987 matches
-
el. Suntem în divorț. I-a sucit mințile un agent imobiliar... Cam de șase luni mănânc sandviciuri cu tuna de trei ori pe zi. Nu au absolut nici un gust... Omul se satură, crede-mă. - Bine că nu ai probleme cu fiscul, îl încurajez eu cu mult tact. Cu fiscul e mult mai complicat decât cu nevasta. Nevastă mai găsești... - Cine spune că nu am probleme? pronunță el rar. Am probleme și încă cum! Mi-au recalculat o diferență care, împreună cu amenda
SCHIŢE UMORISTICE (45) – APĂ DE PLOAIE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377373_a_378702]
-
un agent imobiliar... Cam de șase luni mănânc sandviciuri cu tuna de trei ori pe zi. Nu au absolut nici un gust... Omul se satură, crede-mă. - Bine că nu ai probleme cu fiscul, îl încurajez eu cu mult tact. Cu fiscul e mult mai complicat decât cu nevasta. Nevastă mai găsești... - Cine spune că nu am probleme? pronunță el rar. Am probleme și încă cum! Mi-au recalculat o diferență care, împreună cu amenda, cu dobânda și cu conexarea se ridică la
SCHIŢE UMORISTICE (45) – APĂ DE PLOAIE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377373_a_378702]
-
HARRY ROSS - GÂNDURI REBELE (20) - IARĂȘI ȘI IARĂȘI DESPRE BANI Autor: Harry Ross Publicat în: Ediția nr. 1911 din 25 martie 2016 Toate Articolele Autorului • Nimeni nu se desparte de bani pentru nepotrivire de caracter. • Bine că banii nu vorbesc. Fiscul i-ar ancheta mereu. Ceea ce unii câștigă, alții risipesc. Acesta se cheamă echilibru financiar. • Din praf nimeni n-a făcut bani, dar din bani, mulți au făcut praf. • Fără bani, viața ar fi prea uscată. • Adevărta bogăție e în suflet
GÂNDURI REBELE (20) – IARĂŞI ŞI IARĂŞI DESPRE BANI de HARRY ROSS în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378576_a_379905]
-
de iubire.... XXXIII. HARRY ROSS - GÂNDURI REBELE (20) - IARĂȘI ȘI IARĂȘI DESPRE BANI, de Harry Ross, publicat în Ediția nr. 1911 din 25 martie 2016. Nimeni nu se desparte de bani pentru nepotrivire de caracter. Bine că banii nu vorbesc. Fiscul i-ar ancheta mereu. Ceea ce unii câștigă, alții risipesc. Acesta se cheamă echilibru financiar. Din praf nimeni n-a făcut bani, dar din bani, mulți au făcut praf. Fără bani, viața ar fi prea uscată. • Adevărta bogăție e în suflet
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381318_a_382647]
-
Banul se lipește de ban ca zilele de an. Hoții se gândesc și la ziua de mâine. Ei fură banul cu sacul. Citește mai mult • Nimeni nu se desparte de bani pentru nepotrivire de caracter.• Bine că banii nu vorbesc. Fiscul i-ar ancheta mereu.• Ceea ce unii câștigă, alții risipesc. Acesta se cheamă echilibru financiar.• Din praf nimeni n-a făcut bani, dar din bani, mulți au făcut praf.• Fără bani, viața ar fi prea uscată.• Adevărta bogăție e în suflet
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381318_a_382647]
-
familie își avea animalele ei: oi pentru carne, lapte și lână, cultivând și bumbacul, cai și măgari pentru tracțiune, pentru deplasarea la târguri și pentru diferitele treburi cu oficialitățile, pentru că plata impozitelor se făcea la Lipnița, unde se aflau Primăria, fiscul etc. Apoi mai aveau și porci pentru carne, vaci pentru lapte și carne și păsăsri de curte. Români ardeleni ce aveau multă pricepere în a-și duce o viață de familie lipsită de griji. În câte case am intrat nu
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
producție de serie De micșorat suferința pe cât se poate Cu tarif de mercurial - fiecăruia după durata Și răbdarea de a fi mers până la capăt !... Bonus: rezistența intră-n costul biletului Casierița a fugit cu bonierul înseriat Înțeleasă cu tartorul de la fisc ... Un afișaj cu litere de-o șchioapă Întoarce privirile trecătorilor: Publicitate, noul manager are grijă de voi Serviți-vă gratis, cu răbdări prăjite ... Referință Bibliografică: costuri și complicități / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 696, Anul II
COSTURI ŞI COMPLICITĂŢI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345032_a_346361]
-
copiii pleacă pe rând, iar părinții îmbătrânesc prea repede și se duc apoi, după legea firii, devin ulterior mărul discordiei între moștenitori. Hai, banii îi mai împarți dacă ai un avocat bun, îi plătești procente impertinente și lichidezi datoria la fisc! Oricât ar rămâne de puțini, tot găsești o gaură de astupat în buget. Desigur, fără ceartă și ruperea relațiilor între cei care se bucură a fi din același sânge și din aceeași carne, mai rar! Cine a pus laba pe
MAGDALENA BRĂTESCU [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
copiii pleacă pe rând, iar părinții îmbătrânesc prea repede și se duc apoi, după legea firii, devin ulterior mărul discordiei între moștenitori. Hai, banii îi mai împarți dacă ai un avocat bun, îi plătești procente impertinente și lichidezi datoria la fisc! Oricât ar rămâne de puțini, tot găsești o gaură de astupat în buget. Desigur, fără ceartă și ruperea relațiilor între cei care se bucură a fi din același sânge și din aceeași carne, mai rar!Cine a pus laba pe
MAGDALENA BRĂTESCU [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
producție de serie De micșorat suferința pe cât se poate Cu tarif de mercurial - fiecăruia după durata Și răbdarea de a fi mers până la capăt !... Bonus: rezistența intră-n costul biletului Casierița a fugit cu bonierul înseriat Înțeleasă cu tartorul de la fisc ... Un afișaj cu litere de-o șchioapă Întoarce privirile trecătorilor: Publicitate, noul manager are grijă de voi Serviți-vă gratis, cu răbdări prăjite ... Citește mai mult Costuri și complicități Curg șiroaie lacrimi de piatrăPoate sunt borne pentru un drum de
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
afacere -Un atelier cu producție de serieDe micșorat suferința pe cât se poateCu tarif de mercurial - fiecăruia după duratași răbdarea de a fi mers până la capăt !...Bonus: rezistența intră-n costul biletuluiCasierița a fugit cu bonierul înseriat înțeleasă cu tartorul de la fisc ...Un afișaj cu litere de-o șchioapă întoarce privirile trecătorilor:Publicitate, noul manager are grijă de voiServiți-vă gratis, cu răbdări prăjite ...... VIII. BI(ZI)GOTUL POLITIC..., de George Nicolae Podișor , publicat în Ediția nr. 694 din 24 noiembrie 2012
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
deloc strălucită. Clienții nu mai aveau bani, nu există nicio activitate economică din care ar fi putut să trăiască, precum o face un jurist din lumea liberă. Lucrurile ajunseseră până într-atât încât pentru a-și putea plăti datoriile la fisc, familia a fost nevoită să ia împrumuturi de la oameni care plecau în Israel, împrumuturi plătite ulterior noilor veniți de către un membru al familiei, din Israel. Soția lui Dădu a început să lucreze ca profesoară de liceu, obținând după trei ani
D A D U de ELY LAZĂR în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372055_a_373384]
-
își plătesc singuri cărțile, că nicio editură nu se încumetă să-i tipărească ca nu cumva să se trezească vreun geniu literar și să ceară dreptul de autor ca apoi să-i plimbe de la Ana la Caiafa justiția independentă și fiscul să-i pândească mai ceva ca Ali Baba și cei 40 de ucenici ai lui dacă nu aș avea dreptate România ar fi plină cu români parlamentul ar fi plin cu patrioți, nu cu patrihoți am avea legi bune și
DACĂ NU AŞ AVEA DREPTATE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374650_a_375979]
-
la pantaloni ca să dovedești că ești bărbat (Nae Cernaianu), • Și furtul e o artă la care lumea păcălită aplauda. • Un avantaj al vinului este că face omul să încurce cuvintele cu gândurile (Samuel Johnson). • Și dracul și dumnezeu lucrează la fisc... • Coșul de gunoi al Istoriei este foarte încăpător. • Suflet mucegăit! • Întâi am fost fiica tuturor, apoi sora, mama... Și am ieșit la pensie, că nu am avut putere să fiu bunica tuturor (Beatrice Vaisman). • Gura bate fundul! Nu cumva cu
APLAUZE & GRATIS de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374665_a_375994]
-
capitația și taxa pe bunuri percepută de patru ori pe an sînt mai mult decît o rearanjare a complexităților anterioare. Aceasta este precedată de un recensămînt al populației și pune capăt unui sistem de fiscalitate sătească de tip colectiv. Agenții fiscului intră cu forța în așezările sătești pentru a impune autoritatea statului în fața puterii locale a boierilor asupra pămînturilor și șerbilor. Boierii protestează, însă mai apoi se supun. Zdrobiți de impozite și ruinați, șerbii fug de pe marile domenii. Reforma are drept
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
zece pogoane pământ pe vro moșie au fost înscriși în colegiul I. Au votat și ales - pentru guvern se-nțelege - trei-patru ani de-a rândul, fără să plătească nici o dare, necum cea corespunzătoare colegiului în care fuseseră înscriși. În sfârșit fiscul procedează la încasarea dării restante. Abia atunci se dovedește însă în fața cui stă. Casa e de mult vândută, cele zece pogoane asemenea, onorabilul alegător al colegiului I e un om care n-are nici o avere și care ar trebui să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în exercițiul funcțiunilor lor. Iată dar viitorul ce ne așteaptă: controlul exercitat de-un stat străin asupra percepției dărilor vamale și de navigațiune și o organizație întreagă de biurouri de reclamație a căror activitate să fie neîntrerupt îndreptată în contra activității fiscului nostru. Comunicatul de mai sus, iscălit de d. Kremer, ministru de comerț al Austriei, e, pare-ni-se, destul de elocuent pentru a arăta până unde se pot ridica, sub un guvern roșu, pretențiile de internaționalitate și de prerogative consulare. Pe când
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în lista colegiului I. Dar nu plătește dare un semestru, și e păsuit, trece al doilea, și e iar păsuit, tot așa al treilea, al patrulea; trec c-un cuvânt ani la mijloc până ce-n sfârșit patriotul e urmărit de fisc. Când colo, ia de unde nu-i. Se constată, la urma urmelor, că patriotul e sărac, dar că, în cei câțiva ani în cari se bucurase de-o aureolă escamotată, și-a speculat votul său în modul cel mai rentabil cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sporit, cu toate că pe unele locuri s-a mai încărcat ceva, însă cu toată sporirea, n-a ajuns la adevărata evaluare a producerii proprietății sale. Legea pentru facerea recensimîntului zice că comisiunile locale de recensimînt se compun dintr-un delegat al fiscului și din trei contribuabili din cei mai impuși ai localității, cari să meargă la fața locului să fixeze o zi când să asculte pe proprietar și apoi să proceadă la evaluațiune, având în vedere sau catastișele de exploatare sau, în lipsa
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
spre a se pune în aplicare cu începutul anului 1881; și s-a început cam pe la aprilie trecut. Timpul în care trebuia să se facă acest recensimînt fiind prea scurt nu mai erau suficiente mijloacele ordinare ale agenților fiscali, căci fiscul, trebuind să fie reprezentat prin controlorii din districte, cari sânt oameni cari au ocaziunea a cunoaște cum merge averea publică, în țară, s-a învoit printr-o lege ca fiscul, pentru a putea face acest recensimînt repede, să poată lua
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu mai erau suficiente mijloacele ordinare ale agenților fiscali, căci fiscul, trebuind să fie reprezentat prin controlorii din districte, cari sânt oameni cari au ocaziunea a cunoaște cum merge averea publică, în țară, s-a învoit printr-o lege ca fiscul, pentru a putea face acest recensimînt repede, să poată lua și persoane străine lucrărilor financiare. Aceasta a fost o greșală; căci, după cum este în genere cunoscut că avem foarte puțini oameni cari să aibe cunoștințe speciale, cerute neapărat pentru asemeni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
este în genere cunoscut că avem foarte puțini oameni cari să aibe cunoștințe speciale, cerute neapărat pentru asemeni lucrări, și guvernul, constrâns de-a face recensimîntul repede, a avut recurs la persoane necompetente, s-a cerut primarilor de-a da fiscului funcționari pentru aceasta. De ce fel de funcționari puteau dispune primăriile? De niște juni, buni poate pentru altceva, dar foarte departe de-a poseda cunoștințele necesare; departe de-a cunoaște măcar din practică ce va să zică o falce de arătură, cât produce
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lacrămile în ochi, căci nu se voia a li se recunoaște dreptatea ce o aveau. Dar ce erau și aceste comisiuni de apel? În teorie ele ar putea fi considerate ca bine compuse; căci figurează în ele un reprezentant al fiscului care este casierul general al județului, un reprezentant al autorității locale, un membru al comitetului {EminescuOpXI 430} permanent, care se consideră ca un reprezentant natural al proprietății mari și mici din județ, un membru al tribunalului de județ, ca reprezentând
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Brătianu a stat puțin la putere. Cu toate acestea, abstracție făcând de datoria flotantă lăsată în urmă, numai concesia Stroussberg a-ncărcat statul cu sute de milioane de datorie publică pe nouăzeci de ani înainte. Iată dar o cauză a-ncărcării fiscului creată într-o zi care durează zecimi de ani înainte. Oricine ar fi venit pe urmă, guverneze mult sau puțin, n-a putut șterge efectele unei cauze constante. În fine a venit acum d. Brătianu pentru a doua oară. Bugetul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și se sprijineau pe o populație rurală, păstori și agricultori, dar și pe orașele implicate în comerțul din regiune. Relațiile formațiunilor din sud cu populația din nordul Dunării aveau și o motivație militară, rezistența împotriva Imperiului și mai ales a fiscului bizantin, care pretindea dări în bani pentru întreținerea armatei și a curții. Aici, la Dunăre, nu doar geograful arab Edrisi, dar și bizantinii vorbesc despre "multe și mari orașe", cronica rusă face mențiune despre cele "80 de goroduri" dunărene, prevăzute
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]