi. Nu
O spiralădin cuvinte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7331_a_8656]
-
ca întreg, "setul complet de reguli după care ființa umană dă formă și sens universului său, și în absența cărora nici una nu ar exista". Neuroștiința ar putea fi de ajutor în explicarea acestui neajuns. Dacă procesarea limbajului care are ca finalitate organizarea mesajului în structuri coerente este un proces care se desfășoară în emisfera cerebrală stîngă, căutarea și identificarea sensului, atît în receptor cît și în transmițătorul de mesaje, sînt apanajul emisferei drepte. O comparație între cele două jumătăți ale creierului
Despre dilemele semnificației by Laura Carmen Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7351_a_8676]
-
medii/mediocre (în Engl."middling America")" (S. Abell). Personajele din romanele sale aparțin și ele "mijlocului", "obișnuitului", "cotidianului" și ca atare pot deveni un loc în care înfruntarea extremelor și ambiguitățile legate de responsabilitate, alegere, culpă, eroare, rătăcire, irosire, credință, finalitatea morții sunt generatoare de dileme și de spaimă existențială ("angst"). Centaurul (National Book Award, 1963), unul din romanele cele mai complexe, unde relația autobiografică tată-fiu este abordată din perspectiva mitului clasic al centaurului Chiron, profesorul lui Ahile, care renunță la
John Updike și „mijlocul“ dilematic by Rodica Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/7630_a_8955]
-
adică în ultimul an al vieții artistului. Deși acest text se așază într-o continuitate perfectă cu Ideologia artei, cel puțin în ceea ce privește construcția lui, dinamica intelectuală și codul stilistic, el se detașează, totuși, de aceasta, prin natura observațiilor și prin finalitatea analizei. Dacă într-un sistem teoretic mai larg, Ideologia artei, cea care privește nașterea și rațiunea adîncă a formei artistice, ar putea fi socotită secvența ontologică a gîndirii artistului, Realismul constructiv, prin orientarea sa netă către componenta morală a creației
Hans Mattis Teutsch, de la Ideologia artei la Constructivismul social by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7483_a_8808]
-
însăși. Cel mai grav lucru ce ți se poate întîmpla este să ieși din labirint. Așadar, o febrilitate a comunicării în care actul comunicării e mai important decît mesajul comunicat. Schimbarea de semnale contează, nu conținutul lor. Repeziciunea gesturilor, nu finalitatea lor. Prins într-o astfel de cușcă digitalică, omul devine o verigă într-un lanț, o secvență dintr-un șir de secvențe, un nod printre miliardele de noduri ce sunt legate, planetar, prin conexiuni și mesaje. Și totuși, caruselul e
În pragul mutației by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7261_a_8586]
-
și, la o analiză mai atentă el chiar o face, dar joaca lui este una gravă, el posedînd acel spirit ludic care ține de reflexul fundamental de viață și nu de unul strict tehnic și gratuit, fără miză și fără finalitate. Această joacă se extinde și în spațiul care privește scopul imediat al reprezentării, situat ambiguu, undeva la intersecția motivului cu limbajul, pictorul neinteresîndu-se nici de motivul în sine, dar nici de limbajul pur și autist. Controlînd, însă, cu multă abilitate
Expresionismul și codurile spirituale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7140_a_8465]
-
o perfectă racordare la poeticile modernității, înțelese în spiritul lor originar, prin intermediul unei voințe de rigoare care e constitutivă spiritului reflexiv al poetului și teoreticianului cerchist. Viziunea asupra limbajului este una orfică, eseistul atribuind cuvântului o amplitudine vizionară și o finalitate mitopoetică: Când la întrebarea nietzsceiană: ŤCine vorbește?ť, un Michel Foucault răspunde: ŤCuvântul vorbeșteť, funcția mitopoetică este implicit afirmată; mai mult. Limbajul însuși devine prima ființă mitologică a lumii moderne; ființă activă și metaforică, al cărei glas pare doar a
Eseistica lui Ștefan Aug. Doinaș by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/7176_a_8501]
-
ea (fantezia, n.m., I.B.) vrea să-și impună propriu adevăr; în locul discursului logic, ea își făurește o nouă formă de expresie, în locul unui instrument deja constituit, ea își inventează clipă de clipă limbajul". Preocupat fără încetare de legile, mecanismele și finalitățile actului poetic, Ștefan Aug. Doinaș ne oferă imaginea unui eseist subtil și rafinat, al cărui scris îmbină neîncetat frenezia conceptuală și tonul măsurat, echidistant, dublat de o frază critică austeră, cu contur apolinic neîndoielnic.
Eseistica lui Ștefan Aug. Doinaș by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/7176_a_8501]
-
adevărului". Drept care acesta se cuvine a se propune ca "un model existențial ideal în raport cu provocările, dar și cu exigențele veacului". Fără a i se cere o demisie din cercul superior al intereselor sale dezinteresate, deosebite de cele ale vieții cu finalități pragmatice, intelectualul nu poate a nu fi judecat și prin prisma raportărilor sale la contextul epocal. Cultura e o formă de viață în gradul în care valorile sale sunt trăite, metamorfozate în "atitudini spirituale manifeste și constante". Referindu-se la
Mărturiile Doinei Cornea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7177_a_8502]
-
masa credală. ... 43. Intimata-reclamantă a arătat că art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 statuează că se suspendă exclusiv judecata cererilor împotriva debitoarei în insolvență, nu și a celor formulate pentru apărarea intereselor sale. Or, acțiunea formulată are ca finalitate protejarea patrimoniului său în procedura obligatorie impusă de Legea nr. 101/2016. ... 44. Scopul art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 constă în a supune examinării judecătorului-sindic toate creanțele asupra patrimoniului unei societăți în insolvență, fără a stipula că
DECIZIA nr. 16 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254964]
-
a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și tribunalele București, Ilfov, Ialomița, Giurgiu, Constanța, Vaslui, Neamț, Maramureș și Sibiu). ... 55. S-a argumentat că acțiunea în executarea contractului de achiziție publică formulată de debitoarea în insolvență are ca finalitate protejarea patrimoniului său. Nefiind o acțiune care să vizeze valorificarea unei creanțe împotriva debitoarei, nu este incident cazul de suspendare prevăzut de art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014. ... 56. Cu privire la a doua chestiune de drept, într-
DECIZIA nr. 16 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254964]
-
intrarea în insolvență a liderului unei asocieri, parte într-un contract de achiziție publică, nu determină suspendarea acțiunii sale în executarea contractului respectiv, argumentându-se că acțiunea în executarea contractului de achiziție publică formulată de debitoarea în insolvență are ca finalitate protejarea patrimoniului său; nefiind o acțiune care să vizeze valorificarea unei creanțe împotriva debitoarei, nu este incident cazul de suspendare prevăzut de art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014. ... 83. Totodată, punctul de vedere exprimat de instanța de trimitere
DECIZIA nr. 16 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254964]
-
practică a celor dispuse de instanța judecătorească. În consecință, Președintele României nu interferează în activitatea puterii judecătorești, ci se menține în cadrul constituțional configurat prin prevederile art. 80 din Legea fundamentală, fără să nesocotească exigențele principiului separației puterilor în stat. Finalitatea referirii la Președintele României, din cuprinsul formulei executorii, o reprezintă buna funcționare a mecanismului justiției prin asigurarea eficientei concretizări a deciziilor instanțelor judecătorești, ca expresie a colaborării dintre puterea executivă și cea judecătorească, nicidecum ca o intruziune a șefului statului
DECIZIA nr. 1 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255577]
-
pct. 25). Aceasta a amintit că a statuat deja, într-o decizie pronunțată la 21 august 2015, că recursul constituie o cale extraordinară de atac ce permite controlul legalității hotărârilor judecătorești definitive, în temeiul unor motive prevăzute expres de lege, finalitatea acestuia fiind aceea de a înlătura erorile de drept comise de instanțele de apel. Aceasta a considerat că avocații care reprezintă părțile civile în cadrul unui proces penal nu se numără printre titularii dreptului de a promova această cale extraordinară
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
să fie efectuate ca acte de comerț și aceste operațiuni financiare, ca acte de comerț, să fie incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește respectiva persoană. Interzicerea unor asemenea operațiuni financiare, ca acte de comerț, are ca finalitate atât asigurarea respectării principiilor economiei de piață și a libertății economice, cât și protejarea demnității persoanelor care ocupă anumite funcții/atribuții/însărcinări publice, obiectul juridic al infracțiunii prevăzute de dispozițiile art. 12 lit. a) teza întâi din Legea nr. 78/2000 constituindu-l
DECIZIA nr. 210 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259132]
-
Apreciază că abordarea mult mai tehnicizată și restrictivă afectează dreptul de acces la justiție, în condițiile în care se pune problema nu numai a demarării unei proceduri judiciare, ci și a rezultatului acesteia, și anume a scopului primar și a finalității primordiale a actului de justiție, de a asigura sentimentul general de dreptate în cadrul societății și în fiecare caz particular. Consideră că o normă care este mult mai restrictivă și limitativă poate apărea ca inadecvată finalității sale. În concluzie, apreciază
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
scopului primar și a finalității primordiale a actului de justiție, de a asigura sentimentul general de dreptate în cadrul societății și în fiecare caz particular. Consideră că o normă care este mult mai restrictivă și limitativă poate apărea ca inadecvată finalității sale. În concluzie, apreciază că noua soluție legislativă, tehnică, formalistă și inadecvată contextului social general și realităților sociale pe care trebuie să le reglementeze, restrânge accesul la justiție și încalcă egalitatea în drepturi, punând capăt unei îndelungate tradiții juridice în
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
nu constituie un instrument juridic de garantare a libertății individuale (circumscris cazurilor și condițiilor prevăzute de lege), ci de reparare a încălcării acesteia. ... 27. Curtea a reamintit, de asemenea, în Decizia nr. 136 din 3 martie 2021, că rațiunea și finalitatea existenței statului se fundamentează pe valorile supreme consacrate prin art. 1 alin. (3) din Constituție, iar printre acestea se numără și dreptatea, care asigură nu doar buna funcționare a statului, dar și încrederea societății în acțiunea acestuia, în speță, în
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
în limitele prevederilor constituționale și legale, astfel încât să fie respectate atât procedurile normate prin lege, cât și drepturile și libertățile fundamentale, principiile de drept și valorile supreme prevăzute în Constituție. Orice acțiune a statului, chiar legală fiind, dacă prin finalitatea ei devine injustă/nedreaptă pentru cetățean, trebuie însoțită de un remediu normativ corespunzător în vederea restabilirii stării de dreptate atât în privința persoanei în cauză, cât și pentru societate. Întrucât valorile supreme consacrate prin art. 1 alin. (3) din Constituție reprezintă
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
vedere și împrejurarea că normele de salarizare anterioare au eliminat deja unele disfuncționalități salariale, răspunzând totodată constrângerilor financiare bugetare. De asemenea, apreciază că o aliniere progresivă permite și o identificare mai riguroasă a situațiilor discriminatorii. Ca atare, norma are ca finalitate tocmai înlăturarea discriminărilor. De prevederile art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017, care garantează nediscriminarea prin plafonarea salariilor la cele din grila din anul 2022, moment față de care se dorește alinierea salariilor, autorii excepției doresc să se folosească
DECIZIA nr. 618 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251358]
-
de prima Cameră sesizată să fie dezbătut(ă) în Camera decizională, unde i se pot aduce modificări și completări. În acest caz, Camera decizională nu poate însă modifica substanțial obiectul de reglementare și configurația inițiativei legislative, cu consecința deturnării de la finalitatea urmărită de inițiator (Decizia nr. 624 din 26 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 937 din 22 noiembrie 2016, paragraful 34, Decizia nr. 89 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]